2. Redactor: Iu fia Chaţu Prof. dr. doc. Teodor Martin
Tehnoredactor: Eugenia Cernaa
Tâierea şl conducerea
viţei de vie
pe lîngâ casa
II
EDITURA CERES
Coparta: Niculala Nkolaiascu Bycure;ţi> 1?83
3. CUVÎNT ÎNAINTE
Mărirea producţiei dc struguri Ia unitatea de
suprafaţă cu menţinerea calităţii ci reprezintă
o cerinţă majoră a etapei actuale fi o sarcină
de răspundere civică fi profesională pentru cei
care lucrează In sectorul viticol, dar j i pentru
cultivatorii amatori.
In ţările viticole, cum este România, mărirea
producţiei de struguri, la nivelul cerinţclor, *e
poate real h a prin extinderea suprafeţelor ocu
pate cu v ii (prin noi plantafiij, prin creşterea
recoltei la unitatea de suprafaţă sau prin aces
tea împreună. Dacă prima cale este f i rămtne
totuşi lim itată la anumite suprafeţe, cca de a
doua apare practic n e lim ita tă ; de aceea in-
treaga activitate creatiră dcsfăţw ată de om, cu
multiplele salr. Ioturi, se concentrează asupra
5
4. acesteia din urmă, cum o resimt fi litiru lto rii
amatori. aplicare corectă, mărimea p-oducţiei de xtru
guri şi calitutea acest,-ia, ap>;i ia rlndul lor de
Deşi nu Oja dc repede, precum se crede, se
celelalte care o valorifică.
creează totuşi soiuri noi, m ai productive, altele
D in întreaga experienţă practică dobindită dc
mai rezistente la boli şi temperaturi scăzute,
t'iticultori ;I perfecţionată in succesiunea ge
se elaborează tehnologii adecvate şi se perfec
neraţiilor, din era existentă in literatură şi din
ţionează cele existente, se adincesc cunoştinţele
tot ce a scos Ia ii'esld pină acum jlitn fa v iti
legate de reacţia plantei de vifă la mijloacele
colă, rezultă că lucrarea de bază, care dim en
de intervenţie asupra sa şi a rodului sflu, se
sionează mărimea producţiei de struguri şi ca
scot la iveală şi se utilizează în practica pro
litatea ei, o constituie tăierile in „uscat'4 .
ducţiei de struguri diferite legi, legităţi fi
„Nici una din lucrările aplicate viilor — spune
principii care luminează activitatea productivă
C o l u m el l a * nu depăşeşte In importanţă tă
etc., pe care ton fi omul nu le foloseşte încă
iereai", sau „In foarjeca tdi.'torului — afirmă
deplin, de aceea nici producţiile obţinute nu se
I. C. T e o d o r e s e u — stă secretul produc
apropie incă de cele posibile.
ţiei- •*.
Toate verigile din tehnologia de obţinere a
Tocmai pentru a sublinia importanţa tăierii,
producţiilor m ari de struguri, constituite in sis
corect a p lica u şi a rolului său In obţinerea
tem, sint la fel de importante şi se valorifică
producţiilor mari de struguri, cu menţinerea
unele pe fondul şi In prezenţa a lto ra ; flecar,-
puterii butucului de t-lţă, a longevităţii plan
verigă Ia rinditl sâu d n in e in tehnologie do
taţiei ţi a calilâfii rodului, s-a întocmit lucrarea
m inantă la un moment dat, işl schimbă fnsâ
dominanţa in succesiunea aplicării lo r ; de aceea, de faţă.
trebuie finul seama 1a început de veriga teh
* A trăit acum 2000 dr an]
nologică dc bază, cea care dimensionează, prin
»• 1886— 1978
6
7
5. Pe Ungă tăieri se prezintă in lucrare formele
de conducere in general, ţi cele indicate in cul C U N O Ş T IN Ţ E N ECESARE
turile din curţile ţi grădinile de Ungă casă, CREŞTERII PR O D U CŢIEI DE
uneltele folosite la tăiere, lucrările fi operaţiile STRUG URI Şl A PLICÂ RII
in verde, m al ales cete care se pot practica in T Ă IER ILO R LA VIŢA DE VIE
gospodăriile personale etc. In afară de unelr
luturi relativ cunoscute, ea aduce şi altele mal
puţin cunoscute sau chiar n o i; de aceea, credem Aplicarea corectă, aşa cum trebuie, a tăierilor
că in etapa actuală a folosirii fiecărui petec de in plantaţiile de vil presupune stăptnirea de
păm int pentru autoaprovlzionare, lucrarea va către tăietor a unor cunoştinţe neccsare şl chiar
s c rii scopului pentru care a fost întocmită. obligatorii pentru o bună executare a lucrării,
cu efectele prevăzute şl urmărite prin aplicarea
el. Dintre aceste cunoştinţe, două se cer neapă
rat bine ştiute şi anume : caracteristicile (însu
şirile) biologice (de viaţă) ale viţel de vie şi
organele supraterestre (deasupra păm lntului)
ale acestei plante.
N ECESITA TEA CREŞTERII PRODUCŢIEI
DE STRUGURI
Nevoile de consum ale produselor viţei de vie
'struguri proaspeţi, stafide) şi a le ' derivatelor
8 9
6. chiar depăşi fără alte eforturi In afară do apli
acestora (vin In principal urmat de sucuri,
carea corectă a lor.
must etc) ca şi cele ale industriei prelucrătoare,
slnt In continua creştere In ţara noastră şl p -< Tn fapt, prin tehnologiile aplicate In plantaţiile
întregul glob, Iar satisfacerea acestora devine dc vii aflate pe rod se urmăreşte permanent
posibilă num ai pe calea creşterii producţiei de menţinerea desimii butucilor şl a vigorii aces
struguri, cu menţinerea sau îmbunătăţirea ca tora şi chiar sporirea ei, sporirea longevităţii
lităţii ei. butucilor din plantaţie cu scopul unic de obţi
nere a unor producţii de struguri cit mai mari,
Creşterea so poale obţine prin Înfiinţarea de
fără oscilaţii de la un an la altul, de bună cali
noi plantaţii cu soiuri mai productive Insă l i
tate şl cit mai economice pentru unitatea pro
mitată, prin sporirea acesteia pe unitatea dc
ducătoare. Totalitatea acestor preocupări, puse
suprafaţă — ultim a cale larg deschisă şl cu
In faţa unităţilor viticole, se rezolvă prin in
perspectivele nelimitate, ca şi pe ambele căi.
tervenţiile om ului, cu ajutorul tehnologiilor In
Dc aceea, in toate documentele de partid şi de
viaţa viţel dc vie, spre a-i conduce (dirija) creş
stat se dau indicaţii şi se insistă in principal
terea şl fructificarea In folosul producţiei de
asupra m ăririi producţiei de struguri la u n ita
struguri.
tea dc suprafaţă, fără Insă a neglija şi sporirea
Dintre toate lucrările de îngrijire, componente
In anumite limite a suprafeţelor ocupate cu vii.
ale tehnologiilor prin care omul intervine In
Ştiinţa şi practica viticolă au elaborat, pe baza
viaţa viţei du vie, t<jit*rtl«> s-au dovedit cele mal
experienţei doblndite, tehnologii (complexe de
brutale, m ai dezechllibrante, dar şi cele mai
măsuri şi metode pentru îngrijirea plantaţiilor
eficace pentru dirijarea (conducerea) proceselor
de vii) In acord cu cerinţele viţel do vie (pe
de creştere şi de fructificare în folosul rodirii
grupe de soiuri) şi condiţiile de mediu pe baza
plantaţiilor de vii ; de accea cu veacuri şl ml- -
cărora se pot obţine producţiile planificate şl
10 II
7. Icnii In urmă. ele s-au aptic.it şi continuă să
sc aplice In prezent In fiecarc an In plantaţii. înfăţişarea exterioară şi alcătuirea internă arată
rS viţa din cultură se încadrează, ca şi cca
sălbatică, In grupa lianelor, plante cu una sau
CARACTERISTICILE BIO LO G ICE A LE mal multe tulpini, de lungimi ţi grosimi varia
VIŢEI DE VIE Şl U TILIZA R EA LOR bile, de regulă dimensionate de om In acord cu
IN PRACTICA TĂIERILOR felul climatului şi economia producţiei de stru
guri. In zonele cu Ierni m ai aspre, unde tempe
Vi(u de vie din cultură prezintă unele caracte raturile coboară sub lim ita la care viţa poate
ristici biologice (de creştere şi rodire) proprii, rezista, tulpinile se proiectează, (se prevăd) incă
asemănătoare cu cele de la cca sălbatică (in- de la înfiinţarea plantaţiilor, mai scurte
tllnite prin păduri, pe cursul apelor etc.), din (20— 40 cm, rar mai mult) şi mal lungi (1— 2m
care provine, a căror cunoaştere permite folo şl chiar mai m ult) in cele cu Ierni bllnde, ori
sirea lor in practica producţiei de struguri şi cu temperaturi pozitive in acest sezon.
a economiei acesteia. La viţa din cultură întocmai ca şi la celelalte
Prin natura sa (felul său de a fi) vita dc vie liane, ţesuturile de susţinere din trunchi şi din
cultivată este o plantă perenă, întocmai ca şl coarde (de unul şi dc doi ani) sint *Ia6 formate
rea sălbatică, a cărei viaţă durează mal mulţi ţi dimensionate ; dc accea, tn loc de rigide (tari)
a n ! ; durind mal mulţi ani este şi pollcarpicâ, ca la arbori şi arbuşti slnt elastice, nu se pot
rodeşte de mai multe ori In viaţă (mal mulţi autosusfine, se îndoaie şl se apleacă spre pă-
ani), de aceea prin tehnologia aplicata durata
m l n t ; de aceea viţel de vie din culturii 1 se
de viaţă trebuie menţinută ori chiar prelungiţi
asigură mijloace de susţinere (spalier!, araîl,
pe ctt posibil, dar nu scurtată, cum sc tntlmplâ
pergole, arbori etc), altfel producţia de struguri
deseori.
şi calitatea el slnt puternic afectate, adesea
12
13
8. chiar compromise tn podgoriile noastre *. Că Creşterea nnu.ilă aşa de mare in lungime, per
viţa din cultură nu-fi poate susţine portul ri mite acestei plante să-ţi refacă repede şi In
dicat (drept), cum se intlm plă la arbori şi ar scurt tim p organele supraterestre (lăstari, coarde,
buşti, o arata prezenţa ctrcellor cu care se agaţă tulpini etc.), distruse prin acldente climatice ori
şi se susţine de arbori, cu care cea sălbatică tehnice (grindină, ger, tăieri in tim pul lucră
creşte Împreună, ori de niljloaccle d<; susţinere rilor de înprijire etc.), ca şi a celor înlăturate
la cea din cultură ; chiar la aceasta din urmS total sau parţial prin tăieri de regenerare, ori
susţinerea sc asigură tn principal prin cercuirl, prea scurte la cea din cultură.
legări Sn verde, folosiri de sirnie duble printre Creşteri anuale ale lăstarilor mai mari de
care se conduc lăstarii etc. 1,50— 1,80 ni la viţa din cultură arată că nu s-a
folosit decit o parte din puterea de rodire a
— In comparaţie cu cele de la alte plante lem
butucilor, rezervînd pe aceştia la tăiere sarcini
noase creşterile nnttalf' ale lăstarilor, tn lungime,
m ai mici decit cele cuvenite ; de aceea şi pro
sint excepţional de mari (2—3 m la cca rodi
ducţiile de struguri slnt mai mici decit cele
toare şi 8— 14 m la viţele portaltoi, rar mai
care se pot ob(ine.
mult).
Grăbirea form ării tulp inii la viţele neprota-
jate peste iarnă şi scoaterea mai repede la su
* In zonele cu veri şi toamne (mai ales) sece prafaţă a coardelor la viţele plantate In cuiburi
toase, ori cu pierderi mari de apă in vari- ori in tranşee, cum se practică pe nisipurile cu
toamnă, viţa de vie poate fi cultivată pe tul dune nenivelate din sudul Judeţului Dolj, devin
pini de 1,00— 1,20 m, tăiată la cepl şl nesusţi posibile tot prin folosirea însuşirii de creştere
nută, cum se practică In sudul Franţei, Iar Ui anuală, excepţional de mare la lăstari ; la fel
nni la unii hibrizi direct producători. şl compensarea biologică practicată la viţele
14 15
9. portallol şi chiar la cele roditoare clnd nevoile cienţa de formare şl do dimensionare a ţesutu
o im pun. * rilor mecanice (de susţinere) s-a compensat
Creşterilor anuale, aşa de mari ale lăstarilor, 1 1 (suplinit) in afară dc clrcei şi prin densitate
s-au subordonat (s-au modelat) şl construc mai mică a ţesuturilor din ramurile coroanei,
ţia Internă (anatomică) a l o r ; comparativ coarde anuale (mal ales) şi bianuale şl exfoli-
cu cca de la alte plante lemnoase, lum cnul va crea (desfacerea) anuală a scoarţei.
selor de lemn (diametrul lor) este mai mare Densitatea mal mică a ţesuturilor este legată
şi funcţionează mai m ulţi ani la viţa dc v ie ; de alcătuirea acestora din celule mai rarefiate,
de aceea asigura transportul m ai repede şi In cu mai m ult aer, care împreună cu exfolierea
măsură îndestulătoare a sevei brute (amestecul (lepădarea) anuală a scoarţei ajută la uşurarea
de apă şi săruri nutritive dizolvate şi sim pli greutăţii coardelor şl prin aceasta la susţinerea
ficate In ea) de la rădăcini spre vîrfurlle şl in anum ită măsură cit dc cit verticală, in afară
părţile superioare ale lăstarilor, aflate la depăr de prezenţa clrceilor.
tare de metri şl zeci de metri. Cu aceste modi Pentru a putea asigura cu sevă brută un apa
ficări. la care se adaugă şi alţi factori ajutători,
rat supraterestru de dimensiuni aşa de mari,
a devenit posibilă umplerea !n tim p scurt o viţa de vie şi-a format un sistem radicular deo
boabelor cu ap<i in faza de coacere, tnsoţită
sebit de puternic, dotat cu putere de absorbţie
de sporuri de volum şi de greutate a lor, prin şi presiune radiculară mal mari ca la alte plan
aceasta a strugurilor, deci a producţiei. Insufl-
te, cu ţesuturi formate, aproape In totalitate,
din celule vil, Sn care se depun (ori se pot
• Cind num ărul de lăstari aflaţi pe butuc este depune) rezerve mari din substanţele nutritive
mal mic decit cel cuvenit, cel înaintaşi se ciu sintetizate de plantă. Pe seama acestora, butucii
pesc de tim puriu, de pe care pornesc 2—3 copiii sau părţi ale lor, se pot reface In urma tăie
care Ii înlocuiesc cu bune rezultate pe cel lipsă. rilor de regenerare (totală sau parţială).
16 17
10. nlfestare negativă (păgubitoare) pentru viile din
Spre deosebire dc cclc do la alte plante rădă- zona protejată peste iarnă.
cinlle viţei de vie nu au muguri adventivi, însuşirea de creştere inegală a lăstarilor pe
cum nu au nici lnternodiile, de iicwa nu pot lungimea coardei orientată vertical şi oblic as
drajona şi nici nu ]>ot fi utilizate la înm ulţire ; cendent (îndreptată cu vtrful In sus) sau ver
mugurii de iarnă şi cei donninzi se află numai tical şi oblic desccndent (orientală cu virful in
în zona nodurilor, dc acera butaşii folosiţi la jos) se foloseşte de om In scopuri practice, po
Înmulţire trebuie să aibă cel puţin un nod, alt trivit cu interesele sale şi cu cele ale producţiei
fel nu pot reproduce o noua plantă. dc struguri.
La viţii din cultură, Întocmai ca şl la cca săl Spre deosebire de alte plante arborescente la
batică, puterea de creştere se manifestă, ru care mugurii sint specializaţi (unii pentru for
precădere, spre. vtrfuri (la polul morfologic su marea organelor de creştere, iar alţii pentru
perior), de aceea pornesc mal Intli, cresc mai cele dc fructificare), la viţa de vie mugurii,
repede şl dobindesc lungim i mai mari lăstarii dc pe lăstari şi coarde anuale, cuprind ambele
situaţi sus pe coarda anuală aflată Sn poziţie insuţiri, pe cea de creştere ca şl pe cea de fruc
verticală sau oblic ascendentă ; nu pornesc sau tificare, dc aceea la stabilirea sarcinii (încăr
pornesc mal tlrziu, cresc m ai încet ţi ating d i căturii) se iau in considerare, in calcul, toţi
mensiuni mai mici lăstarii aflaţi spre baza ochii (m ugurii) de iarnă, existenţi pe coarda
coardei (la polul morfologic inferior), de aceea anuală. Cum mugurii din ochiul de iarnă (com
coardele anuale se degarnisesc (se golesc) pe plex mugurai) cuprind însuşirea de fructificare,
porţiunile dinspre baza lor, indopărtfnd altfel c/e?i nu In măsură egală, ca şi lăstarii din care
an de an organele vegetative şl generative (lăs pornesc, trebuie folosiţi in practică acel lăs
tari cu inflorescenţe) de suprafaţa solului. tari la care însuşirea de fructificare se m ani
festă fn cel mai inalt grad.
Această inegalitate de creştere constituie o ma-
19
18
11. Lăstarul principal (central) din ochiul de lam ă,
pornit din mugurel? cu acelaşi nume, manifestă lăstarii porniţi din mugurii de iarnă de p< »
cea mal mare capacitate do fructificare, de aceca coardele de un an aşezate pe altc!c de doi ani,
pe accţll lăstari sc sprijină, In principal, obţi de aceea se spune, Sn chip de lege, că viţa de
nerea producţiilor planificate de struguri, aceş t'ic rodeşte, pe lemn de un n»t f>orn<t din altul
tia se şl rezervă pe butuc la aplicarea lucrărilor de doi a n i; lăstarii porniţi din muguri secun
şi operaţiilor In verde (plivit, mal ales) ; dc dari sint mal puţin roditori, iar cei din mugurii
accea şl la verificarea (controlul) stării de ic- terţiari (de-al treilea ordin) al ochiului de iarnă
nare a ochilor, atenţia sc Îndreaptă In prim ul şi mal ales ccl de pe lemn bătrin (de doi şl mnl
rlnd asupra mugurelul principal (central) ■ lin m ulţi ani), cu mici excepţii (abateri), stnt de
ochiul de ia r n â ; dacă acesta este sănătos, sigur regulă nerodltorl sau slab ro lltorl. tocmai de
sint sănătoşi ceilalţi muguri (secundari şi ter nrcea tăietorul rezervă pentru rodire pe butuc,
ţiari) din acelaşi ochi. num ai coarde de un an pornite din altttle de
Mugurelc principal din ochiul dc iarnă este, la doi ani, Iar pentru cepl accicaşi coarde, cu pre
vita de vie, cel mal bine format şi poarW ccl cădere insă pe cele pornite din lemn mai bătrin.
mal marc num ăr dc rudimente (începuturi) dc Pe lungimea lăstarilor şi a coardelor anuale m u
inflorcscontc cu dimensiunile ccle mal mari, dar gurii, ochii de iarnă de mal tirziu (după căde
este şl cel mal sensibil la Rer şl la atacurile rea frunzelor), deşi au acelaşi potenţial gene
de mucegai, la asfixie ctc., tocmai de aceea toată rativ (capacitate de formare a organelor de
atenţia viticultorului se concentrează asupra fructificare) nu-I valorifică în aceeaşi măsură
acestuia. ci diferit, astfel :
La viţa de vie sălbatică şi Ia cea cultivată,
• rint mai fertili şl cu lăstari mal roditori,
lăstarii po irtă rod in anul formării şi creşterii
ochii aflaţi Intre nodurile 3—4 ţi 14— 16, rar
lor. fructificarea yccstora este generalizată la
mal m ult sau mai p u ţ in ;
20
21
12. S gradul dc rodire al lâstarilor porniţi din fiuri de masă slnt mai viguroase, au creşteri şi
ochii dc iarnă, crejte de la ochii 3— i socotiţi producţii mai mari faţă de cele pentru vin, in
de la baza coardei si coi de la ochii 14— 18, schimb însă nu rezistenţa la ger şi capacitate
spre cei situaţi in dreptul nodurilor 6—14, rar dc acumulare a zaharurilor în boabe mai mici,
mai m ult sau mai puţin ; de aceea, la aceeaşi do aceea sc amplasează diferit pe teritoriu, cum
sarcină tăierile mal lungi asigură de regulă diferit se utilizează in practică şi produsul
producţii mai mari decit cele scurte, chiar dacă acestora.
ultimele scutesc circuitul (legarea coardelor pc Spre deosebire de cca sălbatică, viţa de vie din
mijloacele de susţinere); cultură are o durată de viaţă mai scurtă (50—
• Inflorescenţele şi mai ales strugurii dc mal 60 ani, rar mai mult) sensibilizarea du'oindită
tlrziu, purtafi pe lăstarii dinspre baza coardelor prin îngrijirile acordate şi rănile relativ mori,
(ochii 1—3) sSnt de regulă mai mic» fi mai uşori produse prin tăieri anuale sau chiar foarte
faţă de cei de pc lăstarii porniţi din ochii si mari (prin cele de regenerare) împreună cu
tuaţi mai sus pe coardă. protecţia de multe ori necorespunzătoare care
Faţă de cea săllxitică, viţa de vie cultivată m a ii scurtează durata de viaţă ; de aceea tehno
nifestă (prin luare in cultură) rrzisfenffi mai
logiile trebuie astfel elaborate şi aplicate incit
mică la condiţiile climatica (mal ales la tem
sâ-i men(lnă dacă nu să-i prelungească durata
peraturi scăzute) yi Ia atacuri dc boli j i rMunfi-
dc viaţă şi din cadrul său mal aies perioada
t o r i; de aceea, tehnologiile de cultură se ela
de rodire deplină, de la m inim um 15—20 ani,
borează şi se aplică In zona noastră, tntre altele
cum se constată uneori, la 35— 10 dc ani şi
In strînsă legătură cu gradul de1 rezistenţii la
chiar mai mult.
temperaturile scăzute din Iarnă (protejate sau
neprotejate poşte iarnă ş» pe tulpini Înalte ori Viţa de vie din cultură, de origine euroasiatică,
joase etc.). Din cadrul său, soiurile pentru stru- nu r«>ri.<<a In atacurile filoxcrli (forma radici-
23
22
13. colă), de aceea, in afară de nisipuri (cum sint se includ (cuprind) şi se manifestă tn grade
cele din sudul judeţului Dolj, nord-vestul Tran diferite, in şi prin organele sale, cu rol şi
silvaniei, Ila n u Conachl judeţul Galaţi etc.), se participare inegală In producţia viticolă ; de
poate cultiva numai altoită pe butaşi de viţe aceea cunoaşterea acestor organe (mal ales a
porta] toi, rezistenţi la forma rad ici colă a filo- celor supraterestre) şl a rolului pe care aces
xerii ; tocmai pe această bază s-au refăcut toate tea II îndeplinesc pe butuc şi in producţie
viile europene distruse de filoxeră. prezintă Interes deosebit pentru ştiinţa şi
Totalitatea caracteristicilor biologice ale vitei practica viticolă.
de vie din cultură menţionate şi a color nes întreaga tehnologie viticolă cu verigile sate
mintite aici (uşurinţa de înrădăcinare, trans- necesită cunoaşterea organelor viţei dc vie şi
misibilitatea însuşirilor rodului etc.), se u tili a rolului acestora In producţie, iar tăierile,
zează In scopuri practice cu rezultate mai bune care zdruncină cel mai puternic viata plantei,
sau mai puţin bune, după gradul de cunoaştere nu pot fi gindite şi nici nu se pot aplica fără
$ dc folosire a lor tn practică. Cine le cunoaşte
1 această cunoaştere, fie ea chiar cit de su
bine şl le foloseşte chibzuit, ob|ine totdeauna mară.
rezultate bune şi invers, tocmai de aceea le-ani Cititorii care au o anum ită experienţă practică
am intit aici, spre 0 mai bună cunoaştere şi şi cel instruiţi prin cursuri şi prin citit cu
utilizare in practica viticolă. nosc intr-o oarecare măsură organele supra-
terestre ale viţei din cultură şi le utilizează
in practică, insă o reîmprospătare a lor cu
O RG A N ELE VIŢEI DE VIE completările ta nivelul cunoştinţelor din etapa
actuală, este pe cit de utilă pe atit de nece
Caracteristicile biologice ale viţel de vie din sară pentru tăieri corcct aplicate, de aceea le
cultură, Inclusiv însuşirile sale de producţie. şi prezentăm in cele ce urmează.
24 25
14. circumferinţa de 2,&u m, după care se ram i
F O R M A Ţ IU N IL E LEM N O A S E A L E V IŢ EI
DE V IE fica In 14 braţe din care cel mai gros avea
1,20 m in circumferinţă ; această viţă — ar
l.a viţa de vie sălbatică şi la cea cultivată pe
bore — acoperea 1 200 m 2 şi producea plnă la
arbori in piirţile calde ale globului, dar ne
mi yagon de struguri. _ * _
supusă tăierilor, sc disting deasupra solului
Coroana. Totalitatea ramurilor dc ordine şi
întocmai ca şi la plantele arborescente cele
două părţi : tulpina şi coroana. vlrstc diferite pornite de pe tulpină şi unele
Tuljiin-o. Prin creştere continuă, nestinjcniW din altele constituie coroana la viţa de vie.
de Om şi nici <lo accidente climatice, tulpina La viţa sălbatică şi la cca susţinută pe arbori
la viţa dc vie, sălbatică şi cultivată pe arbori, coroana este întreagă (conţine toate ram ifi
ctinge dim ensiuni mari şi foarte mari. Astfel caţiile sale cu virsta .şi dimensiunile lor), mai
lungimea (înălţimea) măsoară de obicei 10— 15 marc mai voluminoasă faţă de cea de la
m şi chior mai mult, puţind să-şi scoată uşor viţa din cultură, dc aceea la primele ocupă
lăstarii şt frunzişul la lum ină, deasupra co spaţiu incomparabil mal mare decit In ultima.
roanei arborilor la cea sălbatică sau a supor La primele viţe (sălbatică şi susţinută pe ar
ţi lor la cea cultivată. bori) coroana nu are şl nici nu poate avea
Grosimea tulpinii, la aceleaşi viţe, este mult o formă anum ită ; neputinţa ramurilor de a-şi
mal mică faţă de lungimea el, variind de re menţine poziţia dreaptă, orientată in sus (ver
gulă intre 10— 40 cm In diametru la cele cu tical) şl a lăstarilor cu greutatea lor şi a stru
două sau mal multe tulp in i_s i mal m ult l i gurilor, dau forme diferite coroanei, determi
cele cu o singură tulpină.!L iteratura de spe nate de regulă de forma coroanei arborilor pe
cialitate arată că în 1895 *xista in California care se sprijină, mai frecvente fiind formele
(Statele Unite ale Americii) un butuc de viţă globuloasp.
la care tulpina, la înălţim ea de 3 m, avea
27
26
15. La Hfa cu/tit'aM fi supusă anual tăierilor tn cel dc-al doilea, cele cu elementele coroanei
„uscat1 susţinute sau nu (cele din cultură
*, conduse in toate direcţiile (ex. formele date
oloagă) pp mijloace de susţinere (spaliere, coroanei do vas. umbelă etc.).
araci etc.). coroana, cu volum, este m u lt mai Care forme sint mal indicate şi in ce condi
mică (de la unul la ciţiva m 3), variind cu con ţii. sint întrebări a căror răspunsuri corecte
diţiile de me llu şi sistemul de tehnologie prac (drepte) depind de numeroşi factori (climă, sol.
ticat. uşurinţa de obţinere şl de menţinere a lor,
Forma coroanei la aceste viţe este cea dată de Îngrijire a plantaţiilor, de nevoia de folo
şi hotărltA de om, de viticultor, fiind legată sire a lum inii solare etc.). In orice caz şi în
de sistemul do tăiere practicat şi de modul condiţiile noastre, formele aplatizate tn plan
cum sc conduc ramurile de toate virstclo, ră vertical sînt generalizate in practica produc
mase pe butuc (plantă) după tăiere şi so leagă ţiei viticole, dovedlndu-se sub acest aspoct şi
pe mijlocul de susţinere. cele mai corespunzătoare in etapa actuală.
Totalitatea formelor dc coroană tntilnite l-l Formafiunile (elementele) componcntc ale co
viţele cultivate se grupează In a p ’atizale (tur
. roanei. Felul, num ărul şi dimensiunile forma
tite pe laturi) şl neaplatizate. In cadrul prime ţiunilor care compun coroana unei viţe de
lor forme sc num ără cele cu coroana condusă pind de preluarea sau nu In cultură a aces
In pian t'ert/col (ex. cordoanele uni şl bilate teia.
rale, etajate sau nu) sau orizontal, radiar sau i.a viţele sălbatice şl cele susţinute pe arbori,
nu (ex. cea de la pergola raţională*) iar In dar nelăiate, coroana este intactă, întreagă şl
cuprinde toate ramurile care o rompun cu
• M ijloc de susţinere format din bulumaci cu virsta şl dimensiunile acestora, monţinindu-şi
strme şi plasă de strmă de dimensiuni dife
aceleaşi denumiri cu cele atribuite la ar!>orl,
rite, pe care se conduc elementele butucului-
16. afară dc cele dc doi şl dc* un an, cărora li sc lu ton re de rod şi do vegetaţie din anul în curs
spun coarde. pentru ccl viitor, concentrează întreaga aten
ţie şi grijă a oamenilor dc ştiinţă, a cercetă
O C H II DE IARNĂ, ALCĂTUIRE, DIFERENŢIERE torilor şi a practicienilor şl tot dc areca pre
zintă ntlta importanţă.
Dintre formaţiunile întîlnlto pe coarda anu Ochii dc iarnă slnt asemănători cu sămînţa
ală, zisă şi dc rod, Interesează ochii de iarnă, pusă sub brazdă, dacă aceasta va fi bună va
num iţi de unii şi muguri de iarnă. Denumirea ieşi din on o nouă plantă bună, cum dlntr-un
do ochi şi nu dc muguri de la m ă este cu ochi dc lam ă bun va Ieşi un nou lăstar pur
noscută In toată literatura dc specialitate, ca tător al tuturor formaţiunilor aflate pc cl
şi In practica viticolă şi se foloseşte ca atare ; (frunze, cir col, copiii, Inflorescenţe şi struguri
de aceea, o menţinem şi o utilizăm şi In lu mai tlrziu la ccl fertili otc.).
crarea de faţă. * /UceHufrea, formarea y diferenţierea ochilor
|
Tn ochii dc Iarnă, dc pe coarda anuală, aflaţi de iarnă. Dacă fenomenele de creştere şl de
la noduri, sc află in stare incipientă (rudim en rodire la viţa de vie încep şl pornesc in p rin
tară,) viitorii lăstari, care întrunesc însuşirile cipal din ochii do iarnă, cunoaşterea alcătui
de creştere şl de fructificare, de aceea nobil rii, formării şl a diferenţierii lor, precum şl
dc iarnă, formaţiuni principale, singurele pur a condiţiilor necesare acestora prezintă marc
Interes pentru ştiinţa şi practica viticolă şi mal
ales pentru cea a tăierilor ce se cer aplicate ;
* Tendinţa de a înlocui denumirea do ochi de de aceea trebuie bine cunoscute.
la m ă cu coa de muguri chiar dacă rollectă
mal fidel conţinutul, arc acelaşi înţeles cu coa Ochiul de lam ă de pe coarda anuală sau do
dinţii (complex de muguri şi nu muguri sim pe copilul lemnificat este alcâluu (format) din
pli). care este şi generalizată. 2—3 sau mal mulţi muguri, aflaţi sub acelaşi
30 31
17. înveliş- Mugurii din ochiul de Iarnă au poziţii
temperaturilor scăzute din iarnă la cele ne
(aşezare), m ărim i şi grade diferite de formare
protejate), de aceea piere (moare, se distruge)
şi de evoluţie, cu Însuşiri şi roluri deosebite
cel dinţii şi tn cea mni marc proporţie.
In producţia viticolă!
In acelaşi timp, mugurele principal sănătoi
In centrul (mijlocul) complexului mugurai din
porneşte cel dinţii (n creştere şi dă naştere
ocltiul de lam ă, se găseşte mugurele central.
la un lăstar mai puternic. Acest mugure poartă
care este cel mai bine format şi evoluat (dez
cele mai multe Începuturi (rudimente) de for
voltat), de aceea este num it şi mugure p rin
mare a inflorescenţelor ; este cel m ai fertil.
cipal ; in vecinătatea mugurelui central (prln-
M ugurii secundari (laterali) 1—2, rar mai m ulţi,
i Ipal), pe laturile acestuia, se tntilncsc 1— 2
consideraţi ca fiind la subsioara celui centrai,
sau mai m ulţi muguri, mai slab formaţi ii
pe lingă dimensiuni şl grad de evoluţie mai
evoluaţi (de-al doilea ordin) num iţi, in opo
reduse, slnt mal puţin sensibili la condiţiile
ziţie cu prim ul, laterali sau secundari ; alătu
nefavorabile de mediu (Îngheţ, putrezire etc.);
raţi acestora se gă&esc uiţi muguri şl mai mici, au excitabilitate mai mică şi nu pornosc In
dar şi mai puţin evoluaţi, num iţi prin com vegetaţie decit in lipsa celui principal (cen
paraţie cu cel anteriori, m ucuri terfiari (de al
tral) din ochiul de la m ă ; de aceea ori de clte
treilea ordin). ori. Ia control, se arata sănătos cel principal,
Avlnd m ărim i şl grade diferite dc evoluţie, negreşit că slnt sănătoşi şi cei secundari. Faţă
mugurii din ochiul de iarnă au şi însuşiri di de cel principal, mugurii secundari au fertili
ferite. tate m ai micâ, lntramugural (In ochiul de
Mugurele principal (central) din ochiul de iarnă) şi extramugural (afară) pe lăstarul că
Iarna este cel mai sensibil la condiţiile de ruia i-au dat naştere, purtind la început 1 sau
viaţă neprielnice (putrezire prin asfixiere la m axim um 2 inflorescenţe mal mici şi mai tlr-
viţele protejate peste iarnă şi pieirea in urma zlu strugur! Ia fel.
32 33
18. îndreaptă in prim ul rînd şi tn cca mai mare
M ugurii terţiari (de mina a treia) In num ăr
măsură asupra mugurelul principal.
de 2— 5 sau mal m ulţi, socotiţi cel mai de jos
Faptele arată Insă că ori de ctte ori mugurele
(de subsioară) al celor secundari, sJnt abia principal din ochiul de iarnă este bine format,
schiţaţi In ochiul de lam ă, dc aceea se arată dimensionat şl evoluat (are mal multe noduri
numai ca nişte mici excrescenţe (un fol de si internodii, ca şi inflorescenţe tn stare ru
negi). Aceşti muguri au cea mai micâ sensi dimentară etc.), sint de regulă mai bine for
bilitate (aţă de factorii externi nefavorabili şi maţi şi cel secundari nu insă şl cei terţiari,
cea mai micâ excitabilitate ; de aceva nu por care tn linii generale se arată prea puţin avan
nesc in vegetaţie decit atunci clnd li se cre tajaţi, dacă nu chiar de loc.
ează condiţii speciale (tăieri de regenerare to Toţi mugurii vizibili sau nu, existenţi la viţa
tale sau parţiale, sarcină m ult prea mică faţă de vie, indiferent de organele pe care se află,
de cea normală etc.). Nepornind in vegetale, provin din cei formaţi in ochii de iarnfi, si
cresc totuşi in lungimea tulpinii, rămtn adă tuaţi num ai la noduri pe coarda anuuM ; de
postiţi sub straturile de scoarţă unde nu pot aceea la înm ulţire (butăşire, altoire etc.), se
fi distruşi de ger decit num ai o dată cu scoar folosesc porţiuni de coardă anuală sau do lăs
ţa ; lăstarii porniţi din aceşti muguri stnt de tar cu cel puţin un nod prevăzut cu un ochi
regulă infertlli. de iarnă (sau mugure de vară cu părţi dc
Rezultă astfel că producţia viticolă se spri lăstari nelcmnlflcaţi), altfel porţiunile folosite
jinii In principal pe existenţa şi starea de să tnrădăcinează dar nu emit (nu dau) lăptari
nătate a mugurelui principal din ochiul de si ca atare nu pot reproduce o nouă plantă.
iarnă şl in secundar pe cei laterali (secun Pe coarda anuală se tntilnesc, in p irţile noas
tre, două feluri dc ochi de iarnă, unii situaţi
dari) şi practic de loc pe terţiari ; de aceea,
la baza acesteia, apropiaţi intre ci din cauza
grija viticultorilor, ca şi a specialiştilor, se
35
34
19. Intcrnodillor foarte scurte, Inctt prin aşezare coarda anuală nu m? Intllncsc In aceste cli
ţl desime desenează un fel dc Inel, dc co mate decit cele două categorii de ochi de
roană, de nccoa sc numesc muguri (sau ochi) iarnă, mugurele terminal prezent la lăstari,
coronari, care din cauza înfăţişării lor, un- alături de ceilalţi menţionaţi, lipseşte aici de
pe coarda anuală.
ghluloase (ascuţite) se mal numesc ţl unghiu
lari ; accştia slnt mal m ld , mal slab formaţi In accste condiţii, continuarea creşterii în fie
şl nu pornesc In vegetaţie decit după tăieri care an sc face la viţa de vie din părţile noas
«curte (In cepl sau la Inel *). tre prin ochiul de lam ă lateral (axllar), si
In afară de ochii unghiulari (coronari), pc tuat cel mal sus (mal dep;irtc de bază) rămas
viabil.
coarda de un an sc Intllnesc ochii aşezaţi la
noduri pe laturile coardei, pc axa acesteia, In condiţii prielnice de mediu, ochii de Iarnă
de aceca se numesc ochi laterali sau axilari. sau mugurii dormlnzl pornesc In vegetaţie,
Aceştia slnt adevăraţii ochi de iarnă situaţi cresc şl dau naştere la lăstari, care poartă
la nodurile I —20 sau chiar mal mult, au d i accloaţi denum iri cu cele ale mugurilor din
mensiunile cele mal mari, pornesc In vegeta care provin (lă sta ri: principali — cel care
ţie clnd slnt sănătoşi indiferent de lungimea pornesc din mugurii principali ; secundari —
coardei (cep, cordiţa sau coarda scurtă, m ijlo ccl porniţi din m ugurii secundari şi lăstari
cie ori lungă). terţiari sau lacomi — cel care provin din m u
In climatele cu temperaturi negative, mai co curi terţiari sau dormlnzi).
bori te de minus 4— 5°C, mugurii din vlrful Pornind din muguri diferiţi, lăstarii au în
lăstarilor insuficient lemnlflcaţi slnt distruşi suşiri şl caracteristici diferite, m enţinlnd In
de geruri o dată cu v lrfu rlle ; de aceca pe fapt aceleaşi diferenţieri ca şi m ugurii din
caro provin, exprimate Insă m ult mai clar şl
la alte dimensiuni. I.<1:tttirii principali ntlng
* Ingroşare de la baza coardelor anuale.
36 37
20. lungimi mal tnari şi poartă mai multe Inflo
le subsioara cărora apar ceva mal in urmă.
rescenţe faţă do cel secundari, Iar col lacom i
in acelaşi fel, inceputtirile de formare a m u
(din muguri torţu'iri-dorminzi) deşi au creştcri
gurilor (prlmordille secundare) pc lungimea
mari, răm ln dc regulii infertill chiar dacă
lăstarului In crcştcrc ; Intr-o etapă mal avan
dispun de potenţă generativă. Dc aceea. Jn
sată şi ceva mal tirziu, începuturile de for
practică lăstarii lacomi, deveni)! coarde, sc
mare a mugurilor, alcătuite din celule merls-
utilizează dc regulă la formarea (pregătirea)
Icmatlce, işi formează solzii : Inii! solzul mare,
elementelor de rod, din anul In curs i>cntru apoi cel mic. La adăpostul solzului mic, apă
cel viitor, ori la refacerea tulpinii sau a unor rut mai in urmă, se Connea/Jl prim ul mugure
elemente do schelet, distruse prin diferite ac d? substoartf, cârc creşte repede şi dă naştere
cidente. l-i rudimente dc noduri şi intcrnodil, de frunze
Formarea ji diferenţierea mucurilor Ia t'i[a de ctc. Clnd In vlrful mugurelul mare, format cel
t'ie. Pe lăstarii principali In creştere, porniţi dinţii, Îşi fac apariţia 3 plnă la 5 Începuturi
din mugurii eu acelaşi nume şi ceva mal tir- de formare a frunzelor la adăpostul solzului
7.Iu pc cel secundari (de regulă unul din ccl marc îşi face apariţia al doilea mugure, şi
doi din ochiul dc iarnă), ţesutul mcrlstcmatic anume cel mic ; cel doi solzi — marc şi mic —
din vlrful acestora dâ naştere la organe ve- cresclnd, acoperă am bii niuguri, care împre
«etatiro (frunze, clrcel) şl mai tirziu la rele ună alcătuiesc mugurele (mugurii) dc subsi-
generative (inflorescenţe şi (lori). oară (ocliii dc vară) dc pc lungimea lăstaru
Formarea mugurilor. Din vlrful dc creştere lui.
a lăstarilor Iau naştere dc tim puriu, sub forma Aflaţi sub acelaşi Snveliş, ccl doi muguri cresc
unor um flături foarte miei, începuturile dc cu viteze diferite, m ai repede mugurele mare
formare a frunzelor, num ite prjmordii primare, si mai incct cel m i c ; cresclnd mal repede,
mugurele mare se transformă in vara forină-
38
39
21. vară, care tn tot cursul verii lasă impresia
rii sale într-un lăstar num it copil, care rea
la exterior de inactivitate, de viaţă latentă,
lizează dimensiuni diferite (mal mari cel din
dormindă.
spre mJJlocul lăstarului care li poartâ), puţind
Spre deosebire de mugurele de copil, cel mare
avea sau nu inflorescenţe.
din ochiul de vară, care de regulă dă naştere
Mugurele mic, viitorul principal, format pe
la lăstar in vara formării sale denum it de
seama ţesutului celui mare, creşte Încet, îşi
aceca şi acrii» de tură, cel mic, evoluat Încet
formează rudimente de noduri şi internodii,
in ochi dormind de vară, nu lăsLăreşte In ace
de frunze şi Inflorescenţe, căpătind dim en
eaşi vară, devine după căderea frunzelor,
siuni proprii solurilor sau grupelor dc soiuri
ochi de iarnă, iar lăstarii devin coarde anuale,
la viţa din cultură. Clnd acest mugure şi-a
format cîteva rinduri de rudimente de frunze, elemente principale de fructificare la viţa din
cultură ca şi la cca sălbatică cu care lucrează
la subsioara acestora t>;i fac apariţia unul sau
tăietorul.
doi din cel secundari, iar lntr-o etapă şi mai
Regulile după care se formează mugurii j i
avansată la subsioara prim odiilor de frunz».'
factorii care le influenţează. Mugurii din com
ale mugurilor secundari îşi fac apariţia înce
puturile de formare ale mugurilor terţiari. plexul mugurai (ochi dc vară, dormind de
Complexul acesta de muguri (ccl mic) din vară şl ochi dc Iarnă) se formează după anu
ochiul de vară, devenit prin creştere şl dez mite reguli (legi chiar), de accca şi cunoaş
voltare, mugure principal, cel secundari (1 terea lor prezintă mare interes pentru ştiinţa
sau 2) formaţi la subsioara prlmordiilor dc şi practica viticolă.
frunze ale celui dinţii şi ccl terţiari, apăruţi KcguUle de formare. Formarea mugurelul dor
tn acelaşi mod pe seama celor de-al doilea, m ind de vară (a ochiului dormind) are loc In
alcătuiesc Împreună complexul mugurai de la urma celui activ de vară (de copil) şl la sub
subsioara frunzelor, nu m it şi ochi dormind de sioara frunzei celei mai de jos a acestuia, dc
41
40
22. şi însuşirile prim ilor (H c^tv deseori Io p
? t
aceea uncie din însuşirile mugurelul acliv dc valorifica.
vară, de copil, sc pot regăsi ţi în cele ale Pe lungimea lăstarilor, deveniţi coarde după
mugurelul dormind de varii. căderea frunzelor, mărimea mugurilor, gradul
Formarea mugurilor începe dinspre baza lăs lor de evoluţie şl fertilitate.- acestora cresc de
»
tarilor şl continuă spre m ijlocul şi vlrful aces !« bară ţi virf undeva spre m ijlocul coarde
tora. Chiar dacă macroscopic lasă Impresia cu lor, chiar dacă toţi ochii dc iarnă de pc coarda
prim ii muguri lnccp undeva mal sus pe lăs anuală slnt potenţial generativi (au însuşirea,
tar, de unde continuă spre m ijloc şl bază. putinţa dc a fructifica). FiinH mal slab for
Primele porţiuni de lăstar apărute foarte de maţi şi dezvoltaţi, ochii dc iarnă dinspre bază
vreme (timpuriu) sint cele rămase la bază, ele sl vîrful coardei au, fată dc col dinspre m ij
poartă şi cele dinţii rudimente de muguri (în loc, şi rudimentele de inflorescenţe (viitori
ceputuri de formare) de dimensiuni foarte re ciorchini) mai mici, de accea ţl strugurii slnt
duse, comparativ cu cele situate mai sus, cu mai mici şi mai uşori, iar producţia obţinută
dimensiuni mni mari şi deci mai uşor vizi de la aceştia mai mică.
bile. Factorii de influenţă. Pentru a se putea forma,
Ochii dinspre baza lăstarilor se formează în- mugurii la viţa de vie din cultură cer anu
ir-un timp mal lung decît cei situaţi mai sus. mite condiţii, dintre care unele sînt neapărat
de aceea tim pul necesar procesului de formare necesare, iar altele dc influen(ă. In rlndul
a mugurilor se scurtează de la bază spre m ij acestor condiţii sc num ără factorii de mediu,
loc şi vlrf (mugurii se formează mai repede). solul şi tehnologia aplicată viţei de vie.
Factorii dc mediu prielnici (căldură, um idi
Formarea mugurilor situaţi mai sus pe lăs
tate, lum ina etc.) ajută creşterea normală *i
tari are loc In prezenta celor existenţi, si
lăstarilor, formarea mucurilor pe lăstari şl
tuaţi mai Jos, de aoeca cel in formare cuprind
43
42
23. evolufia acestora, maturarea rodului a lem formează la timp şi bine mugurii pe lăstari
nului ca şi pregătirea mugurilor pentru ler- (Allgot6, Fetească albă şl regală. Rlesling Ita
nare (in condiţiile noastre de climă). Căldu lian etc.), altele tirziu şi numai in mică m ă
rile prea mari, Însoţite de lipsa sau insufi sură cel roditori (Klş-MIş etc.).
cienţa um idităţii şi cele reduse din anii mai Rezultă aţtfcl c3 stă Tn putinţa om ului, a spe
reci, creşterile puternice sau prea slabe ale cialistului, să aleagă locurile, tehnologia şi so
lăstarilor impicdlcă formare;! normală a m u lurile cele mal potrivite, spre a le utiliza
gurilor pe lungimea lăstarilor, a coardelor de (folosi) cil mal bine, mai chibzuit in scopuri
mai tirziu. practice, ale producţiei dc struguri.
Tehnologia corespunzătoare (tăieri corecte, chib Totdeauna, creşterile normale (nu prea încet,
zuite, combaterea bolilor ţl dăunătorilor, asigu dar nici prea repede) ale lăstarilor de viţă
rarea um idităţii In sol şl a unei fertilităţi po ajută in aceeaşi măsură formarea normală a
trivite in sol etc.), favorizează procesul de for mugurilor pe lungimea acestora, Însoţită şl
mare a mugurilor Iar cea nepotrivită (tăieri in de formarea normală a rudimentelor de in
corecte, eu sarcini prea mari sau prea mici, sol florescenţe tn m uguri, de aceea spre acestea
de sub vie neîngrijit, bătătorit ori Imburule- trebuie aţintită grija viticultorilor.
nat, atac de boli şi dăunători, insăcetarea so Diferenţierea mugurilor. M ărimea producţiei
lului etc.), il defavorizează ; de aceea in p ri de struguri şi in bună măsură calitatea el.
m ul caz se obţin rezultate bune şi ncmulţu- depind Iniţial de modul cum se plămădesc
mitoare, ori slabe in cel dc-al doilea. mai Intii şi se valorifică mai in urm ă înce
Soiurile de viţe din cultură au nevoi diferite puturile de formare a rudimentelor de inflo
pentru a-şi forma mugurii şi mai ales pentru rescenţe în muguri, de factorii sau condiţiile
a-şi putea forma şi rudimentele organelor de necesare acestui proccs ; de aceea cunoaşterea
fructificare In muguri ; de aceea unele soiuri diferenţierii mugurilor de rod, a factorilor ho-
44 45
24. W rit ori şi a tim pului clnd arc loc, prezintă in
teres deosebit pentru ştiinţa şi practica viti In etapa de diferenţiere apar. se formează şi
colă. In procesul dc diferenţiere interesează sc dezvoltă rudimentele dc Inflorescenţe in
mecanismul după care sc desfăşoară, factorii muguri. în linii mari. mecanismul sc desfă
cure it ajută .ţi cei care II stinjenesc. şoară schematic a stfe l: conul de creştere din
I.a nivelul cunoştinţelor actuale, mecanismul virful lăstarului sc împarte, la un moment dat,
diferenţierii rudimentelor de inflorescenţe tn în două părţi din care una, cea asemănătoare
mugurii din care pornesc lăstarii roditori, se cu o emisferă, cresclnd monopodlal * şi apla-
desfăşoară In două etape şi anume : etapa pre tizlndu-so (turtindu-se) pe laturi, reprezintă
gătitoare şi cc.) dc diferenţiere propriu-zisă. rudim entul unei viitoare injlore.ţccnfe; dacă
în etapa pregătitoare are loc pregătirea celu această emisferă creşte simpodial **, iar vlrfui
lelor din (esuturile meristematicc (dc în m u l apare ascuţit, în loc de rotunjit, reprezintă
ţire) ale conului de creştere. Sistemul hormo rudim entul unui cfrcol. Prin urmare, din cele
nal prin raporturile dintre componente, orien două păr{i in care s-a despărţit conul de creş
tează metabolismul protopiasmei şi al sucului tere, una s-a transformat in rudiment de in
celular, din ţesuturile şi celulele conului dc florescenţă sau dc cîrcel, după condiţii, iar
creştere, spre o nouă direcţie, decit cea an alta, cea rămasă, continuă creşterea şl alun-
terioară, clnd acestea doblndesc şi o hoiui ca- girea axului mugurai.
litatc, O nouă însuşire, asigurind astfel prima Cresclnd, rudimentul de inflorescenţă dă naş
treaptă din etapa pregătitoare şi anume i«- tere la rachfs; pe acesta, Intr-o etapă mai
ducţia, adică pregătirea pentru treapta u rm ă
toare num ită iniţiere, începuturile de formare
* Creştere continuă a axului principal a tul
a rudimentelor de inflorescenţe şi nu apariţia pinii.
acestora, cum s-ar putea Înţelege. ** Creştere discontinuă, prin uzurpare suc
cesivă a vlrfulul.
46
47
25. avansată, încep să apară mici um flături (ex* rlcă sc transformă In rudiment de Inflores
crescenţe) care reprezintă începuturile de for cenţă, altfel evoluează In rudiment de c lrc e l;
mare a ramificaţiilor de ordinul i n t l l ; mal a doua criză coincldc cu apariţia negilor (um
tirziu îşi fac apariţia pe accstca începuturile flăturilor) pe raliis şi hotărăşte num ărul ra
ramificaţiilor de ordinul doi şi pe acestca cele m ificaţiilor acestuia iar a treia, num ărul b u
de ordinul trei clnd evoluţia rudimentelor de ton ilor florali.
inflorescenţă se Inchclc tn anul In curs. Intervalul de timp, din cursul perioadei de
Pe burletul (umflătura) ultim ilor ramificaţii vegetaţie, in cadrul căreia are loc procesul de
începe In prim ăvară formarea părţilor florii
formare şl de diferenţiere a mugurilor la vlţs
de la exterior (periferie) spre interior: sepa-
de vie, interesează In aceeaşi măsură ştiinţa
lele sudate la vlrf, petalele, androceul (stami-
si practica viticolă, In zonele climatice In care
nele) şi glneceul (partea femei as c ă ); grăunţii
condiţiile de mediu favorabile se întrunesc mai
de polen din antere ating dimensiunile m a
de tim puriu, formarea şl diferenţierea mugu-
xime şi maturitatea acestora la cca 7 săptă-
illor au loc de asemenea mai tim puriu şl in
m ini de la apariţia frunzelor pc lăstari, rlnd
stnt apţi pentru germinare. vers. Faptele arată că procesul de formare şi
Etapelor din cursul diferenţierii le corespund de diferenţiere începe din^ m ai-lunie/In pri
anumite momente de cotitură num ite crize, a mele zone şi d in ţ lunie-lulle /ln ultimele. Dacă
căror cunoaştere prezintă mare importanţă mugurii se formează şi măT devreme, diferen
ştiinţifică şi practică. Prim a criză corespunde ţierea are loc ceva mai tirziu ; pentru mugurii
momentului clnd conul de creştere se desparte din zona inflorescenţelor pe lăstar, diferen
In cele două p ă r ţ i; dacă In acest moment ţierea are loc la unele soiuri concomitent cu
condiţiile necesare şi In p rim ul rlnd cele dtf InTloritul (ex. la Aligote), la altele cu faza de
hrănlre stnt corespunzătoare, partea cmlsfe- creştere a boabelor (ex. Tămlinasă) sau fti cea
48 4 !)
26. l'rcţje'itirea biologică reprezintă, in complexul
do coaccre a lor, cum au arătat cercetările
de factori, condiţia fundam entală (de bază) io
de la noi din ţară si cele din alte fări.
prezenta şi pe seama căreia se valorifică ori
Durata procesului dc diferenţiere, socotit din
se pot valorifica ceilalţi factori. Prin pregăti
momentul despărţirii In două a conului de
rea biologică celulele din conul de creştere a
creştere şi pină la formarea bureletului, d u
rează 30— 90 z ile ; prim a inflorescenţă se for lăstarului şi ţesuturile formate din acestea do-
blndesc Inxuşirca de a putea forma rudimente
mează intr-un timp mai lung (cca 30 zile), iar
următoarele succcsiv (pe rlnd), intr-unui mni de inflorescenţe, calitate nouă absolut nece
scurt (cca 20 zile). sară Iii plantele ieşite din săminţă şi într-un
Cunoscînd intervalul de tim p în care are loc mod oarecum asemănător la cele din buta.jl
procesul de formare şi de diferenţiere a m u altoiţi sau nu.
gurilor pc lungimea lăstarului, ordinea in care Condiţiile de mediu, în cadrul cărora are loc
are loc şi crizele ce se Ivesc, se poate inter procesul de diferenţiere, trebuie să fie favo
veni din tim p pentru asigurarea (snu crearea) rabile dacă nu chiar optime. Calitatea com
condiţiilor necesare, favorlzindu-1. ponenţilor climatici (lumina, alternanţa lu-
/•'actorii (eonciiftilej carc influenţează diferen mină-lntuneric, căldura, umiditatea etc.) >i
ţierea mugurilor la viţa de vie din cufrurâ. raporturile dintre aceştia se schimbă cu ano
Procesul de diferenţiere a mugurilor, timpul tim purile şi cu zonele climatice pe glob, de-
cînd are loc, durata şi intensitatea sa, slnt tcrminlnd in unele regiuni realizarea mal de
influenţate şi determinate de un complex de vreme (mal spre sflrşit de prim ăvară) a facto
factori (sau de condiţii) intre care pregătirea rilor climatici in optim, iar tn altele mai tir
biologică, condiţiile externe, soiul de viţă, hră- ziu ; de aceea, tn cazul tntii diferenţierea are
nirea Îndestulătoare şi iuţeala de creştere a loc mai dc tim puriu şi chiar dinspre baza
lăstarilor, deţin rol principal.
51
50
27. lăstarilor, mal tirziu şl ceva mal sus in cel Diferenţierea reclamă, pe ltngâ lum ină şl căl
de-al doilea. dură şi o anumită um iilitatc in sol, aer şl In
Dintre (actorii climafict, temperatura (căldura) plantă, altfel este stlnjenită, realizabilă Intre
şi luminozitatea, la cnrc *e adaugă .ţi u m id i anumite valori şi prin Irigare.
tatea, Joacă rol principal. Soiurile dc vl(ă din cultură au cerinţe dife
rite pentru diferenţierea mugurilor potrivit
Observaţiile practice, confirmate de ştiinţă, au
arătat că vitele aflate la umbra unor arbori cu natura l o r ; soiul Muscat Alexandri, for
sau chiar la semlumbră (lum ină insuficientă) mat in zone mai calde, (şl diferenţiază mugu
nu rodesc, Iar cind (nc struguri aceştia Blnt rii la căldură mal mare (dc la 25®C) In timp
mult prea mici şl de regulă mal acri decit cel ce Riesling Italian la una mal mică (20°C).
de la acckişl sol aflat la lum ină îndestulă I.um lna şi căldura care o însoţeşte, ajută sau
toare. Faptele arată că Intre indicele helloter- nu diferenţierea In prezenta unei anumite
mlc * şi (orirtarea rudimentelor dc Inflores u m id ilifi fiziologice j umiditatea fiziologică
cenţe In muguri există o legătură directă ; m ărită ori micşorată, faţă de cea necesară
lum ină ;] căldură mal m ultă înseamnă In ace (optimă) împiedică dKerenţierea, cn dealtfel
şl celelalte fenomene din viata vitei dc vie.
leaşi condiţii şi diferenţiere m ai bună şl In
vers. Sc arată că diferenţierea are loc Intre Vigoarea soiurilor şl m al ales cca a Msfortîor
anumite lim ite dc temperatură, considerate ca influenţează, In prezenta celorlalţi factori, d i
optime (20— 30”C rar mal nr.ult sau mal ferenţierea mugurilor ; vigoarea prea mare ori
puţin). prea mică a butucului şi cu deosebire a lăs
tarilor împiedică (stlnjcneşte) diferenţierea,
iar cea potrivită o ajută (stim ulează); de aceea,
• Produs dintre lum ină şi temperatură, expri
mat In cifre. Ijutucllor din plantaţie şl mal ales lăstarilor
32 53
28. dc pc aceştia li sc asigură, prin îngrijiri ori
prin alegerea soiurilor, o vigoare potrivită. In tim pul diferenţierii, viţa de vie trebuie
intre viteza de creştcrr a lăstarilor şi dife neapărat să fie asigurată cu hrană îndestulă
renţierea mugurilor există o strlnsă legătură ; toare In care să sc afle principalele compo
vitezele de creşterc prea mari ori prea mici, nente (părţile din care este alcătuită) tn anu
stlnjenesc diferenţierea mugurilor. Iar cele mite rapoarte (mărimi) unele faţă dc altele-
potrivite o ajută ; de aceca, prin îngrijiri date Insuficienţa hranei sau a unora dintre cle
viţelor se reglează viteza de creştere a lăsta mentele care o alcătuiesc stlnjenesc formarea
rilor pc bntuc. noilor rudimente de inflorescenţe In muguri
Pe lingă factorii climatici şi soiul de viţă cu şi determină darea Înapoi a celor existente şi
cerinţele sale, diferenţierea mucurilor esle chiar transformarea acestora In ctreel, mai
strlns legală şi de sol fjl subsol), cu InsU-yirlli? ales In timpul dezm ug urltului; la aceeaşi si
sale. Este dovedit acum că o bună stare de tuaţie se ajunge şi In cazul hrânlrii prea abun
fcrtilit'ito (dc asigurare cu apă şi hrană) n dente sau cu multe îngrăşăminte azotate.
solului, asigură o diferenţiere normală a m u Pe lingă factorii dc clim ă, sol (odaricl) şi so
gurilor dc rod şi dim potrivă, una prea bună iul de viţă cultivat, diferenţierea mugurilor
sau neîndestulătoare o stlnjcneşte. Fertilizările este influenţată In mare mtlsurd jl de îngri
unilaterale (cu un singur element) şl îndeosebi jirile date, Intre care tăierile prin mărimea
cu azot, grăbcsc prea m ult creşterea In păgubi sarcinii de ochi şi de lăstari rezervată pe
diferenţierii; de aceea, după starea de apro butuc şi modul de conducere a coardelor (la
vizionare a solului sc aplică fertilizarea avlnd tăierile mixte ori lungi) lăsate pc butuc după
grijă totdeauna ca aceasta să cuprindă ele tăiere joacă un mare rol. Sarcinile prea mari
mentele hrănitoare In proporţiile (cantităţile) de ochi şi de lăstari, ca şi cele prea mici de
cerute de viţa de vie. zavantajează diferenţierea, iar cele normale,
bine stabilite faţă dc puterea viţelor, o avan
54
55
29. tajează. Conduecrea coardelor rectilinie (dreap (cx. Klş-Miş). In mugurii de pe treimea infe
tă) orientată tn sus stlnjeneştc diferenţierea, rioară a lăstarului, diferenţierea se Încheie In
Iar cea curbilinie (îndoită, in cerc ori arc de primele două luni de vară. In tim p ce pentru
ccrc) o ajută. cei mai de sus se continuă încă tim p de
Diferenţierea mugurilor are loc Intr-un anu 1— luni.
2
m it interval dc timp, a cărui cunoaştere îngă Diferenţierea mugurilor o dată Încheiată In
duie omului să intervină prin îngrijirile date toamnă se pare, după datele de pînă acum,
viţel, spre a o ajuta. că noi rudimente de Inflorescenţe In acelaşi
Faptele arată că ia scurt tim p după apariţia muguri nu se mal formează in prim ăvara ur-
macroscopicu a mugurilor de subsioară pe lăs irătoare, chiar dacă se constată acum un spor
tari, Începe şl continuă diferenţierea acestora de inflorescenţe. Prin netndebtulore cu hrană
pe soluri şi grupe de soiuri. Intervalul de timp parte din inflorescenţe formate so pot trans
In care se încadrează (cuprinde) diferenţierea, forma In clrcei. Prin Îngrijirile date în acest
In condiţiile noastre şl la actualele soiuri de tim p (mal ales prin tăieri) se poate prdnttm-
viţă roditoare, variază îr»tr« sftrţit de mai, pina transformarea rudimentelor de inflores
început dc iunif:, şi durează plnă spre s/rrjit cenţe In cîrcei.
de august şi prim a jum ătate a lun ii septem In prim ăvara următoare se continuă. In m u
brie, rar mai devreme sau mal tirziu. Cea mai gurii din ochi de iarnă, creşterile rudimente
mare parte dintre soiuri diferenţiază în lunile lor existente, se desăvîr.şesc cele de formare
de vară. a butonilor florali şi a organelor din interio
La unele soluri începutul diferenţierii are loc rul acestora, androceu (partea bărbătească) ţi
după cca 40 zile de la dezinugurit (ex. Mer- gineceu (partea femeiască).
lot), la altele o dată cu Înfloritul (ex. Allgoti*, Cunosclnd, pe soiuri şl grupe de soiuri, inter
Riesllng etc.), m u cu coacerea strugurilor valul de timp In care se petrece diferenţierea
56 57
30. m uguiilor, practica vltirolă o poate ajuta prin (a celui de copil), care In aceeaşi vară dă naş
Îngrijirile aplicatc clnd şi cum trebuie. tere la copil (lăstar de .subsioară).
• La scurt tim p după Începutul de formare
a mugurelul de copil, la baza acestuia /sau
C IC L U L B IO L O G IC A L O C H IU L U I DE IA RN Ă
alăturat Iul) Începe şl continuă sub acelaşi în
Deşi m ult mai complex şl mal complicat decit veliş, dar In ritm m ult mal lent, formarea inu-
se înfăţişează *, ciclul biologic al mugurelul dc Kurelul dormind de r a r i — cel principal ; in
iarnă, simplificat mult. poate Ii schiţat astfel : tim p de cca două luni acesta continuă să
• Primăvara, după ce temperatura aerului, in crească lent — Îşi schiţează citevn rudimente
prezenţii celorlalte condiţii necesare (umiditate dc noduri şi lnternodil, rudimente de frunze
suficientă, activizarea complexului enzimohor- si de inflorescenţe, după care spre sflrşit dc
monal etc.), atinge şl depăşeşte zero de creş vară, început de toamnă, Intră In repaus gata
tere ( 10°C), Încep şi se intensifică procesele de format.
creştere Intramugural (din mugure), ochiul de ţ In cursul formării şi diferenţierii sub înve
Iarnă sc deschide (dezmugureşte), se iveşte d in lişul iniţial, la baza sa ori alăturat, Îşi fac
tre solzi şi vlrful de creştere al mugurelui apariţia şl continuă să crească şl mal lent 1
principal, care prin creştere dă naştere lăsta sau 2 muguri secundari care de asemenea îşi
rului cu acelaşi nume (lăstar principal). schiţează, dar In măsură mal redusă, aceleaşi
• Din mal-lunle pe lăstarul principal in creş Începuturi de ru d im e nte ; ceva mal tirziu. in
tere (şi pe cel secundari In lipsa celui princi vecinătatea acestora se schiţează tot sub ace
pal) începe şi continuă, la subsioara frunzelor, laşi înveliş şi începuturile de formare a m ugu
procesul de formare a mugurelul activ de vară rilor terţiari.
0 Complexul acesta de muguri (principali, se
cundari şl terţiari) apărut, format şi diferen-
• La prim a vedere
58 50
31. ţiat In Interiorul aceluiaşi înveliş (intramugu-
rnl), aflat la subsioara frunzelor, lasă Impresia
la exterior dc Inactivitate, dc som nolent, de
aceea I se spune mugure dormind de vară.
Ciclul biologic al ochiului d iarnă,
După intrarea In repaus (sitrşit de vară) şi
căderea frunzelor, atest mugure poartă n u
mele de ochi de iurnă, stare în care rărr.Ine
c
peste iarnă (Iernează) plnă tn prim ăvara v ii
toare, clnd ciclul sc încheie relulndu-se, dar
cu alţi muguri formaţi din acesta (Mg. I).
FO RM AŢIU N ILE LEM N O ASE LA VIŢA
DIN C U LTU R Ă
La o plantă de viţă cultivată se intllncsc In fond
acclcaşl formaţiuni lemnoase ca şi la una sălba
tică de aceeaşi vtrstă sau la una cultivată pc
arbori, dar nesupusă tăierilor; diferentele care
apar şi le deosebesc pe uncie dc altele se re
feră mai m ult la dimensiuni, la lipsa unora
fi In principal la denumirile convenţionale,
atribuite de viticultori, preluate in scrieri, in
practica viticolă şi utilizate ca atare.
60
32. La viţa din cultură, înălţim ea tuipincl sc sta
La vifele altoite pc tulpină, se intilneşte por
bileşte anterior (înainte) formarii plantei (sau
ţiunea punctului de altoire*, deasupra căruia
butucului) şt sc realizează In tim pul său prin tulpina este m ult Îngroşată, mai ales in zona
mijlocirca talerilor „dc fo rm a re "; de aceca. protejată ; tulpina scurtată m ult (20— 30 cm)
fa ţii dc cca de la viţa sălbatică, are şi dim en Ia aceste viţe, Împreună cu Îngroparea, reduc
siuni mici şi foarte mici, prevăzute de om şi partea supraterestră (deasupra păm intului) d
determinate in principal dc factorii climatici tulpinii la o simplă buturuyă, formaţiune care
şi economia producţiei dc struguri. nu se intilneşte la cele nealtoitc.
Tn zonele cu ierni calde şl moderate li sc re Coroana, rărită şi redusă prin tăieri anuale,
zervă viţelor cultivate tulpini mai inalte — este m ult mal mică la viţele cultivate faţă de
]f50— 3,00 m, rar mai mult), sau mai puţin şi cele sălbatice, dc aceca in componenţa sa sc
mal Joase (0,20— 0,30 m, rar mai mult) in cele fntilnesc şl mal puţine formaţiuni multinnudlc
cu ierni mai aspre spre a u^?ura protecţia peste (bătrlne) şi anuale.
iarnă (Îngropatul); chiar şi in aceste zone, pe La o viţă din cultură nctăiată Incă sc intil-
pante adăpostite, bine expuse etc., existlnd con nesc in coroană anum ite formaţiuni care o
diţii pentru cultura neprotejată, înălţim ea tul compun, cu denumiri strict convenţionale atri
pinii oscilează intre 0.8— 1,50 ni, rar mai mult. buite de către viticultori, acceptate preluate
In acclcaşi zone, grosimea tulpinii variază in in scris, in vorbire şi folosite in practică cu
tre 5— 6 şl 10—20 cm in diametru şi chiar mai acelaşi înţeles.
m ult la viţele din zona neprotejată, peste iarnă
şi mai m ult ori mal puţin la cele din zona • Această porţiune este, ca orice cicatrice, rană
de cultură protejată. vindecată, mai sensibilă la ger şi la secetă,
de aceea se apără prin muşuroi re.
62
G3
33. Hamurile principale dc schelet, pornite din tn ani diferiţi ; sint rigide şi îndeplinesc ace
tulpină, indiferent de înălţim ea sa, sau prin laşi rol In coroană întocmai ca braţele şl co
îndoirea acesteia poartă num iri diferite după toarele. Cordoanele orizontale mal des Intll-
lungimea pe care o au, scurtată prin tă ie r i: nlte, au lungim i diferite, după cum slnt uni
braţe, cotoare, cordoane. sau bilaterale; primele au de regulă lungime
Urâţele slnt porţiuni de ramuri principale mai practic egală cu distanţa Intre viţe pe rlnd
tinere fată de tulpina din care provin, scur (cca 120 cm), Iar cele dc-al doilea, cu ju m ă
tate prin tAieri la 50, G la 100 cm, rar mai
O tatea aceleiaşi distanţe (cca 50— C0 cm). For
m u lt*, stnt rigide (tari, neelastice), au gro maţiunile multianuale (braţe, cotoare şi cor
simea .ţi vlrsta ramurilor din care provin şi doane) pot avea pe butuc, durata de viaţă
susţin toate celelalte formaţiuni lemnoase, ve permanenta sau temporară ; In cazul Intii d u
getative, inclusiv strugurii. rează cit tulpina şl nu se înlocuiesc, iar In
Cotoarele provin din actieaţi ramuri, au cel de-al doilea durează mal puţin şt se Înlo
aceeaşi grosimi-, virstă, rigiditate şi îndepli cuiesc o dală la 8— 10 ani, rar la mai mulţi
nesc acelaşi rol pe butuc Inşii slnt mai scurtp sau mal puţini.
decit braţele, avlnd do regulă 30— 45 cm rar Pe ramurile principale pornesc succesiv (po
mal m ult sau mal puţin. rlnd) unele din altele, formaţiuni mal tinere cu
Cordoanele slnt porţiuni de tulpini, clnd pro
ctte un an, care In mod obişnuit poartă nu
vin din Îndoirea şi scurtarea acestora, sau de mele de coarrfe, cu însuşiri şi caracteristici
ramuri principale, unitare sau nu ca vlrstă proprii.
dupâ cum s-au obţinut Intr-un singur an sau
Coardele de doi ţi de un an, prezintă interes
cu totul deosebit pentru ştiinţa şl practica
* Lungimea braţelor depinde In principal de
distanţa Intre butuci pe rlnd. viticolă şi mai ales in ştiinţa şi practica lălr-
64 65
34. rilor „In uscat" la vita din cultură ; de âcvwa, cele mai corespunzătoare, iar grosimile de 7—
trebuie bine cunoscute sub toate aspectele. 10 ni (In diametru), chiar dacă aceasta osci
Coardele de doi ani, numite ţi punţi de rod, lează Intre 6— 12 mm, rar m ai m ult sau mai
purtătoare de organe roditoare, au dimensiuni pu(in.
variabile, 1,20— 1,50 plnă la 1,80—2,00 m lu n Coardele anuale sint compuse din noduri şl
gime, rar mal m ult sau mal puţin şi 14—24 mm internodii (clmpuri, mentale) bine distincte;
grosime, rar mal mult. Au nodurile şterse, nu la noduri se află ochii de iarnd (căpuşe) pur
prezintă muguri de iarnă şi nici circei sau tători de rod, de m ărim i diferite. Scoar(a de
tămăşi|e de ale acestora ori de ale struguri pe coardele anuale este colorată diferit plnă
lor ; au scoart^ plesnită şi culoare comună la venirea iernii, după care se uniformizează.
(aceeaşi la toate solurile). Pe lingă cel de sus Coardele anuale prezintă şl alte caracteristici
ţinere a celor anuale, coardele de doi ani în pe care Insă nu le mal am intim aici.
deplinesc şi rolul unor locuri de depunere a Nu toate elementele lemnoase se Intilnesc pe
rezervelor de hrană. Ele, sau o parte din aces una şi aceeaşi plantă de viţă, mal ales din
tea, se înlătură şl s.e scurtează prin tăieri, fiind cele multianuale şi chiar a n u a le ; la unele
şi mal temporare decît braţele ţi cotoarele. plante (sau butuci) se lnttlnesc sau nu braţe
Coarde anuale, provenite din lăstari lemnlfi- ori cotoare, ori acestea Împreună, la altele
cati după căderea frunzelor, au lungim i ea- ■cordoane, după forma de conducere şi slite-
riabile : 1,00—3,00 m, lungim i mal mari san nm l de tăiere practicat şi impus de asprimea
mal mici indică sarcini de ochi nepotrivite pe iernilor.
butuc, In cazul intli mal mari decît puterea In zonele do cultură protejată peste tarnl. In
butucului şi m ult prea mici In cel de-al doi care partea supraterestră a plantei de viţă este
lea. De fapt lungimile de 1,20— 1,80 m reali ţinută cit mul aproape de păm int (de supra
zate pe butuc Sn perioada de vegetaţie sint faţa solului) sc Sntllnesc pe acelaşi b u tu c ;
66 f>7
35. buturuga cu partea de sus lăţită mult şi coarde părţi ca la viţele din zonele de cultură nepro
anuale pornite de pe aceasta ; buturuga pre tejată, la care se adaugă prezenţa, pe tulpină,
văzută cu cotoare şi porţiuni mici (scurte) de In apropierea solului a două sau patru coarde
lemn de doi ani pe care se află coardele anuale pornite dintr-o porţiune mică de lemn
anuale. de doi ani (cep de siguranţă).
tn climatele de cultură neprotejată peste iarnă, Elementele (form aţiunile) lemnoase in liinitc la
partea supraterestră a viţel de vie este situată, v ii» de vle după tăiere ţi denumirile acestora.
de către viticultori, mal departe do suprafaţa Elementele lemnoase existente pe o plantă de
solului (2,00— 3,00 m ţi chiar mal mult), iar in viţă de vlc din cultură, in perioada de viaţă
părţile noastre Ia 0,80— 1,20 m rar mal mult. latentă suferă u n d e modificări, prin tăierile
In aceste situaţii, ia partea supraterestră a tn uscat, numeric şi dimensional, după care
aceleiaşi plante de viţă, se deosebesc : Işl păstrează sau nu denumirile anterioare. De
* tulpina, de înălţim i diferite, cu zona punc regula îşi menţin denum irile elementele multl-
tului de altoire şi gilma (sau gllca), braţele sau anuale, dar pot fl mlcşoratc. Iar cele de doi
cotoarele şl porţiuni scurte de lemn de doi ani şi m ai ales de un an se micşorează numeric
de pe care pornesc coardele anuale ; şi sc scurtează, după care doblndesc noi de
* tulpina de aceleaşi înălţim i, cu zona punc num iri convenţionale, atribuite de viticultori.
tului de altoire şi gilma, cordoane orizontal* Numeric, braţele şl cotoarele se micşorează
(uni sau bilaterale, etajate sau nu, mal rar numai atunci etnd unul sau altul dintre aceste
verticale (In prelungirea tulpinii), cu porţiuni elemente au Im bătrinlt prea m ult ori nu asi
mici de lemn de doi ani, de pe care pornesc gură pornirea normală a lăstarilor ; paralel c’l
coardele anuale. această micşorare se transformă uneori prin
în zonele de cultură « ’mfprolcjflM peste iarnă, scurWrl unele braţe In cotoare, iar coardele
se Intllnesc, la partea supraterestră, aceleaşi de doi ani se micşorează numeric.
68 69
36. r
Coardele anuale sJnt clcnuntelc lemnoase, asu acestui cep este cea roditoare, deoarece lăstarii
pra cărora se operează cel m ai mult prin mic porniţi din ochii săi dc iarnă sint purtători de
şorare numerică şl prin scurtarea color rămase rod, de aceea formaţiunile acestea se numesc
pe butuc după taiere, cînd acestea do!>Indesc cepl de rod-
noile denumiri convenţionale. In cadrul ares- • Cordiţa, cum arată şi numele, este o por
tora apar, după tăiere, denumirile de cep. cor- ţiune dintr-o coardă de rod scurtată la 4—7
diţă, călăraş, coarda de rod, veriga de rod fi ochi, adică o coardă scurtă num ită cordlţă. Ca
bici. formaţiune (clement) de producţie, cordiţa se
Unele dintre aceste clemente, cu denumiri con intilneste de regulă la sistemul de tăiere mixt,
venţionale, sint destinate să poarte rod in anul cind num ărul coardelor de rod este mai mte
in curs, iar altele să formeze viitoarele ele decit cel care trebuie lăsat pe b u tu c ; in acest
caz serveşte la completarea încărcăturii (sarci
mente roditoare; de aceea se şi grupează in
nii de ro d ); mal des cordiţa de rod se Intîlneşte
elemente dc producţie, şi elemente dc formare-
pc cordoanele orizontale şi verticale care prin
In rindul elementelor purtătoare de rod se nu
m ărim i (4—7 ochi) şi rigiditate evită circuitul,
m ără : cepul, cordea, călăraşul şi coarda de
ca neavtnd obiect. Ca aşezare, cordiţa de rod
rod.
se află cit mai aproape de butuc (ori de scau
• Cepul de rod provine dintr-o coardă anuală nul său).
purtătoare de rod scurtată la 1— 3 ochi de Călăraşul, ca formaţiune roditoare, este o por
iarnă ; aceştia sc* folosesc in practică la tăie ţiune de coardă roditoare scurtată la acelaşi
rile scurte, la sistemul dc tăiere scurt, la tă num ăr de ochi ca şi cordiţa, adică tot la 4— 7,
ierile scurte aplicate pe cordoanele orizontale avind şi aceeaşi funcţie pe butuc, asigurarea
bl şi unilaterale, la cele verticale etajate etc. producţiei. Provenind dlntr-o coardă de rod
Funcţia principală, daii nu chiar exclusivă, i este şi el roditor. Deosebirea dintre călăraş
70 71
37. şi cordifâ constă numai in poziţia sa Pe bu de rod poartă la rindul său diferite num iri con
tuc ; totdeauna călăraşul :> găseşte pe puntea
e venţionale • şi anume :
de rod sltu«it In urma coardei de rod de pe
— Coardă <te rod scurfrr, rezultată dlntr-o
aceeaşi punte. Şl călăraşul, întocmai ca şl cor-
coardă anuală de rod, scurtată la 8— 11 ochi,
dlţa, serveşte la completarea sarcinii de ochi,
ţinind loc unei coarde care lipseşte ori este rar mai mult, folosită m al ales la solurile de
mal scurtă decit trebuie (mai lungă de 8 ochi viţă roditoare cu vigoare mică (e x .: Traminer,
de iarnă), coarda de rod «ltuată înaintea că Muscat Ottonel etc.), situate pe terenuri mal
lăraşului are lungimea m inim ă de 8 ochi. slab fertile etc.
Coarda de rod, din care provin prin scurtare — Coardă de rod mijlocie, obţinută din aceeaşi
celelalte elemente lemnoase de rod, este o coardă anuală, scurtată Insă la 12— 14 ochi de
coardă anuală, de lungimi diferite, situată obli iarnă, rar mal mult, se utilizează In practică
gatoriu pe o coardă de doi ani, pe o punte la solurile de viţă cu vigoare (putere de creş
de rod, care la rindu-1 poate avea diferite lun tere) mijlocie (e x .: Merlot, Rtesling italian.
gimi. Pentru a fi roditoare, coarda de rod tre Chasselas, Regina viilor etc.). Singură sau in
buie să pornească neapărat dintr-o porţiune combinaţie, se Intllneştc mal alos la sistemul
cit de mică de lemn de doi ani, care face le dc tăiere m ixt şl prea puţin la cel lung.
gătura intre ea (coarda de rod) şl temnul mai
bătrin de pe planta de viţă (sau de pe butuc).
* N um ărul de ochi de Inrnă, după cârc se de
Coarda de rod reprezintă formaţiunea princi
numesc formaţiunile (elementele) lemnoase ro
pală de rod la sistemele dc tăiere lung şi mixt, ditoare, este relativ, cu o diferenţă In plus
ultim ul fiind şl cel mai răsplndlt In practica sau In minus de 1—2 ochi de iarnă, cum se
viticolă. După lungime, socotită In num ăr de constată adesea in scrieri ; această diferenţă nu
afectează insă denumirile şi nici înţelesul aces
o<-hl de Iarnă, rezervaţi după tăiere, coarda
tora.
72 7;i
38. — Coarda de rod lungă, este formaţiunea ro Coarda anuală din care se rezervă (de regulă)
ditoare cea mai lungă inttlnită in practică, ob cepul dc inlocuire, porneşte nu din ochi de iar
ţinută din aceeaşi coardă anuală scurtata la nă, ci din ccl dorminzi, situaţi cit mai spre baz:i
15— 18 do ochi de iarnă, rar mai mult. Se in- butucului şi pe punţile dc rod la plantaţiile
tllneşte dc obicei la sistemul dc tăiere lung, din zena protejată peste iarnă, pc cordoane
dar mai ales Ia cel m ixt şi la soiurile cu vi orizontale sau verticale şi pe cotoare la ccle
goare mare (Fetească albă şi neagră. Cardi din zona neprotejată şi semiprotejată.
nal, Italia, ATuz-Ali etc.)- Rolul principal al ce/ntlui de inlocuire esie cel
tn zonele dc cultură protejată peste iarnă, cu de formare a lem nului de rod pentru anul
soiuri puţin viguroase situate pe terenuri cu
viitor, care ii va înlocui pe cet din anul in
fertilitate mai mică se utilizează mal ales
curs care rodeşte ; de aceea i se spune cep dc
coarde scurte şi mijlocii, iar In cele semlpro-
înlocuire. In lipsa coardelor anuale pornite
tejate şl neprotejate, mai des cordlţe şi cepl
din muguri dorminzi, cepii dc inlocuire sc pot
de rod po cordoane orizontale şi verticale,
rezerva şi din coarde roditoare. Din cauza vi
simple sau etajate, ori coarde m ijlocii la soiu
rile mai viguroase ori cu tulpini relativ înalte gorii lor, coardelor anuale pornite din muguri
(80— 100 cm, rar mai mult). dorminzi ii se mai spun lacome * şi din aces
In grupa elementelor de formare sc numără tea se caută mai ales a se rezerva cepi de
in principat cepii de fulocuire, la care se înlocuire.
adaugă : ccl de rezervă şi cel de coborlre.
Cepul de tnlocuire, ore acelaşi Înţeles con en- * Coarda lacomă poate să nu provină neapărat
ţional ca şi cel de rod, provine tot dintr-o din muguri dorminzi ci şi din ochii dc iarnă
la sarcini prea mici faţă de puterea v iţe lo r;
coardă anuală, dar de regulă neroditoare, por lacom sau buiac se referă la creşterea rapidă
nită insă nu din lemn dc doi ani, ci mai bâltin. ţi la dimensiuni mai mari decit cele obişnuite.
74 75
39. CVpttl dc rezervă provine dlntr-o coardă anuală guri dormlnzl *au Iniţial orii! de Iarnă, apoi
pornită de pe porţiunea tulpinii aflată tn apro cepl din cepl) situată cit mal aproape de sol,
pierea solului (pămtntulul) sau spre baza ele cu funcţia de a forma lemnul necesar înlocuirii
mentelor lemnoase multlanuale (braţe, cotoare tulpinii In caz dc distrugere a acesteia (prin
sau cordoane) cu rolul dc a forma anual lem tngheţ, mal ales); se întllne>tc In principal
nul necesar înlocuirii la nevoie, a acestor ele şi chiar obligatoriu. In plantaţiile conduse pe
mente. semltulpinl (şi chiar pe tulpini) In zonele de
înţelesul de cep de rezerva priveşte şi pe cel cultură somlprotejată. în flecare toamnă aceşti
de Înlocuire (I— 3) lăsaţi in plus, pc butuc, ca cepl se protejează peste iarnă.
rezervă mal ales tn zonele cu cultură prote F'ormaffuni lemnoase combinate. Elementele
jată peste iarnă ; rolul lor principal este cel lemnoase rezultate după tăiere, prezente pe
de a înlocui pe cel distruşi sau cu ochii dc planta do viţă, Indiferent de înălţim ea tul
iarnă pieriţi etc. pinii, pot răm lnc Izolate (separate) sau sc pot
Cepul de cobortre, rezultat tot din coarde combina unele cu altele, d n d dobîndesc alte
anuale, lacome sau chiar roditoare, situate pe denumiri convenţionale.
tulpină şl cit mal aproape dc păm lnt, cu rolul Veriga de rod (cuplul de rod) reprezintă com
de a forma lemnul trebuitor cobortrll (apro binaţia obligatorie tntllnltă la sistemul de tă
pierii) unul braţ sau a tulpinii, Îndepărtate iere mixt. Este alcătuită dlntr-o coardă dc rod,
prea m ult de sol, uşurind astfel refacerea aces de mărim e diferită şl un cep de înlocuire. După
cum elementele alcătuitoare se găsesc situate
tora, proiecţia peste iarnă, folosirea mal bună
ori nu pe aceeaşi porţiune dc lemn de doi ani,
a căldurii radiate de sol etc.
veriga de rod ponte fi unitară sau neunltară.
Cepul de siguranfâ provine, dc asemenea, dln Veriga de rod este unf(ară sau adevărată ori
tr-o coardă anuală pornită do pc tulpină (mu dc cltc ori clementele sale rompononte, coarda
76 77
