2. Melk Abbey sau Stift Melk este o mănăstire benedictină şi unul dintre cele mai renumite aşezăminte monahale din Europa . Situată deasupra oraşului Melk, pe un deal st â ncos , cu vedere spre valea Wachau de- a lungul Dunăr ii , mă n ă stirea a fost fondat ă în anul 1089 , când Leopold al II-lea, Margrave de Austria, din dinasti a Babenberg , a oferit unul dintre castelele sale călugări lor benedictini de la Abaţia Lambach. În sec . 15 mănăstire a a devenit centrul mişcării de reformă care a revigorat viaţa mona hală din Austria şi Germania de Sud. În forma barocă, în care este văzută şi în prezent, mănăstirea a fost construită între anii 1702÷1736, după proiectele lui Jakob Prandtauer. La decorarea exterioară şi i nterio a r ă a abaţiei au participat: Antonio Beduzzi (design interior & schi ţ e pentru fresce) , Johann Michael Rottmayr (fresce & picturi altar) , Paul Troger (picturi altar) , Giuseppe Galli-Bibiena (modele pentru amvon şi altar) , Lorenzo Mattielli (proiecte sculpturi ) şi Peter Widerin ( realizare sculpturi) . Ultimele lucrări de restaurare, de mare amploare, s-au realizat între anii 1978 ÷1987 , când s-au făcut adaptări ale zonel or de ş coală, a cas ei de oaspe ţ i, pentru cultură şi turism , Melk Abbey devenind un mare ansamblu cultural şi monahal din Austria, pe care dorim să-l prezentăm, succint, în continuare . Abaţia de la Melk Dun ărea albastră - J. STRAUSS Jr.
3. Imaginea din satelit a amplasării mănăstirii 9 . Chiliile călugărilor 10 . Scara imperială 11 . Camere imperiale 12 . Curtea Sf. Koloman 13 . Sala de Marmur ă 14 . Intrare g aleri i expo 15 . Biblioteca Dunărea Un braţ al Dunării M E L K Schiţa principalelor zone ale mănăstirii 1 . B astioanel e de la intrare 2 . T urnul de apărare 3 . Portalul de i ntrare 4 . Prima curte la intrare 5 . B irou vânzare bilete 6 . Poarta Benedict & Intrarea spre Muzeul abaţiei 7 . Curtea Prelaţi lor 8 . Ş coala monahală
4. Două v eder i aeri e n e, care definesc poziţia abaţiei în oraşul Melk şi faţă de Dunăre Vedere dinspre vest Dun ă rea Scara şi aparta-mentele imperiale Biserica Sala de marmură Biblioteca Terasa de vest
5. Vedere dinspre est Dun ă rea Portalul de intrare Biserica Parohială din oraş Poarta Sf. Benedict Curtea Prelaţilor Două v eder i aeri e n e, care definesc poziţia abaţiei în oraşul Melk şi faţă de Dunăre
6. Imaginea mănăstirii de pe strada principală a oraşului Melk. Într-o parte din fostele apartamente imperiale, de pe această latură a abaţiei, sunt amenajate 11 săli de muzeu cu exponate din obiectele de cult, de carte sau altele , care aparţin patrimoniului mănăstirii. Sala de marmură a mănăstirii.
7. Imagine dinspre braţul Dunării , a bisericii şi a aripii de vest a mănăstirii Bibioteca Sala de marmură Terasa de vest
11. Ve dere spre mănăstire cu intrarea şi aleea principală care duce spre portalul mănăstirii sau spre intrarea în parc .
12. Sculpturile au fost realizate de Lorenzo Mattielli, în perioada 1710÷1720, când s-au construit cele 2 bastioane şi portalul. Portalul principal , prin care se intră în mănăstire. Este flancat de două statui impunătoare ale sfinţilor Leopold şi Koloman .
13. După ce vă luaţi biletul de acces, ajungeţi la poarta Sf. Benedict, care este şi intrarea principală în abaţie. De aici se poate intra în Curtea Prelaţilor sau în muzeul mănăstirii (găzduit acum în 11 săli ale fostelor apartamente imperiale). Accesul spre şcoala monahală (dreapta) este restricţionat. Iniţial, în sala Sf. Benedict, din stânga porţii, stareţul primea oaspeţii de seamă care, pe o “Scară imperială”, puteau ajunge la apartamentele imperiale.
14. În faţă se vede fântâna arteziană din mijlocul “Curţii Prelaţilor”, iar pe lateral sunt cele două statui care îi reprezintă pe Sfinţii Petru şi Pavel. Inscripţia de pe frontispiciul intrării: “ Glori a este numai î n cruce ” Detalii de la această poartă de intrare
15. “ Sc ar a imperială”, care porneşte din holul sălii Sf. Benedict şi duce la apartamentele imperiale (acum la muzeu).
16. S-ar putea ca această renumită “Sc ar ă în spiral ă” să fie continuarea scării din imaginea anterioară şi să urce trei niveluri.
17. Sc ar a în spiral ă – una din cele mai renumite scări de acest gen din Europa .
18. Scara în spirală, văzută de sus, imaginea centrală reprezentându-l pe fotograf. În abaţie, în zona bibliotecii, mai există o astfel de scară în spirală, dar de dimensiuni mai mici şi mai puţin ornată.
19. O singură imagine din muzeul mănăstirii: “ Altar în stil gotic târziu” realizat de Jorg Breu în 1502.
20. După ce treceţi prin cele 11 săli ale muzeului, ajungeţi la Sala de marmură (imagine spre intrarea din apartamentele imperiale) Pe vremuri era denumită “Sala de oaspeţi”, deoarece aici se făceau mesele pentru ocazii festive, mai ales pentru membrii c asei imperial e .
21. Frumoasa pictură de pe plafonul Sălii de marmură. Realizată de Paul Troger în 1731 .
22. Imensa Sală de marmură (imaginea spre ieşirea pe terasa vestică a mănăstirii)
24. După ce ieşim din Sala de marmură, ajungem pe terasa vestică, de legătură cu biblioteca, de unde se poate admira oraşul şi Dunărea. Braţul Dunării Biserica parohială Aşa arată partea de vest a oraşului Melk, aşezat lângă braţul Dunării, văzută de pe terasa mănăstirii
25. Biserica parohială din oraş, o biserică construită în 1089, în stil gotic târziu, cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi, care are, în interior, un număr semnificativ de sculpturi. Detaliu
26. Cea mai deosebită sculptură din biserica parohială o reprezintă rugăciunile lui Iisus si a discipolilor săi pe Muntele Măslinilor (aşa arăta sculptura, în 1896, înainte de restaurare) . Iisus Hristos Discipol meditând Detalii (după restaurare)
27. O v edere mai detaliată a aceleiaşi zone de oraş, de pe teras a de l â ng ă Sala de Marmură a mănăstirii Braţul Dunării
28. V edere spre nord-est, cu braţul Dunării, de pe teras a de l â ng ă biblioteca mănăstirii. Braţul Dunării Dunărea
29. O fotografie foarte frumoasă, pe care autorul ei a întitulat-o: “ ATERIZAREA GRAŢIILOR ...” p e bra ţ ul Dun ă rii de lângă mănăstire.
30. După ce am admirat oraşul Melk şi Dunărea, intrăm în Bibliotecă. Aceasta are 12 camere , deţine aproape 1900 de manuscrise medievale, multe manuscrise muzicale ş i peste 100.00 0 de volume de cărţi.
31. Picturile de pe tavanul bibliotecii (î n spre restul sălilor)
32. Picturile de pe tavanul bibliotecii (înspre intrarea de pe terasă)
33. După ce am vizitat partea superioară a abaţiei, revenim în curtea interioară a mănăstirii, numită şi “Curtea Prelaţilor”, lungă de 84 m şi lată de 42 m . Acces la “Galeria impăraţilor” Coridor de acces spre intrarea în biserică
34. Prin intrarea din dreapta, pe partea bibliotecii, se ajunge în “Galeria împăraţilor”, lungă de 198 m ş i plină cu portrete ale împăraţilor Austriei.
35. Acest coridor duce din Curtea Prelaţilor în curtea Sf. Koloman, de la intrarea în biserică. Coridor exterior, lung tot de 198 m, de-a lungul clădirii muzeului (stânga - apartamentele imperiale) şi pe latura de sud a bisericii.
36. Faţada principală a intrării în biserică, văzută din curtea Sf. Koloman Statuia Sf. Koloman
37. I magine a panoramic ă a faţadei bisericii şi a terasei circulare din partea de vest a mănăstirii Terasa de sud, din faţa Sălii de Marmură Terasa de nord, din faţa bibliotecii Curtea Sf. Koloman, prinţ irlandez care, în 1012, în pelerinaj ul său spre Ierusalim, a fost confundat cu un spion şi spânzurat de un copac , la Stockerau, lângă Viena . Este comemorat î n fiecare an la 13 o ctombrie . Cele două terase comunică între ele, oferind privelişti frumoase spre oraşul Melk
38. O foarte interesant ă imagine panoramic ă a interiorului bisericii mănăstirii Altarul principal Orga Intrarea principală Altar cu schelet
47. O altă imagine foarte sugestivă, făcută din elicopter, în iulie 2006. (Pentru fixarea imaginilor, încercaţi să recunoaşteţi obiectivele prezentate în acest clip)