1. ARGUMENT
Inspector specialitate I.S.J. Olt
1

2. CUVÂNT ÎNAINTE
Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică,
constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre.
Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să
se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de
specificul regiunii şi de materialul existent.
O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de
Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai
lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi
pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă .
Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea
didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea
calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul
primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la
obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor
variate lucrări.
Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este
determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru
lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru
lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare,
a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc.,
dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice .
Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi :
1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea
materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru
lucru).
Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a
procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi
subcapacităţi specifice claselor I-IV .
Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor
noştri.
2

3. Autorii
CAPITOLUL I
ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV
I.1.Noţiuni generale
De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a
cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază
ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie.
Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie ,
precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de
autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj,
lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc.
Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală,
unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în
clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai
ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei
pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi
elementare de muncă.
Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în
practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de
consolidare şi aprofundare a acestora. .
În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită
valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la
dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea
gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile
de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori
a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru
frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia ,
ci să aibă o atitudine creatoare .
Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria
curriculară Tehnologii.
Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică
în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a
3

4. culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol
formativ .
Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare
pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile.
Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă
următoarele caracteristici:
- este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de
obiectivele cadru şi de referinţă ;
- este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora ,
- este preponderent intuitiv şi formativ.
Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de
educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat
prin „limbajul simţirii”.
I.2.Proiectarea didactică
Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a
obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a
instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de
organizare a activităţii didactice .
În activitatea de proiectare didactică amintim:
a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi
se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare
b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în
acest sens avem proiectarea activităţii anuale ;
c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a
proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor
didactice în funcţie de obiective şi conţinut ;
d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea
lecţiei , ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare
a activităţii didactice .
Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline
pentru un parcurs de an şcolar determinat.
Proiecte didactice - variante
Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să
înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său.
Din această perspectivă, una din condiţiile determinante este
proiectarea. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o
deosebită importantă teoretică şi practică.
4

5. Din punct de vedere teoretic, proiectul didactic reprezintă
concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul.
Din punct de vedere practic, prin intermediul proiectului,
demersurile pedagogice dobândesc eficienţă, făcând posibilă
evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului.
învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare,
proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru, în
scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. Proiectul
didactic se dimensionează astfel:
a.) anual;
b.) semestrial;
c.) tematic;
d.) curent.
Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt:
1.) definirea clară a obiectivelor;
2.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării:
conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului;
3.) stabilirea strategiilor didactice;
4.) evaluarea performanţelor.
Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile
de evaluare, în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip
alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje,
miniexpoziţii tematice, portofolii).
Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a
realizării obiectivelor propuse, el reprezentând latura teoretică,
de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial, prin acţiunea ca
atare, din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor.
Deci, un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea
grafică a acţiunii.
Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al
învăţătorului, în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să
deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar,
accidental, detaliu fără semnificaţie, în acest fel ei se obişnuiesc să
judece, să lucreze gândind în imagini vizuale artistice, să compare,
să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu
expresii vizuale de suprafaţă.
Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi
bunele realizări, dar se descoperă şi lacunele, în felul acesta, putem
interveni la timp, fie repetând tema, fie alegând o temă asemănătoare,
dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme
care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi.
5

6. Planificarea calendaristică
În contextul noului curriculum , planificarea calendaristică este un
document administrativ care asociază elemente ale programei (
obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată
optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar .
În elaborarea planificării calendaristice , este necesar să fie parcurse
etapele :
- realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi;
- împărţirea în unităţi de învăţare;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare ;
- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de
învăţare.
Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor
unităţi de învăţare , fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din
programă .
Planificare calendaristică orientativă – secvenţe
Exemplul 1
Clasa I - 1oră /săptămână
Nr. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
crt. de învăţare de referinţă ore
1.1, 1.2, 2.1, Caracteristicile hârtiei 8 15-22
1 Hârtia 2.2, 3.1, 3.2, Tehnici de lucru :
4.1 - îndoire şi pliere
- lipire pe suport
- tăiere
- rupere liberă
- rupere pe
contur
Evaluare sumativă.
1.2, 2.1, 2.2, Colaje şi jucării 7 23-29
2 Materiale 3.1, 4.1 simple ( tehnici
combinate combinate , materiale
diverse )
6

7. Exemplul 2
Clasa a II-a - 1oră /săptămână
Nr. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
crt. de învăţare de referinţă ore
1.2, 1.3, 2.1, Grupate după diferite 10 8-17
1 2.2, 2.3, , criterii: formă, mărime,
Materiale din 3.2, culoare.
natură 4.1 Tehnici de lucru:
- decupare
- lipire pe suport
- vopsire
- asamblare în
compoziţii sau jucării
1.2, 1.3, 2.2, Tehnici de lucru : 11 18-28
2 2.3, 3.1, 3.2, - trasare după şablon
Hârtia 4.1 - decupare după
conturul trasat
- lipire pe suport
- rupere şi mototolire
- ţesere cu benzi de
hârtie
- confecţionare de
jucării
Evaluare sumativă.
Exemplul 3
Clasa a III-a – 1 oră /săptămână
Nr. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
crt. de învăţare de referinţă ore
1.2, 2.2, Aranjamente florale 8 7-14
1 Compoziţii cu 3.1, 3.2, 4.1 Compoziţii după natură
materiale din Compoziţii decorative
natură Evaluare sumativă
1.1, 1.2, 2.1, Însuşirile firelor şi 11 18-28
2 2.2, 3.1, 4.1 materialelor textile :
Fire şi materiale rezistenţă la rupere ,
textile elasticitate, comportare
la ardere etc.
Cusături utilitare
7

8. - coaserea nasturilor
- însăilatul
- punctul de tighel
- tehnica peticitului.
Evaluare sumativă.
Exemplul 4
Clasa a IV- a - 1 oră /săptămână
Nr. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr. Săpt Obs
crt. de învăţare de referinţă ore
Tehnica TANGRAM 7 11-17
1 Activităţi cu 1.2, 2.2, 3.1, ( construirea figurilor
materiale 3.2, 4.1 folosind pătratul
sintetice împărţit în şapte figuri
Hârtia geometrice)
Materiale textile 10 18-27
2 12, 2.1, 2.2, :tehnici de lucru
Fire şi materiale 3.1, 4.1 (luarea măsurilor ,
textile citirea tiparului );
instrumente şi
materiale ( masa de
lucru , materiale ,
tipare, foarfecă, ace,
aţă, degetar)
Cusături
ornamentale :punctul
de cruciuliţă
Noţiuni de croitorie :
aşezarea şi fixarea
tiparului pe material,
trasarea conturului
după tipar, (şablon),
decuparea după
contur , asamblarea
materialelor textile
croite prin însăilare.
Evaluare sumativă.
8

9. Proiectarea unităţilor de învăţare
Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de
învăţare .
Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă ,
care are caracteristicile:
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp ;
- determină formarea la elevi a unui comportament specific ;
- se finalizează prin evaluare.
În acest mod , învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o
succesiune logică , pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi
alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile
de lucru.
Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I .
Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
-detalieri-
• Caracteristicile 1.1 • identificarea hârtiei Activitate Probă
hârtiei dintr-un grup de frontală; practică
1.1
materiale date. Activitate
• observaţii + individuală
demonstraţii privind Coli
1.2 caracteristicile colorate, Observare
diferitelor sortimente Foarfecă, sistematică a
de hârtie. lipici , elevilor
• activităţi practice de capsator.,
realizare a unor markere sau
jucării simple din creioane,
hârtie: „ Barca beţişoare de
simplă”, „Evantaiul”, îngheţată
peisaje - tablou – ,carton,
„Anotimpurile”, năsturei.
„Fluturaş din palme
„, Lalele”, „Broscuţa
„Animăluţe din pungi
de hârtie „Ramă
pentru poză cu
Floarea –
Soarelui”etc.
• Tehnici de
9

10. lucru: 2.1 • Observarea unor Activitate
2.2 compoziţii . frontală; Probă
- Îndoire şi pliere • Jocuri de descoperire Activitate practică
- Lipire pe suport a etapelor de realizare individuală
- Tăiere a unor obiecte Coli
- Rupere liberă 3.1 similare ca tehnică de colorate,
- Rupere pe contur execuţie şi mod de Foarfecă,
realizare. lipici ,
3.2 • Activităţi de realizare capsator.,
a componentelor unei markere sau
4.1 lucrări cu subiect creioane, autoevaluare
dat . beţişoare de
• Exprimarea orală , în îngheţată
cuvinte simple a ,carton,
acţiunilor desfăşurate năsturei.
.
• Conversaţii despre
posibile utilizări ale
produselor realizate.
CAPITOLUL II
ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII
II.1 Noţiuni generale
Evoluţia şcolii româneşti, precum şi idealul şcolii româneşti,
impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale
intelectului, de la informativ la formativul operaţional, funcţional.
Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în
învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou.
Potrivit acestuia, evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de
performanţă, notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f.b.),
bine (b.), suficient (s.) şi insuficient (i.).
În învăţământul primar, evaluarea va avea un profund caracter
formativ. Procesul de învăţământ este un proces formativ, urmărindu-se
realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. Acestea
10

11. reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de
şcolaritate.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de
evaluare a calităţii procesului de învăţare. Ele vizează cunoştinţele,
Obiective cadru Standarde
1. Cunoaşterea şi utilizarea unor S1. Compararea proprietăţilor unor materiale
tehnici de lucru cu diverse date şi extragerea consecinţelor practice
materiale şi ustensile . pentru realizarea unor produse .
S2. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu
materiale naturale .
2. Proiectarea , confecţionarea şi S3. Respectarea etapelor de realizare în
evaluarea unor produse simple . pregătirea şi confecţionarea unor produse
simple.
S4. Aprecierea unui produs în funcţie de
proiectul iniţial.
3. Dezvoltarea capacităţii de S5. Realizarea diverselor produse prin
cooperare în scopul realizării unui stabilirea unor roluri în cadrul unui grup .
produs.
4. Dezvoltarea simţului practic S6. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea
unor probleme practici care implică
manualitatea.
competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.
Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între
curriculum şi evaluare. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de
performanţă, precum şi itemii necesari probelor de evaluare.
Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective
de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului
şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta.
Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi
practice sunt :
Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă.
Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de
elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor
11

12. prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai
cantitatea de informaţie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce
poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte.
Este necesar să avem în vedere:
1.Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază,
selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care
valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a
stilului şi a metodelor proprii de învăţare.
2.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală
aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea
interacţiunii elev-învăţător, dovedirea competenţelor formate, a
comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului.
3. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin
consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii
îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile
celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.
II.2Lecţia de evaluare la abilităţi practice
În planificarea unităţii de învăţare, la final, este prevăzută o oră de
evaluare sumativă. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează
concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină
concordantă cu aceasta.
În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim:
-care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de
programa şcolară, pe care trebuie să le realizeze elevii;
-care sunt performanţele minime, medii şi superioare, pe care le
pot atinge elevii, pentru a demonstra că au atins aceste obiective;
-care este specificul colectivului de elevi;
-când şi în ce scop se face evaluarea;
-cu ce instrumente se realizează evaluarea; cum se va proceda
pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai
variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă;
-cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare
pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul
şcolar al fiecărui elev.
Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice:
a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a
ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare;
b)urmăreşte:
-conţinutul tematic ce urmează a fi verificat;
12

13. -aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor;
-explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea
erorilor;
c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de
pregătire a şcolarilor.
Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în
două etape:
Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale:
1.Organizarea clasei pentru lecţie;
2.Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse;
3.Controlul şi aprecierea capacităţilor formate, etapă care cuprinde:
-anunţarea temei care urmează a fi evaluată;
-alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează
tema supusă evaluării;
-precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă, pe tablă sau
pe o coală xeroxată, beneficiind de ea fiecare şcolar);
-activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei).
4.Aprecieri asupra desfăşurării activităţii.
Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării
rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate.. Comentarea rezultatelor
evaluării are următoarele evenimente instrucţionale:
1.Organizarea clasei pentru lecţie;
2.Distribuirea lucrărilor notate;
3.Afişarea descriptorilor de performanţă;
4.Observarea, descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în
compoziţia executată;
5.Motivarea calificativului primit;
6.Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra
greşelilor comise;
7.Exerciţii de recuperare prin exersare;
8.Încheierea activităţii.
În urma comentării rezultatelor evaluării, elevii conştientizează
greşelile comise, conştientizează calificativul primit, îşi fortifică voinţa
şi dorinţa de continuare a activităţii, câştigă încredere în propriile forţe.
Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate
deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora.
13

14. CAPITOLUL III
IDEI CREATIVE PENTRU COPII
III.1 Lucrări din hârtie şi carton
Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă
întrebuinţare , fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător
şi copii . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o
întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile
practice de lucru manual .
Din hârtie , copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte
utile, de obicei prin simple operaţii manuale , uneori însă făcând uz
de foarfecă , cuţitaş , creion, lipici.
Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în
operaţiile de prelucrare decât hârtia ), operaţiile de muncă cerute de
executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau
dispozitive speciale . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile
organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV.
Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . Deosebirea dintre ele
constă în rezistenţa, densitatea, grosimea , netezimea, sau asprimea
suprafeţei , culoarea şi alte caracteristici . Cunoscând proprietăţile
fiecăruia , elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai
potrivit.
Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de
abilităţi practice: hârtia de ziar, hârtia de scris, hârtia pentru desen,
hârtia colorată, hârtia ambalaj, hârtia de staniol; demicartonul,
cartonul alb, cartonul cenuşiu gros, cartonul colorat.
Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea
muşchilor mici ai mâinilor , la coordonarea mişcărilor acestora , care
duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din
cadrul altor forme de activitate , a deprinderilor de a scrie, de a
desena.
Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să
aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ .
Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt:
Foarfecăle obişnuit,să fie bine ascuţit ;atunci când tăiem cu el va
trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte ,
iar în celălalt inel degetul mijlociu .
Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie ,
dar, mai cu seamă , pentru lucrările din carton . Tăierea hârtiei şi a
cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie , de la
14

15. stânga la dreapta . În cazul tăierii cartonului , tăierea pe liniile trasate
se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn, fără
să apăsăm, treptat, până ce reuşim să pătrundem cartonul.
Cu ajutorul acestor unelte foarte simple , elevii pot executa cele
mai variate lucrări.
III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi
practice
La fiecare lecţie după anunţarea lucrării ,învăţătorul trebuie să
acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului
respectiv , a importanţei unui asemenea obiect , să insiste asupra
explicării valorii practice a obiectului, asupra utilităţii lui. La sfârşitul
fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru
expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite.
Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către
elevi .
Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate :
a) ca materiale didactice la lecţii;
b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al
autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici;
c) pentru înfrumuseţarea clasei , a camerei de locuit;
d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă, pentru
serbările şcolare ;
e) în rezolvarea unor scopuri practice ;
O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot
fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe
şcoală, regiune etc.
Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui
caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de
fiecare elev.
Exemple :
1.GĂRGĂRIŢA
Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie, acuarelă şi carton.
Materiale necesare :
• Două bucăţi de hârtie
• Foarfecă
• Capsator
• Acuarelă roşu şi negru, respectiv markere
• Lipici
• Demicarton colorat negru
15

16. • Sârmuliţă
• Perforator
Opţional – năsturei pentru ochi
1.Folosiţi cartonul colorat negru, decupaţi picioarele
simetric câte trei pe fiecare parte.
2. Decupaţi două cercuri . Capsaţi picioarele
de cercurile decupate, astfel încât picioarele să
fie înăuntrul cercurilor .Nu capsaţi partea de
jos a buburuzei.
3. Tăiaţi partea necapsată.
Pe acolo putem introduce
mâna spre a mişca buburuza.
4.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia
capului care va fi de culoare neagră) . Apoi
faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi
ochii.
5. Faceţi două găuri cu perforatorul în partea de
sus a capului. Introduceţi sârmuliţa care va folosi
drept antene .
16

17. 2.LALELE
Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji
de ouă .
Materiale necesare :
• Coji de ouă
• Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde
• Acuarele şi markere .
• Clei sau lipici
( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . Cutia mare
care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă ,şi în apă se introduce cutia cea mică, în care am pus
cleiul pisat . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp
cald , împiedicând solidificarea.)
1. Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine.
Tăiaţi cojile de ouă în zigzag .
Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. Lăsaţi să
se usuce acuarela . Când acuarela este uscată bine
completaţi detaliile necesare cu markerul .
2. Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală
(aceasta va fi lipită la baza lalelei).
3. Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o
lăsam să se usuce câteva ore) .
17

18. 3.OMIDA
(jucărie sau animăluţ )
Materiale necesare :
• Hârtie glasată verde
• Foarfecă
• Lipici
• Marker negru
Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ )
1.Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime , 6 cm lungime şi
un pătrat de 4cm .
2. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în
interiorul celuilalt .
4.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul
omizii . Folosind markerul sau creionul , faceţi ochii.( Ochii omizii pot detecta
lumina sau întunericul). Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca frunze) apoi
capul omizii.
18

19. Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi
drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă .
Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi
celălalt capăt al sforii de coada omizii,
folosind-o drept animăluţ.
4.REN
construit din palme şi tălpi
Materiale necesare:
• Hârtie colorată
• Creion
• Foarfecă
• Lipici
• Năsturei pentru ochi (opţional)
1. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro .
2. Decupaţi după contur palmele copiilor , din
hârtia portocalie.
19

20. 3.Lipim palmele de partea de sus a tălpii , acestea
vor constitui coarnele. După aceea lipim nasul , gura
şi ochii , făcute din hârtie colorată.
Acest ren va servi drept decor de Crăciun .
5.CURCAN
construit din palme si tălpi
Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor
tăiate din hârtie.
Materiale necesare :
• Hârtie maro, roşie , portocalie si galbenă.
• Creion
• Foarfecă
• Lipici
Nasturi pentru ochi (opţional)
1. Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro .
Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .
2. Faceţi conturul palmelor copilului folosind
hârtia roşie, portocalie si galbenă . Aceste şase
piese vor constitui aripile curcanului .
20

21. 3. Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul
curcanului ( călcâiele formează capul ) .
4. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul
portocaliu. Lipiţi moţul , ciocul si ochii pe capul
curcanului .Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le .
6.GĂZA
Această gâză se face din carton de ouă . Nu este chiar atât de scump ,
dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. Copiii trebuie să
găsească materiale asemănătoare cu ochii , urechile, gura, părul,
picioarele.
Materiale necesare:
• O cupă din cartonul de ouă;
• Lipici;
• Resturi de materiale , rămurele, şi alte obiecte cum ar fi : capace
de plastic de la sticle şi hârtie colorată.
21

22. 1.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul
gâzei
2.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi, gură ,
picioare , păr şi alte părţi ale corpului. Lipiţi-le de
cartonul de ouă .
Este foarte simplu să faceţi animăluţe
din pungi de hârtie . Puteţi face un
raccoon, câine , pisică , iepure , şoarece
, porc , Panda, sau broască.
7.ANIMĂLUŢE
din pungi de hârtie
Materiale necesare :
• Pungi de hârtie
• Hârtie colorată
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion
Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi
Broasca:
22

23. Faceţi ochii broscuţei
din hârtia verde ,
tăind-o în formă
ovală (rotunjită doar Tăiaţi o limbă Broasca.
Lipiţi ochii lungă de hârtie
la un capăt). Îndoiţi pe fundul Lipiţi două mâini şi
partea dreapta roşie şi o lipiţi două picioare lungi
pungii de de gura
dedesubt ( şi lipiţi hârtie . simetric şi decoraţi
ochiul ) . broscuţei. broscuţa cu buline
(cerculeţe) verzi .
Raccoon , câine sau ursuleţ :
Îndoiţi S-a format
Raccoon Câine
colţurile de capul Tăiaţi urechile , Ursuleţ
la fundul animalului. Tăiaţi două Tăiaţi urechile,
urechi , ochii ochii şi nasul şi
pungii de limba. Lipiţi ochii şi lăbuţele.
hârtie . şi nasul. Le lipiţi pe
Le lipiţi pe limba înăuntrul
gurii . Lipiţi ursuleţ .
faţa Folosind un
racconului. ochii , nasul şi
urechile pe faţa creion negru sau
câinelui. un marker
desenaţi gura şi
nasul .Tăiaţi
ghearele şi le
23

24. lipiţi pe lăbuţe .
Iepure , Panda, Porc sau Urs Polar:
Îndoiţi colţurile de la fundul pungii
Am format capul animalului.
de hârtie.
Iepurele Panda Porc
Ursul Polar
Tăiaţi două Tăiaţi ochii, Tăiaţi urechile, Tăiaţi urechile, ochii şi
urechi de urechile, nasul şi ochii, râtul şi lăbuţele din hârtie albă
culoare roz, lăbuţele din lăbuţele. Le . Le lipiţi pe ursuleţ.
ochii, nasul şi hârtie de culoare lipim pe Folosiţi markerul de
lăbuţele. neagră. Le lipiţi porcuşor. culoare neagră şi
Lipiţi-le pe pe ursuleţ. desenaţi nasul şi
iepuraş. gura. . Tăiaţi gheruţele
şi le lipiţi pe lăbuţe.
Şoarece sau Pisică:
24

25. Îndoiţi Aţi format Şoarece Pisică
colţurile de la capul Tăiaţi urechile, Tăiaţi urechile, ochii,
fundul pungii animalului. nasul şi mustăţile . nasul lăbuţele şi
de hârtie. Le lipim pe capul mustăţile .Le lipiţi pe
şoarecelui.. capul pisicii.
8.FELINARE
Materiale necesare :
• Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi
negru pentru stafie .)
• Creion sau marker
• Foarfecă
• Lipici
• Sârmă verde
1. Desenaţi un cerc iar deasupra două
trapeze suprapuse.
25

26. 2. Decupaţi cercul cu trapezele
deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl
feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu
negru ochii , gura şi nasul.
3.Atârnaţi dovleacul obţinut de
sârmă.
9.GRĂDINA
japoneză în miniatură
Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş
şi carton de ouă.
Materiale necesare :
• O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat .
• Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde .
• Carton de ouă .
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion
• Prundiş
1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza
grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie
albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza
verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată
de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.
26

27. 2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe
etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt
întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul
de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le
suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea
alăturată din dreapta .
3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .
4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un
dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază
la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .
6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.
5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le
lipiţi pe trunchiul copacului.
27

28. 10.RAMĂ PENTRU POZĂ
cu Floarea –Soarelui
Materiale necesare:
• 8 beţişoare de îngheţată
• 13 ovale din carton galben
• 1 cerc din carton portocaliu
• 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde , pânză
apretată etc.
• Lipici ( adeziv, clei )
• Foarfecă
• Acuarele sau markere
• O poză
• Un carton pentru partea din spate a pozei
• Pentru agăţat la alegere( sârmă, sfoară etc. )
Instrucţiuni :
Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . Asamblaţi cu
lipici şi lăsaţi-le să se usuce . Decupaţi cartonul astfel încât să
acopere spatele ramei . Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea
părţii de sus pentru a introduce poza ) .Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi
definitiv .
28

29. 11. BUBURUZA
Materiale necesare:
• 1 coajă de nucă
• o bucată de carton
• acuarele sau cariocă neagră ,roşie şi albă
• lipici
• foarfecă
Instrucţiuni :
1.Spălaţi bine coaja de nucă , lăsaţi-o să se usuce apoi o
coloraţi cu roşu , făcându-i capul şi buline negre pe spate .
Desenaţi ochii cu alb .
2.Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine , apoi o
coloraţi cu negru . Lipiţi baza de corpul buburuzei .
12. CUIBUL
păsărilor
29

30. Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă . Pasărea
mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii .
Materiale necesare:
• o bucată din sac de cânepă
• carton colorat
• acuarele
• beţişoare
• foarfecă
Instrucţiuni :
1.Din bucata de sac faceţi cuibul . Iar pe margini coaseţi
beţişoarele .
2. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii ,de asemenea şi
îi coloraţi.
3. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de
marginea cuibului ( de beţişor).
4. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre
mamă .
13. FLOARE
30

31. Materiale necesare:
Este un simplu fluturaş făcut din palmele
• nasture
decupate ale copiilor .
• demicarton
• foarfecă
• lipici
• aţă verde
Instrucţiuni :
1. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos .Aceasta va
forma tulpina florii.
2. Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Când
petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture .
3. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină.
14. FLUTURAŞ
din palme
Materiale necesare:
31

32. • Coli colorate
• Creion
• Foarfecă
• Lipici , capsator sau scotch
• Creioane colorate sau markere
• Nasturi pentru ochi (opţional)
• Beţişoare cu gămălie
1. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli
colorate , in total şase. Acestea vor fi aripile
fluturaşului. Decupaţi-le!
2.Pe o coala de hârtie de culoare închisă
( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture
( desenează un oval , si un cerculeţ la unul din
capete ).
32

33. 3.Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a
corpului,. Degetele vor fi în exterior .
Aceasta floare se face simplu din palmele
decupate ale copiilor .
4.Lipiţi beţişoarele . Acestea vor constitui antenele
fluturaşului.
5.Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului .
Lipiţi nasturii care vor constitui ochii .
Decoraţi penele cu creionul.
Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa .
15. FLOARE
Materiale necesare:
• Demicarton tăiat rotund
• Hârtie colorata
• Foarfecă
• Lipici ( capsator )
33

34. 1. Decupaţi 10 palme din hârtia colorată .
2. Lipiţi în cerc palmele , degetele rămânând în
5. Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme
afara cercului .
acoperind centrul cercului .
Degetele vor constitui petalele florii.
6. Lipiţi un cerc mic de
hârtie în mijlocul florii .
34

35. 16. GHIRLANDĂ
Faceţi o ghirlandă , folosind ca şablon palma .
I
maginaţia copiilor de Crăciun
1.Construiţi conturul palmei pe hârtia
verde . Decupaţi-o !
Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o
singura ghirlandă .
2.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă , astfel
încât încheietura mâinii să se suprapună puţin .
17. CROCODILUL
3.Lipiţi pe ghirlanda formată , fundă roşie
( sau faceţi una din hârtie roşie )
Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici.
35

36. Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Este
confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde .
Materiale necesare :
• O coala de hârtie verde
• Creion
• Foarfecă
1. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime.
2. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a
hârtiei. Desenaţi un corp lung, două picioare ,
îndoitura va fi spatele crocodilului.
3. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul
spatelui .
4. Desfaceţi hârtia . Îndoiţi
fiecare liniuţă formând un
triunghi .
5. Desenează o gura , o tai zimţată si un ochi
crocodilului .
Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în
interior .
36

37. 18. CATELUŞUL
O felicitare pentru iubitorii de câini.
Materiale necesare :
• Coală de hârtie colorată
• Foarfecă
• Marker sau creion
• Lipici (opţional)
1. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în
diagonală , obţinând un triunghi .
2. Îndoiţi cele două colturi obţinând
urechile câinelui .
3. Desenaţi fata căţelului : lipiţi
ochii,dându-i o înfăţişare drăguţă
căţeluşului . Puteţi să scrieţi mesaje sub
urechiuşe sau înăuntrul felicitării.
37

38. 19. COLINDĂTORII
Materiale necesare :
• 3 coli de hârtie făcute tuburi
• 3 şosete
• 3 elastice
• 3 coli de hârtie 2"x2"
• Acuarele
• Pensulă
• Panglică
• marker negru
• lipici
Îndrumări :
1. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce .
2. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe .
3. Decupaţi fata , ochii si gura . Lipiţi-le pe tub .
4. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica .
5. Puneţi căciulitele pe tub .
6. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică.
20. CASTELUL
38

39. Materiale necesare :
• 1 coala de hârtie , 11"x17"
• 1 coala de culoare gri 8"x11"
• Tăiaţi în următoarea ordine:
1 dreptunghi 5"x6"
2 dreptunghiuri , 2"x6"
2 dreptunghiuri , 1.5"x2"
2 triunghiuri , fiecare parte
având 2.5"
2 triunghiuri , fiecare parte
având 1.5"
4 pătrate , 1"x1"
• 1coala de hârtie maro , 4"x6"
Tăiaţi în următoarea ordine :
1 dreptunghi , 2"x3"
2 dreptunghiuri , 1"x2"
• Acuarele, markere si/sau
creioane
• Lipici
Instrucţiuni :
1. Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .
2. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi .
3. Lipiţi figurile geometrice .
21. CASTELUL PRINTESEI
39

40. Materiale necesare :
• 1 o coala de hârtie , 11"x17"
• 1 o coala de hârtie roz 8"x11"
Tăiaţi în următoarea
ordine :
1 dreptunghi , 4"x6"
2 dreptunghiuri , 1.5"x6"
2dreptunghiuri , 1.5"x2"
4 triunghiuri ,fiecare parte
1.5"
4 pătrate , .5"x.5"
• 1coala de hârtie purpurie ,
4"x6"
Tăiaţi în următoarea
ordine :
3 dreptunghiuri , 1"x2"
1dreptunghi , 1.5"x3"
• Acuarele , markere / creioane
• Sclipici etc.
• Lipici
40

41. 22. Coif
Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton .
Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la
serbări , carnaval etc.
Materiale necesare :
• O bucata mare de demicarton
• Foarfecă
• Capsator
• Creioane colorate sau markere
• Lipici
• Bucăţele de hârtie colorată , fir tors , nasturi ,pene .
1.Desenaţi o formă de coif pe demicarton , tăiaţi
astfel încât să obţineţi două bucăţi .
3. Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind
creioane colorate sau markere . Lipiţi bucăţelele
2.Capsati colorata tăiate în diferite, formemărimea
de hârtie cele două parţi obţinute după , firul
tors , penele , nasturii , sclipiciul etc.
capului .
41

42. 23. COIF
în formă de pisică
Materiale necesare:
• 2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele
tempera ( una mare , una mica ) .
• Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb, roz sau portocaliu
(pentru ochii pisicii) , năsuc, mustăţi si guriţă
• Creion alb, negru
• Foarfecă
Acest coif în forma de pisica se face uşor din
demicarton .
• Capsator
• Lipici
1. Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din
demicarton. Înălţimea coifului poate fi de 24
cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm
. Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie
ramase .
42

43. 2. Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de
aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi
coada pisicii)
3. Faceţi ochii galbeni , câteva mustăţi albe ,
năsucul , guriţa şi interiorul urechilor roz .
Toate acestea se lipesc pe fata pisicii .
Folosind un marker negru faceţi pupilele
verticale .
4. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după
aceea o tăiaţi , aceasta va fi coada pisicii .
5. Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată
anterior în formă de con şi o capsaţi .
6. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului (
în spate ) .
43

44. 7. Lipiţi coada pe spatele coifului( între
picioare )
8. Lipiţi capul în vârful coifului .Lipiţi celelalte
doua picioare în partea din fată , jos .
Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează
ochii atunci când o probaţi .
24. UN ŞIRAG
din frunze
44

45. Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa .
Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri.
Materiale necesare :
• Coli de hârtie ( portocalie , galbenă , roşie etc. )
• Creioane colorate, markere
• Foarfecă
• Lipici , bandă sau capsator
• Folosiţi sârmă sau fir de lâna .
1. Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . Faceţi
codita mai groasă .
2. Tăiaţi frunza .Desenaţi nervurile frunzei dacă
doriţi . Îndoiţi codita frunzei .
3. Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind
lipiciul sau capsatorul. Faceţi mai multe frunze de
diferite culori şi forme ,lipindu-le .
25. BROSCUŢA
Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Gura
broscuţei se mişcă .
45

46. Materiale necesare:
• O coala de hârtie verde
• O panglica de hârtie roşie
• Lipici
• Foarfecă
• Marker sau creion
• Opţional – buline pentru ochi
Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale , formând
un dreptunghi.
Dreptunghiul îl împăturiţi în patru, pe lungime, în formă de
"W" .
Acest "W" va fi broscuţa .
Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele
pentru ochi ).
Tăiaţi din panglica roşie , o limba lungă şi o
lipiţi .
46

47. Puneţi degetul mare în „ falca de jos a
broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca
de sus . Acum s-a realizat o broscuţă cu o
gură foarte mare .
26. ARBORELE GENEALOGIC
Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie
Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui , făcând un simplu
arbore genealogic .
Materiale necesare :
• O coală de hârtie verde
• Creion sau marker
• Foarfecă
• Fire de lână (melană colorată)
• Perforator
• Un pahar
• Plastilină
• Lipici
1. Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe .
Puneţi plastilina în pahar . Înfigeţi bine crenguţa în
ea pentru a sta dreaptă.
2. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde .Fiecare frunză va
reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari
47

48. numele fiecărei persoane pe frunză . Tăiaţi mai multe frunze pentru
fraţi, părinţi ,bunici etc.
3. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză .Daca vreţi puteţi să
scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . Faceţi o
gaură la capătul fiecărei frunze.
4. Legaţi frunzele de ramurile
copacului . Generaţia copilului în
vârf, părinţii la nivelul al doilea, si
bunicii la al treilea nivel din partea
de jos .
Pentru un proiect alternativ puteţi
folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze
. Sau tăiaţi frunzele în formă de
fructe ( sub formă de mar) sau flori
reprezentând oamenii .
27. JUCARIA DRAGON
Leul dansator
48

49. Materiale necesare :
• Hârtie colorată ( glasată )
• Foarfecă
• Creion sau marker
• Lipici , scotch
• 2 bete
• Opţional sclipici şi pene
1. Desenaţi capul şi coada leului
( dragonului ) pe o coală de hârtie .
2. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori
vii .
Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene.
3. Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe
lungime. Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două
dreptunghiuri .
4. Îndoiţi în formă de
evantai , dreptunghiurile
obţinute . Lipiţi cele două
bucăţi formând una lungă
care va constitui corpul
animalului .
5. Lipiţi un capăt al corpului de
cap şi cealaltă parte a corpului
de coadă .
49

50. 6. Lipiţi cu scotch unul dintre
bete în partea de jos a capului şi
celălalt în partea de jos a cozii.
28. SISTEMUL SOLAR
Acesta este un model de sistem solar , reprezentând soarele şi
cele nouă planete: Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn,
Uranus, Neptun şi Pluto .
Materiale necesare:
50

51. • O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm.
• Hârtie colorată
• Foarfecă
• Perforator
• Sfoară
• Culori, markere
• Compas
1. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o
linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga. Locul
de intersecţie va fi centrul cercului ,unde va fi
poziţionat soarele..
2. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă
planete. Primele patru planete au orbitele aproape de
soare . Celelalte cinci vor avea orbitele departe de
soare .
3. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi
daţi o serie de găuri în carton .Prima dată daţi gaură
în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ).
După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită, fiecare
planetă va atârna prin găurile date.
51

52. 4. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi
celelalte planete . Soarele îl vom face mai mare ,
Jupiter , Saturn, Uranus şi Neptun un pic mai
mici decât soarele , iar celelalte planete şi mai
mici .
Scrieţi numele fiecărei planete pe spate.
Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos.
5. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura
corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi
Mercur, apoi Venus, apoi Pământ şi aşa mai
departe ).
Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a
cartonului rotund.
După ce toate planetele ( şi soarele )au fost
ataşate , potriviţi lungimea sforilor astfel încât
planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan.
6. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne ,
legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a
cartonului , după aceia legaţi cele trei bucăţi de
sfoară împreună .
Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va
atârna sistemul solar).
Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar..
52

53. 29. POMUL
RECUNOŞTINŢEI
Materiale necesare :
• Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu, roşu, galben,
maro, verde şi altele )
• Culori sau markere
• Foarfecă
• Lipici sau glue stick (lipici solid)
1.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată
După aceia decupaţi !
Acestea vor fi frunzele.
2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de
recunoştinţă pe palmele decupate.
3. Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi
crengile .
53

54. 4.Lipiţi trunchiul pomului
decupat pe o coală . După
aceia lipiţi palmele
decupate (frunzele) de
pom .
54

55. 30. CURCUBEU
din palme
• Materiale necesare:
• Hârtie colorată: roşu,
orange,galben, verde,
albastru, violet
• O bucata mare de
hârtie/carton incolor
• Foarfecă
• Creion
• Lipici
1. 1. Folosind hârtia colorată copii vor desena
palmele pe hârtie.
F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.
2.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil
pe ele.
3. Lipiţi palmele decupate pe
hârtia cartonul incolor în forma
de curcubeu respectând ordinea
culorilor R,O,G,V,A,I,V.
Aţi obţinut un frumos curcubeu
din palme.
31. OM DE ZĂPADĂ
55

56. Materiale necesare:
• Lipici
• Agrafe de birou
• Hârtie pergament
• Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie
• Perforator (pentru ochi şi butoniere)
• Foarfecă
• Opţional nasturi pentru ochi
• 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini )
• Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat)
Pe hârtia de pergament, întindeţi 2,3
picături de lipici alb în formă de om de
zăpadă. Îndoiţi agrafa în forma de V .
Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o
aşezaţi pe capul omului de zăpadă , iar de
ea prindeţi agrafa.
Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră
găurită cu perforatorul sau folosiţi 2
năsturei.
Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului
de zăpadă , pentru a-l decora
56

57. Lăsaţi lipiciul să se usuce .
După ce se usucă, lipiciul devine transparent .
Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier
drăguţ sau folosiţi-l drept ornament.
57

58. 32. BRĂDUŢ
Se face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Poţi
face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici.
Materiale necesare:
Hârtie de culoare verde
Culori, markere sau acuarele
Foarfecă
Scotch
1.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie.
2. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou.
3. Desenaţi jumătate de brăduţ.
4. Decupaţi după contur şi veţi
obţine doi brăduţi identici.
Se îndoaie brăduţii pe jumătate
pentru a vedea mijlocul.
58

59. 5. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până
la jumătate iar celălalt pe mijloc de la
tulpină până la centru .
6. Introduceţi un brăduţ în celalalt
brăduţ . Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile
şi tulpina pentru a se fixa.
Desenaţi ,pentru ornament, câteva conuri.
Puteţi face o pădure de brazi procedând
la fel.
59

60. 33. STEA DE MARE
colier
Materiale necesare :
• lipici alb
• scobitore
• hârtie abrazivă
• nisip sau sclipici
• agrafa , aţă,
1. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în
formă de stea de mare.
Dacă e nevoie să ajustăm steaua de
mare folosim scobitori .
Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V
şi o lipiţi de un vârf al stelei.
2. Peste forma stelei presăraţi atent nisip
/sclipici .
Excesul de nisip se scutură uşor.
Lăsaţi să se usuce bine.
60

61. Astfel am obţinut o stea
de mare pe care o putem
folosi drept colier
61

62. 34. FELICITARE
CU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA
Materiale necesare::
Hârtie glasata de diferite culori
Foarfecă
Lipici
Markere, culori
1. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe
jumătate .
O bucată va fi în partea exterioară ,cealaltă va fi în
interiorul felicitării.
2. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe
diagonală, apropiată de mijlocul îndoiturii.
62

63. 3. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa .
4. Desfaceţi felicitarea .
Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem
vaza.
5. Decupaţi nişte floricele , tulpini şi frunze, din
hârtie . decoraţi-le cu markere / culori.
6. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi
apoi le lipiţi-le de vază.
Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem
felicitarea.
63

64. 7. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie
îndoită pe jumătate,
Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele , aplicaţi lipici
doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a
se extinde lipiciul spre margini.
Scrieţi un mesaj pe felicitare.
35. CORONIŢĂ DIN FLORI
64

65. Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti.
Materiale necesare:
• Un carto în formă de cerc
• Hârtie colorată / creponată
• Culori, markere, acuarele
• Foarfecă
• Lipici
• Opţional - sclipici, panglici
1. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine
( lăsând 2,5 cm spre margine)
2. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte
frunzuliţe.
Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată
verde.
O lăsaţi să se usuce.
65

66. 3. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi
nişte floricele pentru pălărie( folosind
imaginaţia).
4. Lipiţi florile
decupate pe fiecare vârf
al triunghiului .
Opţional: Puteţi decora
floricelele cu sclipici
sau lipiţi panglici de
pălărie.
5.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare
din hârtie ,pentru diferite ocazii , decoraţi-le
şi lipiţi-le de pălărie.
66

67. 36. PORUMBELUL PĂCII
Materiale necesare:
Demicarton
Hârtie normală
Foarfecă
Creion
Sfoară
Capsator
Opţional: marker, lipici,sclipici
1. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton.
2.Decupaţi şi faceţi două crestături
( de-a lungul liniilor punctate ).
67

68. 3. Tăiaţi hârtia normală în
jumătate .
Pliaţi foaia ca un evantai.
Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine
un model.
5. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada)
în crestături , prindeţi-le cu capsatorul.
Capsaţi capetele cozii împreună .
Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi
sfoara de corpul porumbelului .
Opţional: decoraţi porumbelul folosind
markere şi sclipici .
68

69. 37.CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE
Materiale necesare :
• Carton moro sau blăniţă maro
• Creion
• Foarfecă
• Lipici
• Perforator
• Fir tors
• Markere, creioane
1. Desenaţi un ciorap pe
cartonul maro .
Decupaţi astfel încât să obţineţi
două bucăţi.
2. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi
partea de sus a ciorapului).
69

70. 3. Cu perforatorul faceţi
găuri pe marginile ciorapului.
Introduceţi firul tors prin
găuri.
La capătul firului faceţi un
nod.
4. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia .
70

71. 38. CORT, COLIBA INDIANA
Materiale necesare :
• 4 rămurele drepte ( ~30 cm.)
• Fir sau panglică
• O pungă mare de hârtie maro
• Foarfecă
• Creion
• Culori, acuarele sau markere
• Capsator
1. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica,
lăsând cca. 3 cm de sus.
Nu legaţi crenguţele prea strâns .
71

72. 2. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi
un cort.
3. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi
faceţi conturul cortului cu creionul. Acest contur va
fi folosit drept şablon pentru confecţionarea
cortului.
Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi.
4. Desfaceţi punga de hârtie .
Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie
şi faceţi contur.
5. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi
atingându-se.
6. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei
exterioare .Pe una din laturi decupaţi o uşă .
Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele.
72

73. 7. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu
creionul .
După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi
capsaţi marginile.
8. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura
obţinută vor fi introduse crenguţele) .
9. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .
Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată
de-a lungul îndoiturii.
Astfel aţi obţinut un cort minunat !
CARACATIŢA
73

74. Materiale necesare:
• Un balon rotund
• Ziar
• Făină şi apă
• Un castron , ceva de amestecat
• Tempera verde
• Pensulă
• Panglici verzi
• Lipici
• Marker negru
1. Faceţi un lipici din făină şi apă.
Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de
cană de făină , până când amestecul este subţire.
2. Tăiaţi ziarul fâşii .
Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. lungime.
3. Umflaţi baloane pentru fiecare elev , la fel şi
fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev.
Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul
balonului.
74

75. 4. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să
se usuce . Lăsaţi balonul să se usuce complet.
După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi
din balonul obţinut din fâşii.
5. Coloraţi balonul ,obţinut din fâşii , în verde.
6. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii .
Decupaţi 8 picioare din hârtie
creponată.
Apoi lipiţi-le de baza balonului.
BIBLIOGRAFIE
75

76. 1. ION ŞERDEANU,
FLORIAN DIŢULEASA - Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV,
Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti ,1967;
2……………………..- Caiet de abilităţi practice , Edituira… ,
3. ANAMARIA SMIGELSCHI- Micii meşteri mari , facem singuri jucării,
Editura Ion Creangă - Bucureşti, 1977
4. Programa şcolară pentru clasele I - a IV-a, Ministerul Educaţiei Cercetării şi
Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum - Bucureşti , 2003;
5. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie
Tehnologică , primar - gimnaziu ,Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul
Naţional pentru Curriculum - Bucureşti ,2001;
6.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional
de Evaluare şi Examinare -Bucureşti ,1998.
76

77. CUPRINS
Cuvânt înainte………………………………………………
CAPITOLUL I
ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IV
I.1. Noţiuni generale ……………………………………………
I.2. Proiectarea didactică………………………………………
planificarea calendaristică……………………………
proiectarea „unităţilor de învăţare”…………………
CAPITOLUL II
ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII
II.1Noţiuni generale ……………………………………
II.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice…………………………
CAPITOLUL III
IDEI CREATIVE PENTRU COPII
III.1 Lucrări din hârtie şi carton …………………………
III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice……
III.3 Exemple……………………………..
77