1. CUPRINS
I.CONSIDERAŢII GENERALE..........................................................................................................2
II. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR......................................................................3
2.1 Analiza structurii bilanţului.......................................................................................................3
Specificaţie............................................................................................................................................3
Simbol...................................................................................................................................................3
Structură................................................................................................................................................3
Structură................................................................................................................................................3
Rata activelor circulante exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant. Aceasta
are o tendinţă de creştere datorită creşterii mai rapide a activelor totale faţă de activele
circulante......................................................................................................................................4
b) Analiza ratelor de structură ale pasivului..................................................................................4
Specificaţie............................................................................................................................................4
Simbol...................................................................................................................................................4
Rata levierului (îndatorării) măsoară influenţa îndatorării asupra gestiunii financiare (situaţiei
financiare a firmei). Normele bancare impun existenţa unui levier mai mic de 1 pentru a
asigura acordarea în continuare de credite în condinţii de garanţie sigură. Are o evoluţie
nefavorabilă crescătoare datorită creşterii capitalurilor proprii într-o măsură mult mai mare
decât a datoriilor pe termen scurt şi semnifică faptul că banca poate acorda credite în
continuare.....................................................................................................................................6
Rata capacităţii de rambursare. Normele bancare impun un număr maxim de trei ani pentru
rambursarea datoriilor prin capacitatea de autofinanţare. ..........................................................7
2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune şi a capacităţii de autofinanţare .........................7
a) Analiza soldurilor intermediare de gestiune....................................................................................7
Simbol...................................................................................................................................................9
2.3 Analiza echilibrului financiar....................................................................................................9
Indicator..............................................................................................................................................10
Simbol.................................................................................................................................................10
2.4 Analiza lichidităţii...................................................................................................................11
Indicator..............................................................................................................................................11
Formula...............................................................................................................................................11
2.5 Analiza ratelor de gestiune......................................................................................................12
Durata de rotaţie a stocurilor într-o economie modernă este de aproximativ de 30 zile.Are o
evoluţie nefavoravilă crescătoare datorită cresterii stocurilor faţă de cifra de afaceri, dar totuşi se
situează peste 30 zile..........................................................................................................................13
2.6 Analiza ratelor de rentabilitate................................................................................................14
Specificaţie..........................................................................................................................................14
Simbol.................................................................................................................................................14
2.7 Analiza riscului de faliment....................................................................................................15
Specificatie..........................................................................................................................................15
Simbol.................................................................................................................................................15
III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR.................................................................15
1

2. I.CONSIDERAŢII GENERALE
Scopul şi rolul diagnosticului financiar
Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode
care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii la un
moment dat. Pentru efectuarea diagnosticului financiar se ţine cont de datele din
contul de rezultate şi din bilanţ. Prin intermediul unei analize retrospective,
diagnosticul financiar detectează eventualele stări de dezechilibru financiar, în
scopul identificării originii şi cauzelor care le-au generat şi al stabilirii măsurilor de
redresare. Diagnosticul financiar are ca obiective: măsurarea rentabilităţii
capitalurilor întreprinderii şi aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi
financiar, pentru a evalua gradul de risc al întreprinderii. Situaţia întreprinderii va
fi apreciată ca pozitivă, dacă în urma diagnosticului financiar, rezultă o
rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii şi le-au asumat.
În funcţie de utilizatorii informaţiilor furnizate prin intermediul
diagnosticului financiar distingem:
•Diagnostic financiar intern – care furnizează informaţii celor din interiorul
întreprinderii cu scopul de a detecta anumite situaţii de dezechilibru.
•Diagnostic financiar extern – care furnizează informaţii celor interesaţi din
2

3. afara întreprinderii cu scopul de a aprecia capacitatea firmei de a genera profit,
lichiditatea, solvabilitatea, valoarea intreprinderii.
Diagnosticul identifică factorii favorabil şi nefavorabil care vor afecta
activitatea viitoare a întreprinderii. De cele mai multe ori informaţiile
diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul
extern al societăţii. Toate aceste elemente influenţează performanţele financiare ale
societăţii determinând competitivitatea acesteia.
Societatea la care s-a efectuat diagnosticul financiar desfăşoară o activitate
de producţie.
II. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR
2.1 Analiza structurii bilanţului
a) Analiza ratelor de structură ale activului
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii – lei
Specificaţie Simbol 2003 Structură 2004 Structură
Imobilizări
Inn 0 0% 2200 0,026%
necorporale
Imobilizări
Inc 374622 5,28% 327437 3,91%
corporale
Imobilizări
If 0 0% 0 0%
financiare
Total active
In 374622 5,28% 329637 3,94%
imobilizate
Stocuri St 5128826 72,41% 6982039 83,57%
Creanţe Cr 1572541 22,30% 1012468 12,11%
Disponibilităţi
Db 6531 0,092% 29592 0,35%
băneşti
Total active Ac 6707898 94,71 8024099 96,05%
3

4. circulante %
Active de
regularizare şi Ra 0 0% 0 0%
asim.
Total activ At 7082520 100% 8353736 100%
Rata activelor
In/At 4,62% 3,38%
imobilizate
Rata activelor
Ac/At 94,71% 96,05%
circulante
Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. Valoric
activele imobilizate au scăzut cu 44985 ponderea lor a scăzut de la 4,62% la 3,38%
Rata activelor circulante exprimă ponderea în totalul activului a capitalului
circulant. Aceasta are o tendinţă de creştere datorită creşterii mai rapide a activelor
totale faţă de activele circulante.
b) Analiza ratelor de structură ale pasivului
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii –
– lei
Specificaţie Simbol 2003 Structură 2004 Structură
Capital social Cs 126560 1,78% 126560 1,51%
Rezerve Rez 50388 0,71% 50388 1,60%
Rezerve din
reevaluare Rez reev 0 0% 0 0%
Rezultat
Rez rep 4345888 61,36% 4946078 59,20%
reportat
Profit net Pn 0 0% 0 0%
Repartizare
Rprof 4405943 62,20% 600190 7,18%
profit
Capital
Cpr 4522836 63,85% 5123026 61,32%
propriu
Furnizori şi
Fz 0 0% 0 0%
asimilate
Datorii ce
trebuie plătite
într-o perioadă Itml 0 0% 0 0%
mai mare de
un an
Datorii ce Its 2559648 36,14% 3230710 38,67%
4

5. trebuie plătite
într-o perioadă
de până la un
an
Obligaţii din
Ob 0 0% 0 0%
exploatare
36,41
Datorii totale Dt 2559648 3230710 38,67%
%
Capital
Cperm 4522836 63,85% 5123026 61,32%
permanent
Total pasiv Pt 7082520 100% 8353736 100%
Nevoia de
fond de NFR 4141683 4763797
rulment
Rata
stabilităţii Cperm/Pt 63,85% 61,32%
financiare
Rata
autonomiei
Cpr/Pt 63,85% 61,32%
financiare
globale
Rata
autonomiei Cpr/Cper
1 (100%) 1 (100%)
financiare la m
termen
Rata de
îndatorare Dt/Pt 36,14% 38,67%
globală
Rata de
îndatorare la Itml/Cpr 0% 0%
termen
Rata creditelor RTS=Cred
pe termen it pe 61,80% 67,81%
scurt t.s./NFR
Rata
RLEVIER
îndatorării 0.56% 0.63%
=Dt/Cpr
(levierului)
Rata datoriilor RDF=Dtl
0.20% 0.11%
financiare m/Cperm
Rata Rcapramb
capacităţii de =Dtlm/CA 0% 0%
rambursare F
Capacitatea de
CAF 4453088 647375
autofinanţare
5

6. Cheltuieli
Chfin 1563046 108340
financiare
Excedentul
brut din EBE 6531451 976478
exploatare
Rata
RCF=Ch
cheltuielilor 0.23% 0.11%
fin/EBE
financiare
Rata stabilităţii financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care
unitatea dispune în mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total. Nivelul acestei
rate în perioada analizată înregistrează o tendinţă de îmbunătăţire ca urmarea
creşterii capitalurior proprii.
Rata autonomiei financiare globale ne arată gradul de independenţă financiară a
societăţii. Se consideră că existenţa unui capital de cel puţin o treime din pasivul
total constitue o premisă esenţială pentru autonomia financiară a firmei. În
perioada 2003-2004 rata autonomiei financiare globale are o tendinta de scadere.
Rata autonomiei financiare la termen exprimă gradul de independenţă financiară
pe termen lung. În perioada analizată valoarea acestei rate este 1 cea ce reprezintă
un lucru favorabil pentru firmă şi se menţine şi în perioada curentă. Pe termen lung
firma este independentă financiar şi nu are nevoie de împrumuturi pe termen lung.
Rata de îndatorare globală reflectă ponderea datoriilor totale pe care le are
unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de
creastere în perioada analizată datorită creşterii datoriilor pe termen scurt.
Rata de îndatorare la termen reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe
termen lung şi mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a
surselor împrumutate pe termen lung.
Rata creditelor de trezorerie caracteriează gradul de îndatorare bancară a
activităţii de exploatare (a producţiei).
Rata levierului (îndatorării) măsoară influenţa îndatorării asupra gestiunii
financiare (situaţiei financiare a firmei). Normele bancare impun existenţa unui
levier mai mic de 1 pentru a asigura acordarea în continuare de credite în condinţii
de garanţie sigură. Are o evoluţie nefavorabilă crescătoare datorită creşterii
capitalurilor proprii într-o măsură mult mai mare decât a datoriilor pe termen scurt
şi semnifică faptul că banca poate acorda credite în continuare.
Rata datoriilor financiare caracterizează gradul de îndatorare pe termen lung.
6

7. Rata capacităţii de rambursare. Normele bancare impun un număr maxim de trei
ani pentru rambursarea datoriilor prin capacitatea de autofinanţare.
Rata cheltuielilor financiare are o valoare nesemnificativă în ambele perioade
situându-se cu mult sub limita de 0.6 permisă de normele bancare ceea ce
înseamnă că întreprinderea are o gestiune economică sănătoasă şi e capabilă să îşi
achite costul îndatorării. Are o tendinţă favorabilă descrescătoare datorită reducerii
cheltuielilor financiare.
2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune şi a capacităţii de
autofinanţare
a) Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii – lei
Nr.
Specificaţie Simbol 2003 2004
crt.
1 Vânzări de mărfuri Vmf 0 256442
Cheltuieli privind
2 Chmf 0 546049
mărfurile
Marja comercială
3 MC 0 -289607
(rd.1 – rd.2)
4 Producţia vândută Qv 16799306 13000567
5 Variaţia stocurilor VSt 0 0
6 Producţia imobilizată Qimob 0 0
Producţia exerciţiului
7 PE 16799306 13000567
(rd.4 + rd.5 + rd.6)
Cheltuieli cu materiile
8 prime şi materialele Chmp&mc 10174833 11591546
consumabile
9 Alte cheltuieli materiale Alte chmat 9045 9063
Cheltuieli cu apa şi
10 Chapa&ener 0 234
energie
Cheltuieli privind
11 Chext 0 546049
prestaţiile externe
Valoarea adăugată [rd.3
12 VA 6624473 1119414
+ rd. 7 – rd.(8+9+10+11)]
Venituri din subvenţii de
13 exploatare aferente C.A. Vsubvexpl 0 0
net
Alte venturi din
14 Alte Vexpl 0 43255
exploatare
15 Cheltuieli cu personalul Chpers 92526 133560
7

8. Cheltuieli cu alte
Alte
16 impozite, taxe şi 496 9367
imp&taxe
vârsăminte asimilate
Chdesp,donaţi
Cheltuieli cu despăgubiri,
17 i &active 25109 6932
donaţii şi active cedate
cedate
Excedentul brut din
exploatare [rd.
18 EBE 6531451 976478
(12+13+14)-rd.
(15+16+17)]
Cheltuieli amortizări şi
provizioane pentru Ch cu amortiz
19 47145 47185
deprecierea imobilizărilor şi prov
corporale şi necorporale
20 Profit din exploatarte Pe 6217028 834875
21 Venituri financiare Vfin 4011 171248
22 Cheltuieli financiare Chfin 1563046 108340
23 Profit curent Pc 4657993 897783
24 Profit brut Pb 4657993 897783
25 Impozitul pe profit Imp prof 252050 297593
26 Profit net Pn 4405943 600190
Marja comercială sau adaosul comercial (MC) reprezintă surplusul pe care l-a
câştigat agentul economic din vânzarea unor mărfuri, după ce a intrat şi el în
posesia lor, prin cumpărarea de la un furnizor. MC prezintă o scadere in perioada
analizata cu mult sub limita devenind negativa adica cheltuielile cu marfurile sunt
mai mari.
Producţia exerciţiului (PE) e formată cu preponderenţă din producţia vândută.
Valoarea adăugată (VA) pozitivă este un rezultat favorabil, deoarece ea
reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se vor plăti datoriile către stat , către
bănci şi diverşi creditori, către salariaţi, acţionari şi pe cât este posibil se va
repartiza o anumită sumă pentru autofinanţare. Ea prezintă o scadere de 40,12%
datorită creşterii veniturilor si cresterii cheltuielilor mai mult.
Excedentul brut din exploatare (EBE) înregistrează de asemenea un rezultat
favorabil reprezentând capacitatea potenţială de autofianţare a investiţiilor din
amortizare, provizioane şi profit. EBE e o măsură a performanţelor economice ale
firmei fiind utilizată la calculul ratei rentabilităţii economice brute şi la calculul
ratei marjei brute de exploatare.
Rezultatul exerciţiului (RE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare
şi urmează să fie distribuit de către manageri fie sub formă de dividende acordate
8

9. acţionarilor , fie să se reinvestească în întreprindere. Tendinţa de scadere a
indicatorului în anul 2004 relevă procesul de rentabilizare a activităţii de
exploatare
Rezultatul curent (RC) este determinat de rezultatul exploatării şi cel al activităţii
financiare. Cu toate că activitatea financiară se încheie cu pierdere, rezultatul
curent îmbracă forma profitului datorită mărimii considerabile a profitului din
exploatare. Are o tendinţă nefavorabilă de scadere în perioada analizată.
Rezultatul net (RN) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare după
deducerea din profitul brut (care în cazul nostru e egal cu rezultatul curent) a
impozitului pe profit. Acest indicator înregistrează în perioada analizată o
scaderede 80,65%.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune pentru perioada 2003-2004 arată
tendinţa de rentabilizare a activităţii.
b) Calculul şi analiza capacităţii de autofinanţare
A) Metoda deductivă
– mii – lei
Nr. crt. Indicator Simbol 2003 2004
+ Excedentul brut din
1 EBE 6531451 976478
exploatare
2 + Venituri financiare Vfin 4011 171248
3 +Alte ven din exploatare Ave 0 43255
-Cheltuieli finanicare
Chfin 1563046 108340
-Alte chelt. Din
4
Ace 267278 137673
exploatare
4 - Impozit pe profit Imp prof 252050 297593
= Capacitatea de
5 CAF 4453088 647375
autofinanţare
B) Metoda adiţională
– mii –lei
Nr. crt. Indicator Simbol 2003 2004
1 + Profit net Pn 4405943 600190
+ Cheltuieli cu
Ch cu prov şi
2 amortizările şi 47145 47185
amortiz
provizioanele
= Capacitatea de
3 CAF 4453088 647375
autofinanţare
2.3 Analiza echilibrului financiar
9

10. Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii – lei
Nr.
Indicator Simbol 2003 2004
crt.
1 Imobilizări nete In 327477 282452
2 Stocuri St 5128826 6982039
3 Creanţe Cr 1572541 1012468
4 Disponibilităţi băneşti Db 6531 29592
5 Capital propriu Cpr 4522836 5123026
6 Datorii ce trebuie
plătite într-o perioadă Itml 0 0
mai mare de un an
7 Capital permanent Cperm 4522836 5123026
8 Datorii ce trebuie
plătite într-o perioadă Dts 2559684 3230710
de până la un an
9 Cheltuieli în avans Cha 0 0
10 Venituri în avans Va 0 0
11 Fond de rulment FR 4195359 4840574
12 Fond de rulment
FRpr 4195359 4840574
propriu
13 Fond de rulment
FRî 0 0
împrumutat
14 Nevoia de fond de
NFR 4141683 4763797
rulment
15 Trezoreria netă TN 53676 76777
16 Variaţia fondului de
FR 645215
rulment
17 Variaţia nevoi de fond
NFR 622114
de rulment
18 Variaţia trezoreriei
TN 23101
nete
Formule :
In = Imob Corporale brute + Imob Financiare – Amortisment Cumulat
Cperm = Cpr + Itml
FR = Cperm – In
FRpr = Cpr – In
FRî = FR – FRpr = Ddatorii Financiare (pr termen mediu şi lung)
NFR = St + Cr + Cha – Dat de expl – Va
TN = FR – NFR
Fondul de rulment (FR) reflectă surplusul de surse permanente peste alocări
10

11. permanente destinat a fi utilizat pentru finanţarea unei părţi din activele circulante.
Este pozitiv în perioada analizată şi este expresia echilibrului financiar pe termen
lung. In anul 2004 faţă de anul 2003 FR creste datorită creşterii datiriilor.
Dacă analizăm pe componente FR observăm că FRP este pozitiv în fiecare an ceea
ce reflectă că firma are o autonomiei financiară în finanţarea investiţiilor dar dacă
urmărim evoluţia FRP observăm că acesta scade ceea ce reprezintă un aspect
nefavorabil pentru întreprindere deoarece scade autonomia financiară a firmei în
ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor.
FRÎ arată participarea capitalurilor împrumutate la acoperirea nevoilor permanente.
Se observă că FRÎ este egal cu datoriile pe termen lung.
Nevoia de fond de rulment (NFR) reflectă partea din activele curente ce trebuie
finanţată din surse permanente.NFR este pozitiv în perioada analizată ceea ce
semnifică echilibru financiar pe termen scurt (datoriile de exploatare pot fi
acoperite din stocuri şi creanţele)
NFR urmează o evoluţie ascendentă datorită creşterii stocurilor şi creanţelor într-o
măsură mai mică decât cresc datoriile pe termen scurt.
Trezoreria netă (TN) reprezintă diferenţa între FR şi NFR.
Este pozitivă în ambele perioade ceea ce semnifică echilibru financiar pe termen
imediat şi are o evoluţie nefavorabilă descrescătoare datorită scăderii într-o mai
mare măsură a FR decât scăderii NFR.
Întreprinderea are un cash flow negativ de aceea trebuie sa apeleze la credite de
trezorerie.autofinanţare a investiţiilor.
Observaţie:
Obţinerea unei trezorerii nete pozitive semnifică un excedent de finanţare pe care
întreprinderea îl înregistrează ca urmare a activităţii desfăşurate şi demonstrează
starea de echilibru financiar.
2.4 Analiza lichidităţii
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii – lei
N
r.
c Indicator Formula 2003 2004
rt
.
1 Stocuri St 5128826 6982039
2 Creanţe Cr 1572541 1012468
Disponibilităţi
3 Db 6531 29592
băneşti
Active
4 Ac 6707898 8024099
circulante
11

12. Datorii ce
trebuie plătite
5 Dts 2559684 3230710
într-o perioadă
de până la un an
Rata de Ac
RL =
6 lichiditate 2,62% 2,48%
Dts
curentă
Rata capacităţii
de plată Db
RTZ =
7 0,002% 0,009%
(lichiditate Dts
imediată)
Rata de Db + Cr
RLR =
8 lichiditate 0,61% 0,32%
Dts
rapidă
Lichiditatea curentă compară ansamblul activelor circulante cu ansamblu
datoriilor pe termen scurt. Este supraunitară în perioada analizată ceea ce este un
aspect favorabil pentru întreprindere deoarece înseamnă că cel puţin pe termen
scurt are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Înregistrează o tendintă
nefavorabilă, de scădere datorită în special creşterii într-un ritm mai lent a activelor
circulante în comparaţie cu datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite
pe seama disponibilităţilor băneşti. În perioada analizată această rată înregistrează
o tendinţă de creştere şi se află cu foarte mult sub nivelul asiguratoriu de 1/3.
Firma trebuie să acorde o atenţie deosebită achitării datoriilor de exploatare.
Lichiditatea rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen
scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul acestei rate în perioada analizată
înregistrează o tendinţă de nefavorabilă, fiind situată sub nivelul asiguratoriu de
2/3 ceea ce e o situaţie nefavorabilă pentru firmă.
2.5 Analiza ratelor de gestiune
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
Nr. crt. Indicatori Formula 2003 2004 U.M.
1 Cifra de afaceri CA 16799306 13257009 mii lei
2 Imobilizări nete In 327477 282452 mii lei
3 Stocuri St 5128826 6982039 mii lei
4 Creanţe Cr 1572541 1012468 mii lei
5 Active circulante Ac 6707898 8024099 mii lei
6 Total activ At 7082520 8353736 mii lei
7 Furnizori Fz 0 0 mii lei
12

13. Rotaţia CA
8 imobilizărilor 51,29 46,93 rotaţii
In
nete
Durata de rotaţie
217,8
Ac
⋅ 360
9 a activelor 143,74 zile
9
CA
circulante
Durata de rotaţie St
⋅ 360
10 109,90 189,60 zile
a stocurilor CA
Durata de Cr
⋅ 360
11 încasare a 33,69 27,49 zile
CA
creanţelor
Durata de plată a Fz
⋅ 360
12 0 0 zile
furnizorilor CA
Rotaţia activului CA
13 2,37 1,58 rotaţii
total At
Durata de rotaţie At
⋅ 360
14 151,77 226,84 zile
a activului total CA
Durata de rotaţie In
⋅ 360
15 a imobilizărilor 7,01 7,67 Zile
CA
nete
Durata de rotaţie a activului total reflectă gradul de înnoire a activului total prin
cifra de afaceri.Numărul de rotaţii înregistrează o evoluţie favorabilă
descrescătoare pentru firmă în perioada analizată.
Rotaţia imobilizărilor nete reflectă gradul de înnoire a imobilizărilor nete prin
cifra de afaceri.Numărul de rotaţii înregistrează o evoluţie nefavorabilă
descrescătoare pentru firmă în perioada analizată.Dacă în anul 2003 imobilizările
nete se reînnoia la 52 zile prin cifra de afaceri, în anul 2004 imobilizările nete se
reînnoiesc la 47 zile prin cifra de afaceri ceea ce reprezintă o situaţie nefavorabilă,
Durata de rotaţie a stocurilor într-o economie modernă este de aproximativ de
30 zile.Are o evoluţie nefavoravilă crescătoare datorită cresterii stocurilor faţă de
cifra de afaceri, dar totuşi se situează peste 30 zile.
Durata de rotaţie a activelor circulante are o evoluţie nefavorabilă crescătoare
pentru întreprindere.
Durata de încasare a creanţelor este mai mare decât durata de achitare a
furnizorilor ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru firmă şi înseamnă că
furnizori sunt plătiţi inainte de aîncasa bani de la clienţi. Durata de încasare a
clienţilor are o evoluţie favorabilă descrescătoare pentru întreprindere .
13

14. 2.6 Analiza ratelor de rentabilitate
Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos :
– mii – lei
Nr.
Specificaţie Simbol 2003 2004 U.M.
crt.
Venituri din
1 Ve 16799306 13300264 mii lei
exploatare
Cheltuieli de
2 Che 10582278 12465389 mii lei
exploatare
3 Profit din exploatare Pe=Ve-Che 6217028 834875 mii lei
4 Profit net Pn 4405943 600190 mii lei
Excedentul brut din
5 EBE 6531451 976478 mii lei
expl.
6 Capital propriu Cpr 4522836 5123026 mii lei
Ci=Afn+NFR+D
7 Capital investit 4522836 512026 mii lei
b
Rata rentabilităţii EBE
Rebn = ⋅ 100
8 economice brute 14,41 19,06 %
Ci
nominale
Rata rentabilităţii
9 Rc=Pe/Che 58,74 6,69 %
costurilor
Pn
Rata rentabilităţii Rf = ⋅ 100
10 97,41 11,71 %
financiare Cpr
Rata rentabilităţii Pe
Renn = ⋅ 100
11 economice nete 137,45 16,30 %
Ci
nominale
Rata rentabilităţii
12
veniturilor Rv=Pe/Ve 37 6,27 %
Afn – Active fixe nete
Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite (proprii
şi împrumutate) şi trebuie să fie superioară ratei inflaţiei.În termeni reali rata
rentabilităţii economice trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei
minime de randament din economie respectiv rata medie a dobânzii la obligaţiunile
emise de stat.
Rata rentabilităţii economice brute nominale şi nete nominale sunt superioare ratei
inflaţiei.
Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii respectiv
al plasamentului financiar. Această rată renumerează proprietari prin acordarea de
14

15. dividende. În perioada analizată are o tendinţă de creştere datorită creşterii mai
mari în valori absolute a profitului net decât majorarea capitalurilor proprii.
2.7 Analiza riscului de faliment
Riscul de faliment reflectă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a
obligaţiilor scadente ale firmei.
Metoda Altman:
mii lei
Riscul de faliment depinde de valoarea scorului:
•Z<4 zona nefavorabila
•4<Z<9 zona de incertitudine
•Z>9 zona favorabila
Conform acestei metode, societatea se afla intr-o zona de incertitudine
pentru un scor de 4.09 avand un risc de faliment intre 50-70%.
Nr.cr Specificatie Simbol 2004
t
1 Cifra de afaceri CA 1325700
9
2 Profit brut Pb 897783
3 Rezultat curent Pc 897783
4 Profit net Pn 600190
5 Active circulante Ac 8024099
6 Active totale At 8353736
7 R1=Pb/At 0,1074
8 R2=CA/At 1,5869
9 R3=Cap.bursiera/Itlm 0
10 R4=Pr.reinv./At 0,018
11 R5=Ac/At 0,9605
12 Z=3,3R1+R2+0,6R3+1,4R4+1,2 4,0989
R5
III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR
Puncte tari:
1. Durata de incasare a creantelor
15

16. 2. Rezervele legale constituite ating pragul optim
3. Cresterea ratelor rentabilitatii economice si financiare reale
4. Cresterea capitalurilor proprii
5. Autonomie financiară foarte bună
6. Creşterea soldurilor intermediare
Puncte slabe:
1. Grad mare de indatorare
2. Nivelul scazut al ratelor de lichiditate imediată şi rapida
3. Societatea nu este asigurata impotriva riscurilor
4. Termenul de plată al furnizorilor
16