SlideShare una empresa de Scribd logo

Dreptul Afacerilor

•
•
E
exodumuser

Dreptul Afacerilor

Derecho
1 de 613
Descargar para leer sin conexión
UNIVERSITATEA SPIRUHARET ROXANA-DANIEIA PĂUN DREPTUL AFACERILOR EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE
SecŃiunea 12 a capitolului 5 „SocietăŃi comerciale", intitulată: „Răspunderea penală a persoanei juridice", este realizată de către asistent univ. Roxana Ionescu, la disciplina Dreptul afacerilor, Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică a UniversităŃii Spiru Haret, Bucureşti. © Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării prin Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din învăŃământul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României PĂUN, ROXANA-DANIELA Dreptul afacerilor / Roxana Daniela Păun. - Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr ISBN 978-973-725-837-3 34:336 Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii. Răspunderea pentru conŃinutul şi originalitatea textului revin exclusiv autorului/autorilor Redactor: Cosmin COMÂRNESCU Tehnoredactor Marcela OLARU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 18.05.2007; Coli tipar: 16 Format: 16/61x86 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ ROXANA-DANTELA PĂUN DREPTUL AFACERILOR EDITURAFUNDAłIEIROMÂNIADEMÂINE Bucureşti, 2007
ABREVIERI AFIŞ Sistemul Informatic Antifraudă AMCSC Autoritatea de Management pentru Sprijin Comunitar AMIGO Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării ANOFM AgenŃia NaŃională de Ocupare a ForŃei de Muncă ANPCDEFP AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale ANSVM AsociaŃia NaŃională a SocietăŃilor de Valori Mobiliare ANV Autoritatea NaŃională a Vămilor APDRP AgenŃia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură BFM BalanŃa forŃei de muncă BVB Bursa de Valori Bucureşti BVI British Virgine Islands C.com Codul Comercial CCIR Camera de ComerŃ şi Industrie a României CCR Curtea de Conturi a României CE Comisia Europeană CIRDI sau Centrul InternaŃional pentru Reglementarea Diferendelor (ICSID) relative la InvestiŃii, cu sediul la Washington CNFPA Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor CNVM Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare DLAF Departamentul pentru Lupta Antifraudă DNA DirecŃia NaŃională AnticorupŃie FMI Fondul Monetar InternaŃional GAFI Grupul de AcŃiune Financiară InternaŃională GIE Grupuri de interes economic GIEE Grupuri de interes economic european IAS International Accounting Standards Standardele InternaŃionale de Contabilitate IBC Companiile de Afaceri InternaŃionale IBV, IVB Insulele Britanice Virgine, Insulele Virgine Britanice 5
Ministerul pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaŃie OrganizaŃiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Oficiul European de Mărci Oficiul European de Luptă Antifraudă OrganizaŃia Mondială a ComerŃului OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale Oficiul NaŃional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor OrganizaŃia NaŃiunilor Unite Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă Produs Intern Brut ProtecŃia Intereselor Financiare (Support for Improvement in Governance and Management) Principiile Principiile contractelor comerciale internaŃionale adoptate UNIDROIT de Institutul pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), Roma, 2004 RDC Revista de Drept Comercial SIGMA Support for Improvement in Governance Program al Comisiei Europene and Management TVA Taxă pe Valoarea Adăugată UE Uniunea Europeană UNCTAD ConferinŃa NaŃiunilor Unite pentru ComerŃ şi Dezvoltare USAID AgenŃia Americană de Dezvoltare InternaŃională 6 MIMMC OECD OHM (OAMI) OLAF OMC OMPI ONPCSB ONU OPCP OSIM PNAinc PNAO PIB PIF Programului SIGMA al Comisiei Europene
CUPRINS Abrevieri................................................................................................. 5 Capitolul 1. Introducere în dreptul afacerilor SecŃiunea I. ConŃinutul dreptului afacerilor................................................ 17 SecŃiunea II. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline...................... 20 SubsecŃiunea 1. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice...... 20 SubsecŃiunea 2. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice........... 21 SecŃiunea HI. Caracteristicile dreptului afacerilor........................................ 25 SecŃiunea IV. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor................................ 27 SecŃiunea V. Izvoarele dreptului afacerilor................................................. 27 V.l. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) ............................. 27 V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina)............................ 31 Capitolul 2. Faptele de comerŃ, fondul de comerŃ SecŃiunea I. Fapte de comerŃ..................................................................... 32 SubsecŃiunea 1. DefiniŃii....................................................................... 32 SubsecŃiunea 2. Teorii.......................................................................... 33 SubsecŃiunea 3. Sediul materiei ............................................................. 35 SubsecŃiunea 4. Categorii de fapte de comerŃ .......................................... 37 § 4.1. Opinii în doctrina clasică.......................................................... 37 § 4.2. Opinii în doctrina modernă........................................................ 37 SecŃiunea II. Fondul de comerŃ.................................................................. 38 SubsecŃiunea 1. ConsideraŃii generale..................................................... 38 SubsecŃiunea 2. DefiniŃia fondului de comerŃ........................................... 40 SubsecŃiunea 3. Natura juridică a fondului de comerŃ - Teorii ................... 43 SubsecŃiunea 4. Caracteristicile fondului de comerŃ ................................. 44 SubsecŃiunea 5. Elementele fondului de comerŃ....................................... 45 § 5.1. Elemente corporale ale fondului de comerŃ................................. 45 § 5.2. Elemente incorporale ale fondului de comerŃ.............................. 45 SubsecŃiunea 6. GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ ........................ 68 § 6.1. Sediul materiei........................................................................ 68 § 6.2. Constituirea de garanŃii reale mobiliare....................................... 70 7
§ 6.3. DefiniŃia contractului de garanŃie reală......................................... 70 § 6.4. ConŃinutul contractului de garanŃie reală...................................... 70 Capitolul 3. Subiectele raporturilor de afaceri SecŃiunea I. Aspecte introductive.............................................................. 73 SecŃiunea II. Sediul materiei..................................................................... 74 SecŃiunea III. Categorii de comercianŃi...................................................... 75 SecŃiunea IV. Dobândirea calităŃii de comerciant........................................ 77 SubsecŃiunea 1. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică........................................................................................ 77 § 1.1. Opinii doctrinare privind condiŃiile legale de dobândire a calităŃii de comerciant........................................................................ 77 § 1.2. CondiŃii referitoare la persoană ................................................. 78 §1.3. CondiŃii referitoare la activitatea desfăşurată................................ 78 § 1.4. Elemente de drept comparat...................................................... 79 SubsecŃiunea 2. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana juridică..................................................................................... 81 §2.1. SocietăŃile comerciale.............................................................. 81 § 2.2. Regiile autonome.................................................................... 82 § 2.3. OrganizaŃiile cooperatiste......................................................... 82 § 2.4. Grupurile de interes economic .................................................. 83 SecŃiunea V. Dovada calităŃii de comerciant .............................................. 83 SubsecŃiunea 1. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane fizice....... 83 SubsecŃiunea 2. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane juridice ...... 84 SecŃiunea VI. încetarea calităŃii de comerciant............................................ 84 SubsecŃiunea 1. încetarea calităŃii de comerciant persoană fizică............... 84 SubsecŃiunea 2. încetarea calităŃii de comerciant persoană juridică............. 84 § 2.1. încetarea calităŃii de comerciant prin dizolvare................................. 84 § 2.2. încetarea calităŃii de comerciant prin lichidare.................................. 86 SecŃiunea VII. Rolul Camerelor de ComerŃ şi Industrie în desfăşurarea activităŃii comerciale de afaceri ........................................... 89 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 89 SubsecŃiunea 2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008, propuneri ale Camerei de ComerŃ şi Industrie a României................................................................................... 91 §2.1. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica fiscală ...................................................... 91 §2.2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la dezvoltarea pieŃelor financiare................................ 91 §2.3. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la combaterea corupŃiei............................................. 91 8
§2.4. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la eliminarea barierelor administrative în dezvoltarea afacerilor.................................................................................. 92 §2.5. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la consolidarea mediului de afaceri............................. 92 §2.6. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica de concurenŃă............................................ 93 §2.7. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica în domeniul IMM-urilor şi cooperaŃiei......... 93 §2.8. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la piaŃa muncii......................................................... 94 §2.9. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru îmbunătăŃirea reglementărilor în domeniul mediului de afaceri......... 94 SubsecŃiunea 3. OportunităŃi şi provocări pentru comerŃul şi dezvoltarea firmelor fri Europa extinsă.......................................................... 94 §3.1. Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale lărgirii UE, asupra Guvernelor naŃionale?.............................................................. 95 §3.2. Care ar trebui să fie cele mai importante 3 domenii de acŃiune pentru Guvernele naŃionale, pentru îmbunătăŃirea capacităŃii comunităŃii de afaceri de a participa la comerŃul regional şi internaŃional? .......................................................................... 95 §3.3. Care consideraŃi că sunt cele mai importante 2 obstacole în derularea procesului de aliniere la „acquis communautaire"?......... 95 SecŃiunea VEI. Grupuri de interes economic........................................... 96 SubsecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei ................................................. 96 SubsecŃiunea 2. Constituirea grupurilor de interes economic. Caracteristici.............................................................................. 96 SubsecŃiunea 3. FuncŃionarea grupurilor de interes economic .................... 100 §3.1. Drepturi şi obligaŃii administratori.............................................. 100 §3.2. Răspunderea administratorilor................................................... 101 §3.3. SituaŃia financiară a grupurilor de interese economice .................. 102 SubsecŃiunea 4. încetarea calităŃii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic....................................... 103 SubsecŃiunea 5. Dizolvarea, fuziunea şi lichidarea grupurilor de interes economic................................................................................... 105 SubsecŃiunea 6. Grupurile europene de interes economic - reglementate de Legea nr. 161/2003........................................... 108 SecŃiunea DC. JurisdicŃiile offshore -Paradisurile fiscale.............................. 110 SubsecŃiunea 1. Principalele caracteristici ale paradisului fiscal................. 111 SubsecŃiunea 2. Prezentarea paradiselor fiscale cunoscute........................ 111 9
SecŃiunea X. Criminalitatea şi „gulerelor albe"........................................... 150 SubsecŃiunea 1. NoŃiune şi sediul materiei.............................................. 150 SubsecŃiunea 2. Formele fenomenului de corupŃie cu implicaŃii ta „criminalitatea gulerelor albe" ..................................................... 153 Capitolul 4. Societatea Comercială SecŃiunea 1. NoŃiuni generale................................................................... 155 SecŃiunea 2. Sediul materiei, definiŃie....................................................... 155 SecŃiunea 3. Caracterele juridice ale contractului de societate...................... 156 SecŃiunea 4. Formele societăŃii comerciale - clasificări................................ 159 SecŃiunea 5. Caracteristici esenŃiale ale fiecărei forme de societate ............... 162 SecŃiunea 6. Personalitatea juridică a societăŃilor comerciale......................... 163 SecŃiunea 7. FuncŃionarea societăŃii comerciale........................................... 164 SecŃiunea 8. Dizolvarea societăŃilor comerciale........................................... 165 SecŃiunea9. Lichidarea societăŃilor comerciale........................................... 171 SecŃiunea 10. Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciară) ............................................................................ 175 SecŃiunea 11. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale).................................. 177 SubsecŃiunea 1. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect economic................................................... 180 SubsecŃiunea 2. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect juridic ........................................................ 181 SubsecŃiunea 3. JurisdicŃia aplicată societăŃilor transnaŃionale.................... 181 SecŃiunea 12. Răspunderea penală a persoanei juridice ................................ 181 Capitolul 5. Contracte comerciale utilizate în relaŃiile de afaceri SecŃiunea 1. Contractul comercial de vânzare-cumpărare - Caracteristici....... 204 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 204 SubsecŃiunea 2. DefiniŃia vânzării .......................................................... 204 SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de vânzare- cumpărare .................................................................................. 205 SubsecŃiunea 4. Formele vânzării internaŃionale...................................... 208 SecŃiunea 2. Contractul de mandat comercial............................................... 216 SubsecŃiunea 1. Prezentare generală....................................................... 216 SubsecŃiunea 2. DefiniŃie....................................................................... 216 SubsecŃiunea 3. Analiză comparativă între mandatul civil şi mandatul comercial ................................................................................. 216 SubsecŃiunea 4. Dreptul şi obligaŃii mandatar/mandant.............................. 217 SubsecŃiunea 5. Contractul de agency - varianta anglo-saxonă a mandatului comercial ................................................................. 218 SecŃiunea 3. Contractul de comision........................................................... 220 SubsecŃiunea 1. Prezentare generală....................................................... 220 10
SubsecŃiunea 2. DefiniŃie - reglementarea comisionului ........................... 223 SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de comision................. 224 SecŃiunea 4. Contractul de cont curent....................................................... 224 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei............................................................. 225 SubsecŃiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent........... 226 SecŃiunea 5. Contractele de finanŃare.......................................................... 227 SubsecŃiunea 1. Contractul defactoring..................................................... 227 §1.1. Origine, definiŃie, precizări preliminare....................................... 227 §1.2. Sediul materiei m dreptul intern şi internaŃional............................ 228 §1.3. PărŃile contractului defactoring.................................................. 230 §1.4. Caracterele juridice ale contractului defactoring .......................... 231 § 1.5. Natura juridică a contractului defactoring.................................... 231 §1.6. Forme de factoring.................................................................. 232 §1.7. FuncŃiile factorului .................................................................. 232 §1.8. ObligaŃiile factorului............................................................... 233 §1.9.. ObligaŃiile aderentului ............................................................. 234 §1.10. ObligaŃiile clientului (debitorului)............................................ 234 §1.11. încetarea contractului defactoring............................................ 236 SubsecŃiunea 2. Contractul de leasing...................................................... 236 §2.1. Cadrul legislativ în domeniul leasing-ului................................... 237 §2.2. Obiectul contractului de leasing şi elementele definitorii ............... 237 §2.3. Analiză comparativă a leasing-ului financiar şi leasing-ului operaŃional ....................................................................................... 240 §2.4. Avantajele şi impactul economic al leasing-ului........................... 244 §2.5. Caractere juridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte ............................................................................. 246 §2.6. Etapele detaliate ale procedurii de leasing.................................... 246 §2.7. Caractere juridice ale contractului de leasing................................ 248 §2.8. Efectele contractului de leasing .................................................. 249 §2.9. Sinteza distincŃiei între leasing-ul financiar şi cel operaŃional......... 250 SecŃiunea 6. Contractul de transfer de tehnologie ........................................ 252 SubsecŃiunea 1. Contractul de franciză.................................................... 252 §1.1. Sediul materiei în dreptul intern şi in dreptul comunitar................. 252 §1.2. NoŃiune, definiŃie ..................................................................... 252 § 1.3. PărŃile şi obiectul francizei......................................................... 252 §1.4. Caractere juridice ..................................................................... 253 §1.5. Categorii de francize................................................................. 254 §1.6. Efectele contractului de franciză................................................. 259 6.1. ObligaŃiile fiancizorului............................................................ 260 6.2. ObligaŃiile beneficiarului.......................................................... 261 §1.7. încetarea contractului de franciză................................................ 262 SubsecŃiunea 2. Contractul de licenŃă..................................................... 263 11
§2.1. DefiniŃie ................................................................................... 263 §22. Caractere juridice ale contractului de licenŃă................................ 263 §23. Formele contractului de licenŃă................................................... 263 §2.4. ObligaŃiile părŃilor contractante .................................................. 264 §2.5. Efectele contractului de licenŃă................................................... 265 §2.6. încetarea contractului de licenŃă.................................................. 265 SubsecŃiunea 3. Contractul de know-how................................................ 265 §3.1. DefiniŃie................................................................................... 265 §3.2. Natura juridică a contractului de know-how................................. 267 §3.3. Caracterizarea contractului de know-how .................................... 268 §3.4. Clasificarea contractelor de know-how........................................ 269 §3.5. Efectele contractului de know-how............................................. 269 §3.6. încetarea contractului de know-how............................................ 270 SubsecŃiunea 4. Contractul de consulting-engineering ............................. 270 §4.1. Prezentare generală .................................................................. 270 §4.2. DefiniŃia activităŃii de engineering............................................... 271 §4.3. Etimologia cuvântului de engineering .......................................... 271 §4.4. Cadrul juridic al activităŃii de engineering................................... 272 SubsecŃiunea 5. Aplicarea prevederilor din Legea ConcurenŃei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie........................... 273 SubsecŃiunea 6. Oficiul Român pentru ştiinŃă şi tehnologie pe lângă Uniunea Europeană ................................................................... 273 SubsecŃiunea 7. Contractul de asigurare ................................................. 275 § 7.1. Sediul materiei şi definiŃie ....................................................... 275 § 7.2. Caractere juridice ale contractului de asigurare ........................... 275 § 7.3. ConsecinŃele executării succesive a contractului de asigurare...... 276 § 7.4. Elementele contractului de asigurare .......................................... 276 § 7.5. încheierea contractului de asigurare.......................................... 278 § 7.6. Proba contractului de asigurare - poliŃa de asigurare.................... 280 § 7.7. Executarea obligaŃiilor contractuale.......................................... 280 7.1. ObligaŃia de plată .................................................................... 280 7.2. ObligaŃiile asiguratului la producerea riscului ............................ 282 7.3. ObligaŃia de declarare a cazului asigurat..................................... 282 7.4. ObligaŃia asigurătorului la apariŃia cazului asigurat...................... 283 § 7.8. Modificarea contractului de asigurare........................................ 284 § 7.9. încetarea contractului de asigurare - condiŃii generale intervenite în rezilierea contractului .................................................................... 286 §7.10. Clauze speciale cuprinse în contractul de asigurare ..................... 287 12
Capitolul 6. Mediul de afaceri şi relaŃiile de muncă în contextul dreptului comerŃului internaŃional SecŃiunea 1. Mediul de afaceri - modificări legislative interne ale Codului Muncii (Legea nr. 53/2003 cu completările şi modificările ulterioare) referitoare la raporturile de muncă........................... 290 SecŃiunea 2. RelaŃiile de muncă in legislaŃia naŃională şi comunitară............. 292 SubsecŃiunea 1. Politica de Ocupare a forŃei de muncă în Uniunea Europeană................................................................................. 327 SubsecŃiunea 2. Momente cheie în domeniul politicii de ocupare a forŃei de muncă ................................................................................... 336 §2.1. Carta Socială Europeană............................................................ 336 §2.2. Acordul de Politică Socială ........................................................ 337 §2.3. Obiectivele Strategiei de la Lisabona în privinŃa politicii de ocupare a forŃei de muncă...................................................... 341 SubsecŃiunea 3. Noua Agendă Socială (Strategia Lisabona)...................... 342 SubsecŃiunea 4. Politica privind piaŃa muncii şi ocuparea forŃei de muncă în România- armonizarea legislativă........................................... 345 § 4.1. Elaborarea Strategiei naŃionale de ocupare şi a Planului de acŃiuni privind ocuparea forŃei de muncă............................................... 347 SubsecŃiunea 5. Politici de ocupare a forŃei de muncă............................... 349 SubsecŃiunea 6. Politicile de piaŃa muncii................................................ 355 SubsecŃiunea 7. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă - element esenŃial pentru dezvoltarea unei afaceri pe termen lung ............................................................................... 357 SubsecŃiunea 8. Concluzii pentru România privind Planul NaŃional de ocupare a forŃei de muncă (PNAO).............................................. 359 SubsecŃiunea 9. Impactul Strategiei de la lisabona................................... 364 SubsecŃiunea 10. Recomandările formulate de către mediul de afaceri Guvernului României în vederea atingerii obiectivului Lisabona.... 374 SecŃiunea 3. Beneficii şi costuri penlru mediul de afaceri după aderarea României la Uniunea Europeană............................................ 376 Capitolul 7. Titluri comerciale de valoare (titluri de credit), ca mijloace de plată SecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei, caracteristici...................................... 420 SecŃiunea 2. Clasificare ............................................................................ 421 SecŃiunea 3. Cambia................................................................................ 421 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei şi condiŃii de valabilitate - de fond şi de formă........................................................................................ 421 SubsecŃiunea 2. Girul............................................................................ 423 13
SubsecŃiunea 3. Avalul - caracteristici.................................................... 425 SubsecŃiunea 4. Clasificarea cambiilor şi plata acestora............................ 426 SecŃiunea 4. Biletul la ordin - sediul materiei şi caracterizare succintă............ 427 SecŃiunea 5. CEC-ul................................................................................ 428 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 428 SubsecŃiunea 2. CondiŃii de fond............................................................ 428 SubsecŃiunea 3. CondiŃii de formă......................................................... 429 SubsecŃiunea 4. ModalităŃi de plată a CEC-ului....................................... 429 SubsecŃiunea 5. ObligaŃiile semnatarului CEC-ului .................................. 430 SubsecŃiunea 6. Girul........................................................................... 431 SubsecŃiunea 7. Avalul.......................................................................... 432 SubsecŃiunea 8. Cecul circular - definiŃie şi caracteristici.......................... 433 Capitolul 8. Bursele de mărfuri, bursele de valori, piaŃa de capital - noŃiuni generale SecŃiunea 1. Bursele de mărfuri:............................................................... 435 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 435 SubsecŃiunea 2. DefiniŃie şi caracteristici ale Bursei de mărfuri.................. 437 SubsecŃiunea 3. DefiniŃie şi condiŃii pentru înfiinŃarea burselor de mărfuri ..................................................................................... 438 SubsecŃiunea 4. SocietăŃile de brokeraj .................................................. 438 SubsecŃiunea 5. ŞedinŃele de bursă........................................................ 440 SubsecŃiunea 6. OperaŃiuni de bursă....................................................... 441 SubsecŃiunea 7. TranzacŃionarea şi încheierea contractelor........................ 441 SubsecŃiunea 8. Brokerii ....................................................................... 442 SecŃiunea 2. Bursele de valori................................................................... 442 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 442 SubsecŃiunea 2. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucureşti........................ 443 SubsecŃiunea 3. Bursa electronică RASDAQ SA.................................... 447 SubsecŃiunea 4. InstituŃiile PieŃei de capital............................................. 449 § 4.1. Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare.................................... 449 § 4.2. AsociaŃia brokerilor (ANSVM) ................................................ 449 §4.3. Bursa Electronică RASDAQ (BER).......................................... 449 § 4.4. Bursa de Valori Bucureşti......................................................... 450 § 4.5. Societatea NaŃională de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD)............................................................................... 450 SubsecŃiunea 5. Obiectul de activitate al Bursei de valori.......................... 451 SecŃiunea 3. PiaŃa de capital ..................................................................... 451 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei ............................................................. 451 SubsecŃiunea 2. ExcepŃii în aplicarea Legii nr. 297/2004 privind piaŃa de capital....................................................................................... 452 14
SubsecŃiunea 3. Supravegherea pieŃelor reglementate ............................... 452 SubsecŃiunea 4. Sisteme alternative de tranzacŃionare ............................... 453 Capitolul 9. ConcurenŃa în afaceri şi protecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri SecŃiunea 1. ConcurenŃa în afaceri............................................................. 455 SubsecŃiunea 1. DefiniŃie...................................................................... 455 SubsecŃiunea 2. Sediul materiei şi acquis-vil comunitar în domeniul concurenŃei aferent capitolului 6 - ConcurenŃa............................. 455 SubsecŃiunea 3. ConcurenŃă licită - leală - sediul materiei........................ 468 SubsecŃiunea 4. Practici monopoliste - abuzul de poziŃie dominantă- sediul materiei .......................................................................... 469 SubsecŃiunea 5. ConcurenŃa neleală - definiŃie şi sediul materiei ............... 471 SubsecŃiunea 6. ConcurenŃa neleală m relaŃiile de afaceri cu elemente de extraneitate (relaŃiile de comerŃ exterior)........................................ 473 §6.1. DefiniŃie şi sediul materiei......................................................... 473 § 6.2. Structuri instituŃionale............................................................... 473 § 6.3. Practici anticoncurenŃiale - sediul materiei şi definiŃie................... 474 SubsecŃiunea 7. Concentrarea economică - sediul materiei şi definiŃie........ 475 SubsecŃiunea 8. Consiliul ConcurenŃei..................................................... 478 SubsecŃiunea 9. Ajutorul de stat - sediul materiei şi definiŃie..................... 485 SubsecŃiunea 10. Memorandumul cuprinzând patru proiecte de scheme de ajutor de stat aplicabile României stat membru 486 SubsecŃiunea 11. „Strategia naŃională de luptă antifraudă pentru protecŃia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România"................... 490 § 11.1. MotivaŃia elaborării Strategiei.................................................. 490 § 11.2. Finalitatea Strategiei............................................................... 490 § 11.3. Scopul Strategiei.................................................................... 491 8 11.4. ConŃinutul Strategiei............................................................... 491 § 11.5. Principiile Strategiei............................................................... 491 § 11.6. Obiectivele Strategiei............................................................. 491 SecŃiunea 2. ProtecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri ..... 493 SubsecŃiunea 1. NoŃiunea de protecŃie a consumatorilor - sediul materiei şi definiŃie..................................................................... 493 SubsecŃiunea 2. Drepturile consumatorilor.............................................. 493 SubsecŃiunea 3. ObligaŃiile operatorilor economici .................................. 494 § 3.1. ObligaŃii producători................................................................ 494 6 32. ObligaŃii distribuitori................................................................ 495 § 3.3. ObligaŃii prestatorii de servicii.................................................. 495 SubsecŃiunea 4. Organele care asigură protecŃia consumatorului............... 495 § 4.1. Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor................. 495 § 42. AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor................................. 496 § 4.3. Organisme consultative............................................................ 498 15
Anexe Anexa 1 - Codul principiilor de etică m afaceri pentru membrii Camerei de ComerŃ şi Industrii al României (CCIR), elaborat de către Camera de ComerŃ şi Industrie a României.............................. 503 Anexa 2 - Glosar de termeni Politicade Ocupare aforŃeidemuncă în UE................................. 509 Bursele de mărfuri, conform reglementărilor din Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri........................................ 512 PiaŃa de capital conform Legii nr. 297/2004 privind piaŃa de capital ............................................................................. 515 ConcurenŃa în afaceri ............................................................ 520 ProtecŃia consumatorilor conform OG nr. 21/1992, privind protecŃia consumatorilor, republicată....................................... 524 Brevetele de invenŃie................................................................ 529 Mărcile şi indicaŃiile geografice, şi atribuŃiile Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci m temeiul Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.............................................. 534 Drepturile de autor în temeiul legii nr. 8/1996 privind drepturile de autori şi drepturile conexe....................................................... ... 539 GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ m temeiul Legii nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Titlul VI - Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare....................................................................... 551 Procedura insolvenŃei în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenŃei, M. Of. 359 din 21 aprilie 2006................ 568 Activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor conform Legii nr. 32 din 3 aprilie 2000 ................................................ 576 Anexa 3 - Mediul de afaceri din România - referinŃe utile..................... 587 Anexa 4 - Perioadele de tranziŃie cuprinse în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană............................................ 591 Anexa 5 - Societatea românească - ConfiguraŃia sărăciei şi a excluziunii sociale în societatea românească............................................ 603 Anexa 6 - împărŃirea regională a României conform Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională ............................................... 612 Bibliografie selectivă......................................................................... 613 16
CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR SecŃiunea I. ConŃinutul dreptului afacerilor Este important de remarcat încă de la început că nu există până în prezent o definiŃie unanim recunoscută în doctrină şi în literatura de specialitate. Acest fapt generează abordări diferite şi complexe, pornind de la originile dreptului afacerilor care, de multe ori, este identificat, în percepŃia nespecialiştilor, cu dreptul comercial. Există astfel opinii conform cărora „Ies affaires sont Ies affaires"1 . Acelaşi autor consideră că dreptul afacerilor nu poate fi considerat el însuşi o ramură de drept distinctă în pofida intersectării cu multe alte ramuri de drept, fie ele de natură economică sau juridică. Chiar dacă în 1993, data apariŃiei volumului Dreptul afacerilor nu se putea vorbi încă despre o ramură distinctă, aceasta a început să se contureze, pe măsură ce anii au trecut şi relaŃiile de afaceri au început să se diversifice în contextul evoluŃiilor pe piaŃa muncii, a relaŃiilor economico-financiare, a extinderii schimburilor comerciale într-un spaŃiu geografic din ce în ce mai larg, a fenomenelor globalizării care afectează un număr din ce în ce mai mare de populaŃie. Astfel, încep să apară noi provocări, care au obligat şi acest aparent „nou drept al afacerilor", deosebit de mobil, să se integreze în fenomenele manifestate în societate, să se înglobeze în ansamblul dreptului. Adaptarea schimbărilor rapide, ivite în practică, s-a manifestat în multe sectoare şi astfel a obligat legiuitorul să elaboreze o serie de legi care să facă faŃă provocărilor practice oferite de viaŃa reală. ________________________________________________ 1 Opinie exprimată de către directorul Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine - Paris, Alfadari Elie, în volumul Droit des affaires, Ies cadres generaux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993. 17
Istoric vorbind, putem analiza sintetic evoluŃia activităŃilor economice şi condiŃia muncitorului care a desfăşurat activităŃi economice, comerciale, respectiv de afaceri. EvoluŃia activităŃilor economice poate fi sintetizată în patru stadii care s-au succedat: 1. Agricultura - la început nomadă, pornind de la triburile nomade, care practicau vânătoarea şi pescuitul şi apoi sedentară. 2. Artizanatul - constând în transformarea materiilor prime, dar cu încorporarea muncii personale, respectiv prelucrarea de către om a acestor materiale. 3. ComerŃul - iniŃial maritim, din antichitate, apoi terestru, mergând până la marile magazine ale secolului al XTX-lea, respectiv a marilor depozite de mărfuri ale secolului XX. 4. Industria - pornind de la primele manufacturi, la apariŃia „maşinismului" şi a automatizării şi în prezent a computerizării tuturor ope raŃiunilor industriale, ca efect al dezvoltării tehnologiilor şi al progresului tehnic. EvoluŃia condiŃiei muncitorului poate fi sintetizată şi ea în corelaŃie cu sistemele economice din fiecare stat astfel: 1. exploatarea omului sub forma sclavagismului (iniŃial exploatarea omului de către om şi ulterior se poate vorbi tot de o formă de subordonare, dar a omului de către maşină, în momentul apariŃiei capitalismului indus- trial); 2. munca independentă - comercianŃi, industriaşi, membrii ai profe- siunilor liberale etc. Aceste fenomene au generat şi exacerbarea luptei de clasă în privinŃa asigurării unei protecŃii a salariaŃilor în privinŃa duratei muncii (a timpului de lucru obligatoriu), a garanŃiilor legate de resurse, a securităŃii sociale etc.) Toate aceste evoluŃii au generat situaŃii noi, care au trebuit să fie reglementate de către legiuitor sub forma normelor juridice care să reglementeze domeniul vast al afacerilor, al schimburilor comerciale, al relaŃiilor de afaceri etc. în opinia directorului Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine - Paris, Alfadari Elie2 , dreptul afacerilor, deşi este o disciplină multidisciplinară, în volumul său, nu abordează decât aspecte generale despre concurenŃă, preŃuri, monedă şi _________________________ 2 Idem 18
credit; apoi despre întreprinderi - noŃiuni, organizare concentrare şi tratamentul dificultăŃilor, şi alte activităŃi - producŃia, distribuŃia şi consumul, protecŃia consumatorului. Cu toate acestea, autorul plasează dreptul afacerilor atât între disciplinele juridice cât şi între cele economice şi recunoaşte absenŃa autonomiei dreptului afacerilor.3 Chiar dacă „afacerile sunt afaceri", dreptul afacerilor poate fi consi- derat un drept economic4 . în această opinie, dreptul economic cuprinde: 1. cadrul juridic al economiei, în care se studiază reglementările lega- te de monedă, credit, dar şi aspecte esenŃiale legate de concurenŃă şi preŃuri; 2. agenŃii economici, analizând, în special, „întreprinderile"5 , res- pectiv societăŃile comerciale sub toate formele cunoscute şi reglementate de Codul comercial şi alte legi speciale; 3. obiectele economice6 (bunuri şi servicii) - bunurile în forma lor (corporale şi necorporale) şi serviciile; 4. activităŃile economice: producŃie, distribuŃie şi consum. Economia este cea care stabileşte circuitele între diferiŃii agenŃi economici, instituŃii financiare şi administraŃie, pentru a face ca bunurile şi serviciile să circule pe piaŃă. In acest circuit economic este de remarcat atât componenta internă a relaŃiilor comerciale, de afaceri între firmele de aceeaşi naŃionalitate, dar şi componenta externă pentru relaŃiile de afaceri între firme unde intervine elementul de extraneitate, altfel spus, unul din partenerii relaŃiei contractuale comerciale este o firmă străină. Toate aceste elemente încep să capete conotaŃii speciale, Ńinând cont de faptul că România este membră a Uniunii Europene, iar afacerile în România deja _______________________________________________ 3 în acest context, a se vedea pentru detalii secŃiunea III - Caracteristicile dreptului afacerilor. 4 Opinie exprimată de Jacquemin A. şi Schrans G. în volumul Le droit economique, PUF, 1970, şi de alŃi autori în diverse reviste de specialitate începând din 1961, 1967-1980. 5 Termenul uzitat este „entreprise", care în traducere înseamnă întreprindere, acŃiune afacere - conform DicŃionarului francez-român - administrativ, comercial, economic, financiar-bancar şi juridic, autor Christine-Anca Savin, şi Vasile Savin, Editura Dacia EducaŃional, 2001. 6 Termenul uzitat este „objects", conform Alfadari Elie, Droit des affaires. Ies cadres gineraux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993, p. 4 19
implică relaŃii comerciale cu firme străine, ale căror Ńări de origine sunt atât în spaŃiul comunitar, dar şi din lumea întreagă. In contextul actual, în care elementele globalizării sunt prezente din ce în ce mai mult în viaŃa fiecărui român, cetăŃean european, studierea dreptului afacerilor reprezintă o necesitate şi oferă o imagine de ansamblu a mediului de afaceri, a normelor juridice şi economice care reglementează domeniul şi în perspectiva unei economii competitive şi performante. Din aceste considerente sunt deja redactate, pentru facultăŃile economice, o serie de cursuri de Dreptul afacerilor, deşi multe din acestea au un pronunŃat caracter economic şi mai puŃin juridic. Este important de analizat locul dreptului afacerilor între celelalte discipline de drept, dar şi raportul dreptului afacerilor cu alte discipline juridice şi economice. SecŃiunea n. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline Raporturile şi interdependenŃa dintre dreptul afacerilor şi alte ramuri de drept formează sistemul unitar de norme juridice care acŃionează în ca- drul dreptului afacerilor şi care dau un caracter interdisciplinar dreptului afacerilor. SubsecŃiunea 1. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele eco- nomice7 : a) dreptul afacerilor este „un drept" şi nu „economie" - presupune un ansamblu de norme juridice b)dreptul afacerilor se raportează la economie Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice poate fi analizat din două perspective: PI) Perspectiva macroeconomică - dreptul afacerilor este, în principal, un drept de intervenŃie a statului în domeniul economic; - dreptul afacerilor reflectă politica statului • la nivel naŃional (de exemplu: lupta contra inflaŃiei, şi şomajului) • la nivel sectorial (ajutoarele în siderurgie - între limitele admise de normele europene pentru a nu fi ajutor de stat, amenajarea teritoriului, planurile de dezvoltare regională) ________________________________ 7 Alfadari Elie, Droit des affaires, Ies cadres gintraux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993. 20
P2) Perspectiva microeconomică - dreptul afacerilor este, în principal, un drept al întreprinderilor8 (societăŃilor) care include: • raporturile interne în întreprinderi (structură, gestiune, raporturile cu asociaŃii, cu personalul etc.) • raporturile cu alte întreprinderi (raporturile cu clientela, raporturile cu concurenta, sau rapoturile de intergrare: fuziune, absorbŃie, control, acorduri comerciale, înŃelegeri între părŃi etc.) SubsecŃiunea 2. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public; b)raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat; c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar; d)raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal; e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional. a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public9 : - raporturi cu dreptul administrativ în privinŃa regulilor care vizează relaŃiile societăŃilor comerciale şi a firmelor cu autorităŃile admi- nistrative, libertăŃile comerciale, regulile privind egalitatea în faŃa serviciilor publice, ordinea publică economică, raporturi juridice de drept adminis- trativ, concretizate în acte administrative individuale, aplicabile afacerilor etc. - raporturi cu dreptul fiscal în privinŃa importanŃei reglementărilor fiscale în constituirea şi funcŃionarea societăŃilor comerciale şi a firmelor şi companiilor, stabilirea şi încasarea impozitului pe profit, şi a altor impozite şi taxe prevăzute în legislaŃia fiscală, plătibile de către contribuabilii persoane juridice, predictibilitatea reglementărilor fiscale pentru a asigura stabilitatea mediului de afaceri şi posibilitatea orientării afacerii pe termen lung prin întocmirea unui plan de afaceri realist şi profitabil, atât pentru firma/compania respectivă, cât şi pentru statul care încasează impozite şi taxe de la contribuabil, fie el persoană fizică sau juridică. ___________________________________________ 8 Opinie exprimată de Alfadari Elie, directorul Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine -Paris. 9 A se vedea Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, ediŃia a IlI-a, Editura AII Beck, 2004. 21
De altfel, în legislaŃia fiscală naŃională, respectiv Codul fiscal (Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal), prevede în cap.2, Interpretarea şi modificarea Codului fiscal, art.3, principiile fiscalităŃii: ,,a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiŃii egale investitorilor, capitalului român şi străin; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înŃelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenŃa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcŃie de mărimea acestora; d) eficienŃa impunerii prin asigurarea stabilităŃii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiŃionale majore." - raporturi cu dreptul penal, legate de regulile de ordine publică economică, incriminarea şi sancŃionarea faptelor legate de existenŃa, derularea şi realizarea afacerilor şi care sunt sancŃionate penal.10 b) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat: - raporturi cu dreptul civil care „furnizează" regulile generale în privinŃa bunurilor, contractelor şi asigurărilor - respectiv regimul juridic al bunurilor, capacitatea juridică (de folosinŃă şi de exerciŃiu), a subiecŃilor de drept, participanŃi la raporturile de drept civil sau comercial.11 - raporturi cu dreptul comercial, legate de tehnicile particulare în lumea comercianŃilor, de la micii întreprinzători şi asociaŃiile familiale la ____________________________ 10 InfracŃiuni prevăzute de Codul penal: luarea, darea de mită, traficul de influenŃă,abuzulînserviciu,înşelăciunea, gestiunea frauduloasă,fals,uzdefals,concurenŃă neloială, dar şi infracŃiuni prevăzute în Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată,cumodificărileşicompletărileulterioare. 11 DispoziŃii cu caracter civil sunt reglementate fie de Codul civil (legea generală), Decretul lege 31/1954 privind persoana fizică şi persoana juridică (act normativ cu caracter special). 22
marii producători industriali, bancheri (finanŃişti) şi transportatori; socie- tăŃi comerciale şi proceduri colective de executare asupra bunurilor sechestrate etc. Există autori12 care consideră că dreptul afacerilor are caracter pluridisciplinar mai accentuat decât dreptul comercial. Astfel, dreptul afacerilor conŃine: • elementele de drept privat; • elemente de drept public respectiv de drept fiscal, drept al muncii, protecŃia consumatorului (care se caracterizează prin norme imperative): • elemente de economie politică: • elemente de management (privind organizarea şi gestiunea între- prinderii) etc. - raporturi cu dreptul muncii (social), legate de organizarea internă a societăŃii, repartizarea muncii, retribuirea muncii, încheierea, modificarea, încetarea contractului de muncă, răspunderea disciplinară şi materială a angajatului, sau a altui participant în relaŃiile de afaceri, (persoană fizică/juridică) şi alte relaŃii între angajator şi salariat, care sunt reglementate de normele de drept al muncii. Aceste reguli vor fi aplicabile şi în relaŃiile de muncă implicate în dreptul afacerilor, pentru activităŃile de comerŃ. - raporturi cu dreptul internaŃional privat în materia dispoziŃiilor privind normele conflictuale, frauda la lege, excepŃia de ordine publică, trimiterea, retrimiterea, dacă raportul juridic al afacerilor prezintă cel puŃin un element de extraneitate, element care ridică problema legii aplicării acelui raport juridic. c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar - dreptul afacerilor, deşi este un drept naŃional, nu trebuie abordat doar din perspectiva îngustă a relaŃiilor comerciale şi de afaceri naŃionale, ______________________________ 12 Dragoş - Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional -Tratat, Partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 154, citând opiniile următorilor autori: I. Turcu, Dreptul afacerilor, Editura Chemarea, 1992, p. 5,6, I. Turcu, Teoria şi practica dreptului comercial român, voi. 1, Editura ELL, 1998, p 19, V. Pătulea, C. Turianu, Curs rezumat de drept al afacerilor, Editura Scripta, 1994, p. 9-12, Şt. Cărpenaru, Drept comercial român, ediŃia a IV-a, Editura AH Beck, 2002, p. 22-23. 23
ci şi prin prisma relaŃiilor internaŃionale şi a relaŃiilor comunitare, într-o Europă în care PiaŃa Unică reprezintă pilonul cheie al integrării europene, cu rol principal în pregătirea Uniunii Economice şi Monetare, şi care stimulează creşterea economică şi gradul de ocupare a forŃei de muncă, întărind totodată competitivitatea în spaŃiul Uniunii Europene.13 d) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal - dreptul afacerilor presupune şi rezolvarea eventualelor litigii care apar între partenerii de afaceri, partenerii contractuali. Astfel, sunt utilizate normele juridice de drept procesual civil şi penal pentru soluŃio narea litigiilor civile şi penale în legătură cu afacerile, dar şi elementele legate de competenŃa materială şi teritorială a organelor de jurisdicŃie. e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional14 CorelaŃia dreptului afacerilor cu comerŃul internaŃional este tratată diferit de autori. Astfel, în unele opinii, dreptul afacerilor nu ar exista distinct faŃă de dreptul comercial15 , existând chiar unele asemănări şi deosebiri, după cum urmează: - dreptul afacerilor se aseamănă cu dreptul comerŃului internaŃional prin caracterul pluridisciplinar: ambele conŃin elemente de drept civil şi comercial, în principal, dar şi elemente de drept public, fiscal şi valutar, precum şi de drept al muncii. - dreptul afacerilor se deosebeşte de dreptul comerŃului interna- Ńional prin faptul că dreptul afacerilor se concentrează pe elementele care vizează organizarea, managementul şi activitatea firmei orientată către obŃinerea de profit, dreptul comerŃului internaŃional abordează relaŃiile comerciale dintre partenerii de afaceri, contracte internaŃionale şi alte instituŃii, cum sunt subiectele raporturilor comerciale internaŃionale. ________________________________ 13 A se vedea Roxana-Daniela Păun, SpaŃiul Monetar European, Editura Expert, Bucureşti, 2004, capitolul Coordonatele politicii fiscale a statelor din Uniunea Europeană, secŃiunea Buna funcŃionare a pieŃei unice, p. 77. 14 A se vedea Dragoş-Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional - Tratat, Partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004. 15 Dragoş-Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional - Tratat. Partea generală. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004. p. 153-155. 24
operaŃiunile de creditare, precum şi modalităŃile de soluŃionare a litigiilor, fiind toate secundare ideii de promovare a relaŃiei comerciale dintre firme. SecŃiunea m. Caracteristicile dreptului afacerilor Caracteristicile dreptului afacerilor - dreptul afacerilor nu este un drept autonom - nu se referă la un domeniu concret, particular, ci la toată acti- vitatea şi viaŃa economică; - nu vizează categorii particulare de personal, spre deosebire de dreptul comercial, ci doar anumiŃi cetăŃeni, care au calitatea de comer- cianŃi/oameni de afaceri; - nu are instanŃe specializate, în ciuda tendinŃelor de formare a unor instanŃe economice, se tinde totuşi spre specializarea unor anumite tribunale, după modelul instanŃelor comerciale. (Totuşi aceste instanŃe vor judeca doar cauze comerciale, şi nu şi penale, pentru care există instanŃe specializate, deşi poate fi vorba în cadrul dreptului afacerilor şi de infracŃiuni de natură penală în relaŃia de afaceri - dreptul penal al afacerilor - care se conturează ca subramură de drept). - dreptul afacerilor este un drept original, multidisciplinar16 - permite încorporarea unor reguli cărora le găseşti cu greu loc în altă disciplină tradiŃională, pentru că reglementează elemente aparent fără legătură cu alte ramuri de drept, dar fără de care nu se poate desfăşura o activitate de afaceri (pentru termenul de „afaceri" are o sferă mai largă de cuprindere decât termenul de „comercial"). - sintetizează reguli aplicabile altor ramuri de drept. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre un mozaic, o juxtapunere de reguli, ci, mai degrabă, o construcŃie coerentă, care permite înŃelegerea raporturilor comune între instituŃii asupra regulilor care până acum păreau separate. - constituie un liant între drept şi economie, conştientizând problemele concrete cu care se confruntă această ramură de drept, care încă nu are o metodologie de abordare comună, reglementată şi unanim recunoscută, deşi domeniul afacerilor este cel care uneşte practic lumea economică de cea juridică, o lume economică reglementată juridic şi care _____________________________ 16 A se vedea referirile la raportul dreptului afacerilor cu dreptul comercial, p. 4. 25
este esenŃială în funcŃionarea unei societăŃi dezvoltate. (într-o abordare sim- plistă, fără afaceri nu s-ar produce nimic, iar societatea nu ar putea evolua) - dreptul afacerilor este un drept extrem de mobil - reflectă schimbările din viaŃa societăŃii în ansamblul ei, gene- rate de apariŃia şi dezvoltarea fenomenelor economice diverse, apărute pe piaŃă şi, în acest context, presupune adaptarea normelor juridice în funcŃie de realităŃile vieŃii sociale şi economice. Aceste adaptări la schimbări se regăsesc, de altfel, în toate sectoarele de activitate, sarcina legiuitorului fiind aceea de a reglementa unele legi cu titlu experimental (astfel s-a întâmplat în FranŃa: Legea din 1989, privind venitul minim de inserŃie17 ), care ulterior s-au îmbunătăŃit în funcŃie de răspunsul mediului de afaceri. - evoluŃia din cadrul mecanismelor de sancŃionare corespunde unei evoluŃii a mentalităŃilor: dreptul penal a fost utilizat iniŃial, în prin- cipal, ca un „avertisment" acordat agenŃilor economici., fiind rar utilizat în practică. Ulterior, odată cu evoluŃiile despre care am vorbit anterior, începe să se contureze chiar o disciplină distinctă, din dreptul penal, şi anume un drept penal al afacerilor, a cărui consacrare apare în secolul al XX-lea, care sancŃionează criminalitatea (infracŃionalitatea în afaceri). Cauzele care au impus conturarea dreptului penal al afacerilor sunt: marea criză economică din 1929, marile scandaluri financiare şi apariŃia în planul economiei liberale a tendinŃei de dirijare din partea statului18 , precum şi necesitatea de a asigura o depăşire eficientă a tuturor tipurilor de infracŃionalitate, de la micile furturi până la marile escrocherii financiare care pun în pericol stabilitatea economică a unui stat19 . Wilfrid Jeandidier consideră perioada 1807-1950 „prima vârstă" a dreptului penal al afacerilor, insistând asupra consacrării acestuia abia după 195020 . _______________________________ 17 „Revenue minimun d'insertion (RMI)" = venitul minim de inserŃie, adică alocaŃia socială acordată, alături de alte acŃiuni, celor defavorizaŃi. 18 G.Gindicelli-Delage, Droit penale des affaires, Dalloz, 1996, p 7. 19 Opinie exprimată de reputata specialistă în domeniul penal, Mireille Delmas-Marty, care consideră că dreptul penal al afacerilor a apărut din necesitatea de protejare împotriva fraudelor şi s-a impus definitiv ca urmare a pericolului pe care-1 reprezintă infracŃionalitatea în afaceri, în Droit penale des affaires, Dalloz, 1996. 20 Droit penale des affaires, PUF, 1981. 26
Toate acestea reprezintă un argument în plus pentru a analiza în acest curs, într-un capitol distinct, Răspunderea penală a persoanei juridice. SecŃiunea IV. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor Obiectul de studiu al dreptului afacerilor este structurat în două părŃi: Partea generală - sunt examinate analitic şi sintetic afacerile privite ca fapte de comerŃ, fondul de comerŃ, subiectele raportului de afaceri - persoana fizică şi juridică, insistând asupra societăŃilor comerciale. Aspectele legate de concurenŃă şi protecŃia consumatorului, deşi fac parte tot din partea generală, am analizat-o distinct într-un capitol, după partea specială, insistând asupra elementelor de noutate legate de cele două subiecte tratate. Partea specială examinează principalele contracte specifice activităŃii de afaceri şi valorile mobiliare specifice. Cursul se încheie cu o bogată parte de anexe, în care se poate consulta câte un glosar de termeni aproape pentru fiecare capitol, cu trimiteri directe la actele normative care reglementează domeniul respectiv, dar şi cu anumite teme care reprezintă suportul discuŃiilor pentru activităŃile aplicative de la seminar. SecŃiunea V. Izvoarele dreptului afacerilor După natura lor, izvoarele dreptului afacerilor pot fi împărŃite în două categorii21 : V.l. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) V.l. Izvoare normative: în categoria legilor sunt incluse ConstituŃia, legile adoptate de Parlament, Hotărârile şi OrdonanŃele Guvernului, uzanŃele comerciale şi convenŃiile internaŃionale. _________________________________ 21 A se vedea Ion Turcu, Dreptul afacerilor, Editura FundaŃiei „Chemarea" Iaşi, 1993, p. 9 şi urm. 27
1. ConstituŃia ca lege fundamentală, ART. 135 Economia (1) Economia României este economie de piaŃă, bazată pe libera iniŃiativă şi concurenŃă. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerŃului, protecŃia concurenŃei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producŃie; b) protejarea intereselor naŃionale în activitatea economică, financiară şi valutară; ART. 136 Proprietatea (1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiŃiile legii organice. ART. 44 Dreptul de proprietate privată (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanŃele asupra statului, sunt garantate. ConŃinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. CetăŃenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiŃiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaŃionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiŃiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. 2. Codul comercial constituie principalul izvor al dreptului afacerilor, iar Codul civil constituie izvor subsidiar. Rolul de „drept comun" al Dreptului civil în raport cu Dreptul comercial este reafirmat şi prin dispoziŃiile art. 47 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale (M. Of. 98/1990)22 . ______________________________ 22 Art. 47: „RelaŃiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societăŃile comerciale cu capital de stat, precum şi relaŃiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. 28
3. Legi comerciale speciale LegislaŃia poate fi împărŃită în funcŃie de perioada de timp elaborată în: 3.1. LegislaŃie „prerevoluŃionară" încă aplicabilă: *Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr. 59/din 1 mai 1934 asupra Cecului cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr.178 / din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignaŃie. 3.2. LegislaŃie „postrevoluŃionară": *Legea nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităŃi economice de către persoane fizice * Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 26/1990, privind registrul comerŃului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaŃiei împotriva unor activităŃi comerciale ilicite, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurenŃei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, * Decret -lege nr. 139 din 11 mai 1990 emis de către Consiliul Provizoriu de Uniune NaŃională privind Camerele de ComerŃ şi Industrie din România _________________________________ Contractele încheiate între agenŃii economici, menŃionaŃi la alin. 1, vor fi guvernate de principiul libertăŃii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român, cu excepŃiile decurgând din prezenta lege." 29
* Legea nr. 58/1998, Legea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, *Legea nr. 32/2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, * OUG nr. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe aprobată prin legea nr. 241/1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe, cu modificările şi completările ulterioare, * OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44 din 20 februarie 1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, ♦Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ♦Legea nr. 297/2004 privind piaŃa de capital, ♦Legea nr. 31/2006 privind securizarea creanŃelor, ♦Legea nr. 32/2006 privind obligaŃiunile ipotecare, ♦H.G. nr. 396/2002 privind unele măsuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanŃă asupra mediului de afaceri, ♦Regulament nr. 2 din 9 februarie 2006 privind pieŃele regle- mentate şi sistemele alternative de tranzacŃionare, emis de CNVM, ♦Regulament nr. 13 din 20 iulie 2006 privind obligaŃiunile ipotecare, emis de CNVM, ♦Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri, ♦Decizia din 7 iulie 2006 a Camerei de ComerŃ şi Industrie a României, M. Of. nr. 753 din 5 septembrie 2006, privind aprobarea Regulamentului privind avizarea, supravegherea, controlul şi sancŃionarea activităŃii burselor de mărfuri, precum şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. ♦Legea nr. 365/2002 privind comerŃul electronic, cu modificările şi completările ulterioare ♦OG nr. 85/2004 privind protecŃia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanŃă privind serviciile financiare, aprobată prin Legea nr. 399/2004. 30
4. ConvenŃii internaŃionale prin care se asigură implicarea dreptului comerŃului internaŃional în dreptul afacerilor. Exemplificăm: * suprapunerea, peste reglementările interne, care rămân în vigoare, a unor reglementări internaŃionale uniforme care se aplică numai în relaŃiile internaŃionale. Astfel de reglementări sunt cuprinse în ConvenŃiile de la Berna din 14 octombrie 1890 privind transporturile feroviare, ConvenŃia de la Varşovia din 12 octombrie 1929 asupra transporturilor aeriene, ConvenŃia de la Viena din 11 aprilie 1890 asupra contractelor de vânzări internaŃionale de mărfuri etc. V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) JurisprudenŃa distinge două categorii de uzuri comerciale: uzuri legislative şi uzuri interpretative.23 Uzurile legislative sunt izvoare de drept comercial cu aplicaŃie subsidiară şi limitată la situaŃiile prevăzute de lege, iar uzurile interpre- tative devin aplicabile prin voinŃa părŃilor în anumite contracte individuale.24 __________________________________ 23 Curtea de CasaŃie, decizia din 13 decembrie 1913, reprodusă în M.A Dumitrescu, Codul de comerŃ adnotat, Editura Cugetarea, Bucureşti, 1926, p. 2. 24 I Turcu, op. cit, p. 11. 31
CAPITOLUL II FAPTE DE COMERł, FONDUL DE COMERł SecŃiunea I. Fapte de comerŃ SubsecŃiunea 1. DefiniŃii Codul comercial nu dă o definiŃie a faptei de comerŃ, el stabilind doar o listă (enunŃiativă şi nu limitativă) a actelor juridice şi operaŃiunilor pe care le declară fapte de comerŃ. Cu toate acestea în doctrină s-au formulat mai multe definiŃii. DefiniŃie1 : Orice activitate care dă naştere la raporturi juridice guvernate de legea comercială şi care se întemeiază pe ideea de schimb de mărfuri şi valori, fiind calificată ca o activitate de intermediere în operaŃiunile de schimb. DefiniŃie2 : Actele sau faptele sau, mai larg, faptele de comerŃ sunt actele juridice, faptele juridice şi operaŃiunile economice prin care se rea- lizează producerea de mărfuri, executarea de lucrări ori prestarea de ser- vicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor, cu scopul de a obŃine profit. De altfel, termenul juridic de „fapte de comerŃ" este propriu numai Codului comercial român, care se delimitează, în această privinŃă, atât de modelul italian, cât şi de cel francez, ambele folosind termenul de „act" („Acte de commerce"; „atti di comercio"). __________________________ 1 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, ediŃia a III-a, Editura AII Beck, 2004, p. 21. 2 Şt. D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediŃia a V-a, Editura AII Beck, 2004, p 28. 32
SubsecŃiunea 2. Teorii3 : TI. Teoria speculaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de speculaŃie. Termenul de speculaŃie în dreptul comercial = orice activitate prin care se urmăreşte obŃinerea de beneficii (profit) şi nu în sens peiorativ = înşelăciune în afaceri. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în scopul său: realizarea unui profit (animus lucri) ObiecŃiuni referitoare la teoria speculaŃiei, care îi contestă existenŃa: -Este un criteriu inexact: a) prea larg - deoarece implică şi operaŃiuni speculative, care au caracter civil - exemplu: activitatea agricolă, meşteşugărească- b) prea îngust - deoarece există operaŃiuni comerciale care nu sunt speculative, deci nu urmăresc obŃinerea profitului - ex: vânzarea de mărfuri în pierdere, pentru atragerea clientelei sau pentru reclamă, ca strategie de piaŃă. -Este greu de aplicat întrucât urmăreşte intenŃia de realizare a profitului şi realizarea lui efectivă. T2. Teoria circulaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de circulaŃie. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în obiectul său: actul de interpunere în circulaŃia mărfurilor între producător şi consumator. Inconveniente ale acestei teorii: -Este un criteriu inexact deoarece există şi acte comerciale care sunt străine circulaŃiei mărfurilor - exemplu: actele agenŃiilor şi oficiilor de afaceri -Este un criteriu discutabil sub aspectul diferenŃei între activitatea de transformare a unor bunuri în produse de o valoare mai mare - activitate de producŃie - recunoscută ca activitate comercială şi activitatea de intermediere (distinctă faŃă de prima) Exemplu: fabricantul este, în principal, un producător al mărfii şi numai cu titlu accesoriu un intermediar, dacă acesta face o cumpărare în ____________________________ 3 Şt. D. Cărpenaru, op. cit, p 26-28. 33
scop de revânzare, atunci când cumpără materiile prime, materiale, şi vinde produsele rezultate din prelucrarea lor. T3. Teoria întreprinderii: actul de comerŃ este actul îndeplinit printr-o întreprindere4 . EsenŃa teoriei: actul de comerŃ se realizează în cadrul unei întreprinderi, presupune repetarea profesională a actelor, urmare a unei organizări prestabilite şi bazate pe mijloace materiale date. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă într-o activitate organizată sistematic şi nu într-un act juridic sau operaŃiune cu caracter izolat ObiecŃiuni referitoare la teoria întreprinderii care îi contestă existenŃa: - Unele acte (actele agenŃilor de bursă) se realizează fără existenŃa unei organizări pe care o implică întreprinderea. - Pe lângă întreprinderi comerciale există şi întreprinderi cu caracter civil (exemplu: o exploatare agricolă) - Criteriul nu este suficient de precis, deoarece nu stabileşte gradul de organizare al activităŃii care trebuie să fie obligatoriu pentru a conferi un caracter comercial unei întreprinderi. T4. Teoria mixtă: actul/faptul de comerŃ este actul juridic/faptul juridic şi operaŃiunile de comerŃ prin care se realizează producerea de mărfuri, executarea de lucrări ori prestarea de servicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor, cu scopul de a obŃine profit5 . EsenŃa teoriei: niciun criteriu din cele enunŃate nu este singur suficient pentru caracterizarea actului de comerŃ. în doctrină, criteriile utilizate pentru definirea faptului de comerŃ sunt profitul şi circulaŃia. __________________________________ 4 Întreprinderea este un organism economic, în fruntea căruia se află o persoană numită întreprinzător, care combină forŃele naturii cu capitalul şi munca, în scopul producerii de bunuri şi servicii. DefiniŃie St. D Cărpenaru, op. cit., p.35, şi I.N. FinŃescu, Curs de drept comercial voi. 1, Bucureşti, 1929, p. 44^5, C. Bălescu, Curs de drept comercialşiindustrial,Bucureşti,1940,p107. 5 Yves Guyon, Droit des affaires, Tomel, 8-eme edition, voi. 1. Ed. Economica, Paris, 1994, p 52. 34
SubsecŃiunea 3. Sediul materiei: Codul comercial, Cartea I, Despre ComerŃ în genere, Titlul II, Despre faptele de comerŃ, art 3: Legea consideră ca fapte de comerŃ: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea şi cumpărarea spre a se revinde, de obligaŃiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comerŃ; 2. Vânzările de produse, vânzările şi închirierile de mărfuri, în natură sau lucrate, şi vânzările de obligaŃiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulând în comerŃ, când vor fi fost cumpărate cu scop de revânzare sau închiriere; 3. Contractele de report asupra obligaŃiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulând în comerŃ; 4. Cumpărările şi vânzările de părŃi sau de acŃiuni ale societăŃilor comerciale; 5. Orice întreprinderi de furnituri; 6. întreprinderile de spectacole publice; 7. întreprinderile de comisioane, agenŃii şi oficii de afaceri; 8. întreprinderile de construcŃii; 9. întreprinderile de fabrici, de manufactură şi imprimerie; 10. întreprinderile de editură, librărie şi obiecte de artă, când altul decât autorul sau artistul vinde; 11. OperaŃiunile de bancă şi schimb; 12. OperaŃiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale; 13. întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat; 14. Cambiile şi ordinele în producte sau mărfuri; 15. Construirea, cumpărarea, vânzarea şi revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară şi exterioară şi tot ce priveşte la echiparea, armarea şi aprovizionarea unui vas. 16. ExpediŃiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime şi toate contractele privitoare la comerŃul de mare şi la navigaŃiune; 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor şi asupra vieŃii; 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigaŃiunei; 19. Depozitele pentru cauza de comerŃ; 35
20. Depozitele în docuri şi antrepozite, precum şi toate operaŃiunile asupra recipiselor de depozit (warante) şi asupra scrisorilor de gaj, eliberate de ele. Alte fapte de comerŃ în sensul art 4 din Codul comercial sunt: „celelalte contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natura civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul." Nu sunt fapte de comerŃ: * „Cumpărarea de producte sau de mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaŃia cumpărătorului, ori a familiei sale, de asemenea revânzarea acestor lucruri şi nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul sau cel cultivat de dânsul" (art. 5). ExcepŃii: * „Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerŃului şi asigurările asupra vieŃii sunt fapte de comerŃ numai în ce priveşte pe asigurător" (art. 6, alin.l). * „Contul curent şi cecul nu sunt considerate ca fapte de comerŃ, în ce priveşte pe necomercianŃi, afară numai dacă ele n-au o cauză comercială" (art. 6, alin.2). Trăsătura comună a celor 20 de „fapte de comerŃ" enumerate de art 3 din Codul comercial este intermedierea (interpunerea în schimb), la care se poate adăuga caracterul speculativ (care este de natura faptului de comerŃ şi nu de esenŃa lui). Pot exista operaŃiuni comerciale care apar ca acte dezinteresate; exemplu: comerciantul vinde produsele la un preŃ derizoriu pentru atragerea clientelei sau pentru lichidarea stocului sau pentru înlăturarea concurenŃei, dar în limitele unei concurenŃe loiale! Intermedierea este trăsătura constantă care caracterizează faptele de comerŃ, iar activitatea speculativă constă în acel specific fapt de comerŃ. în acest context, cele 20 fapte de comerŃ reglementate de art. 3 C. corn. pot fi grupate în trei categorii6 : • OperaŃiuni de intermediere în schimb asupra mărfurilor şi titlurilor de credit, denumite fapte (acte) obiective constitutive de comerŃ ___________________________________ 6 Punct de vedere exprimat de către Smaranda Angheni. Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit,, p 22-23. 36
> Acte de intermediere în operaŃiunile de schimb purtând asupra muncii organizate (întreprinderi) > Fapte de comerŃ conexe (accesorii) SubsecŃiunea 4. Categorii de fapte de comerŃ în doctrină nu există, până în prezent, un punct de vedere unitar în privinŃa clasificării faptelor de comerŃ prevăzute de Codul comercial. Acest fapt se datorează caracterului eterogen al faptelor de comerŃ, care fac astfel imposibilă o utilizare a unor criterii unitare de clasificare.7 § 4.1. Opinii în doctrina clasică § 4.2. Opinii în doctrina modernă § 4.1. Opinii în doctrina clasică Clasificare: * faptele de comerŃ obiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile determinate de lege şi producătoare de efecte juridice, în temeiul legii, independent de calitatea autorului (comerciant sau necomerciant); * faptele de comerŃ subiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile săvârşite de un comerciant. § 4.2. Opinii în doctrina modernă Clasificare: la categoriile cunoscute în doctrina clasică s-au adăugat subcategorii, făcându-se distincŃie între: * faptele de comerŃ obiective8 : * după natura lor - fapte declarate comerciale dacă îndeplinesc anumite condiŃii. * după forma lor - fapte declarate comerciale fără a fi necesar îndeplinirea unor condiŃii (fapte de comerŃ fără condiŃii) Alte clasificări doctrinare9 : * fapte de comerŃ unilaterale, * fapte de comerŃ mixte. _______________________________ 7 Punct de vedere exprimat de către St. D Cărpenaru, op. cit., p. 30. 8 I. N. FinŃescu, op. cit., voi I, p. 33. 9 St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 30. 37
Clasificarea conform reglementării din Codul comercial: 1. Fapte de comerŃ obiective art 3 - operaŃiuni economice, acte juridice (enumerarea faptelor de comerŃ, conform art. 3, a se vedea secŃiunea Sediul materiei) * faptele de comerŃ obiective: * operaŃiuni de interpunere/intermediere în schimb sau cir- culaŃie, intermediere asupra mărfurilor şi titlurilor de credit care pot fi denumite fapte (acte) obiective de comerŃ (operaŃiuni care corespund noŃiunii de comerŃ - vânzare -cumpărare, circulaŃia bunurilor de la producător la consumator) * acte de intermediere în operaŃiunile de schimb, vizând munca organizată în întreprinderi (operaŃiuni care corespund noŃiunii de producŃie (industrie, ca activitate în cadrul căreia obiectele din natură sunt transformate în bunuri comerciale) * fapte de comerŃ (acte juridice şi operaŃiuni) conexe (accesorii) -operaŃiuni care sunt fapte de comerŃ doar datorită legăturii acestora cu actele juridice sau operaŃiunile calificate ca fiind fapte de comerŃ de către Codul comercial. 2. Fapte de comerŃ subiective (art. 4) - care sunt comercializate indiferent de calitatea persoanei care le „săvârşeşte", respectiv „contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul." - ex: contract de comision încheiat între doi comercianŃi. 3. Fapte de comerŃ unilaterale sau mixte art. 56 - „Dacă un act este comercial numai pentru una din părŃi, toŃi contractanŃii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afara de dispoziŃiile privitoare la persoana chiar a comercianŃilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel.”) SecŃiunea II Fondul de comerŃ SubsecŃiunea 1. ConsideraŃii generale: Expresia „fond de comerŃ" este rar utilizată în dreptul român şi dreptul francez.10 ________________________________ 10 A se vedea pentru detalii legate de fondul de comerŃ comparat Smaranda Angheni, Les fonds de commerce en droit roumain et en droit francais, în „Revue International de droit economique", Bruxelles, 1996, no. 2 p 237-255, idem - Quelques aspects concernant le fonds de commerce en droit roumain et en droit francais, în „Revue roumaine des sciences juridiques", Tome VII, no. 1, 1996, p 56-73. 38
Fondul de comerŃ are rol important în desfăşurarea activităŃii comerciale, în funcŃie de obiectul comerŃului poate fi reprezentat de bunuri - mobilier, local, mărfuri, instalaŃii, brevete de invenŃii etc. Deşi este important, Codul comercial nu cuprinde dispoziŃii care să reglementeze regimul său juridic.(Codul comercial conŃine o referire la fondul de comerŃ, în art. 861 Cod Comercial)11 . Fondul de comerŃ în alte acte normative12 : - art. 21 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerŃului, republicată, - art. 10 alin (3) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, TITLUL VI, Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare, _______________________________________________________ 1 1 Art.. 861 „Cod comercial Falitul concordatar, mai înainte de îndeplinirea obligaŃiunilor luate prin concordat, nu va putea constitui fondul sau de comerŃ în gaj nici înstrăina acest fond în alt mod decât acela cerut de felul comerŃului său. Orice constituire de gaj sau înstrăinare, făcute în contra dispoziŃiunilor acestui articol, sunt nule de drept şi creditorii interesaŃi pot cere chiar anularea concordatului şi restabilirea starei de faliment". 12 Art. 21 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul ComerŃului, republicată - „în registrul comerŃului se vor înregistra menŃiuni referitoare la: a) donaŃia, vânzarea, locaŃiunea sau gajul fondului de comerŃ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înmatriculărilor sau menŃiunilor sau care face să înceteze firma ori fondul de comerŃ;" - Art. 10 alin (3) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, TITLUL VI, Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare, „(3) GaranŃia reală poate să aibă ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile. în cazul în care bunul afectat garanŃiei constă într-o universalitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comerŃ, conŃinutul şi caracteristicile acestuia vor fi determinate de părŃi până la data constituirii garanŃiei reale. în acest caz nu este necesar ca părŃile care compun bunurile afectate garanŃiei să se afle într-o stare de interdependenŃă funcŃională." - Art. 1 din legea 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. „ART. 1A 1 în înŃelesul prezentei legi: c) constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenŃii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale." 39
- art. 1.1, lit. c) din legea 298/2001 pentru modificarea şi com- pletarea Legii nr.l 1/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. - în acte normative care reglementează activitatea contabilă se utilizează expresia „fond de comerŃ", stabilindu-i conŃinutul, prin apre- cierea că este o parte a „fondului comercial" ImportanŃa cunoaşterii caracterului fondului de comerŃ: - pentru comerciant - pentru a-şi asigura protecŃia bunurilor pe care le utilizează în activitatea comercială, de afaceri. - pentru protejarea intereselor creditorilor comerciantului. Recunoaşterea fondului de comerŃ este importantă prin prisma bunurilor, ca elemente active ale patrimoniului comerciantului, bunuri destinate activităŃii comerciale. SubsecŃiunea 2. DefiniŃia fondului de comerŃ: Ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale, afectate de către comerciant desfăşurării unei activităŃi comerciale, cu sco- pul atragerii clientelei şi obŃinerii unui profit din activitatea desfăşurată.' DefiniŃia din Legea nr. 298/2001 pentru modificarea şi com- pletarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale, art 1.1 lit. c): „constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenŃii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale". Delimitarea noŃiunii de „fond de comerŃ" de alte noŃiuni învecinate: a) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „magazin" fond de comerŃ = poate cuprinde o uzină, un birou, un magazin amplasat pe spaŃii întinse magazin = este specific comerŃului „en detail" __________________________________ 13 A se vedea şi O. CăpăŃână, op. cit., în Dreptul, nr. 9-11/1990, p. 23. „Asupra unor definiŃii din doctrina perioadei interbelice, St. D. Cărpenaru, op. cit., p 112. 40
b) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „clientelă" clientela = este o componentă a noŃiunii de „vad comercial", care se reflectă în cifra de afaceri a comerciantului. c) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „imobil în care îşi desfăşoară activitatea" • imobilul şi fondul de comerŃ nu aparŃin întotdeauna aceleiaşi persoane • fondul de comerŃ = are o natură mobiliară • imobilul = este exclus din sfera de reglementare a dreptului comercial • Dacă imobilul şi fondul de comerŃ au aceeaşi destinaŃie, respectiv afectarea lor unui scop economic, lucrativ, delimitarea tradiŃională făcută de Codul civil, în bunuri mobile şi imobile pare a fi depăşită.14 d) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „întreprindere", care este mult mai vastă. NoŃiunea de „întreprindere" este analizată de către ştiinŃele pur economice şi de dreptul muncii: -întreprinderea nu se limitează numai la activităŃile comerciale; există şi profesiuni liberale, întreprinderi civile, agricole, de artizanat etc. -întreprinderea poate fi un subiect de drept, are personalitate juridică, (fondul de comerŃ este lipsit de autonomie patrimonială) -întreprinderea conŃine atât elemente materiale, cât şi umane, grupate şi organizate de comerciant, (fondul de comerŃ nu include şi factorul uman) e) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „societate comercială" • „societatea" este un concept juridic; „societatea comercială" este o persoană juridică, un subiect de drept; • fondul de comerŃ este format dintr-un ansamblu de bunuri care aparŃin unei societăŃi comerciale. ___________________________________ 14 Opinie exprimată în Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit., p. 65, şi De Blaise, Les rapports entre lefonds de commerce et l'immeuble, dans lequel ii est exploata, Revue trimestrielle de commerce. 1966, p. 827, Y. Guyon, op. cit, Tome I, p 642. 41
Concluzie: între fondul de comerŃ şi societatea comercială există o legătură juridică tradiŃională, legătura dintre persoană şi bunuri. Fondul de comerŃ este un element al patrimoniului societăŃii comerciale (care reuneşte şi alte valori de activ, de pasiv şi, în particular, bunuri imobile). In privinŃa reflectării acestei legături din punct de vedere contabil, trebuie menŃionat faptul că în bilanŃul contabil nu apare, în mod obligatoriu, rubrica „fond de comerŃ". Elementele corporale apar între diferitele elemente de activ (materiale, stocuri), în vreme ce elementele incorporale ale fondului de comerŃ numele (firma), clientela, nu apar decât în mod excepŃional în bilanŃ. f) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „sucursală" Termenul de „sucursală" nu a fost definit decât de jurisprudenŃă, deşi este des utilizat în dreptul afacerilor.15 Totuşi, sucursalele sunt definite de art. 43 din legea 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare astfel: Art 43: „(1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăŃilor comerciale şi se înmatriculează, înainte de începerea activităŃii lor, în registrul comerŃului din judeŃul în care vor funcŃiona. (2) Dacă sucursala se înfiinŃează într-o localitate din acelaşi judeŃ sau în aceeaşi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatricula în acelaşi registru al comerŃului, însă distinct, ca înmatriculare independentă. (3) Regimul juridic al sucursalei se aplică oricărui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, căruia societatea care îl înfiinŃează îi atribuie statut de sucursală. (4) Celelalte sedii secundare - agenŃii, reprezentanŃe sau alte asemenea sedii - se menŃionează numai în cadrul înmatriculării societăŃii în registrul comerŃului sediului principal." De aici rezultă trăsăturile definitorii ale sucursalei: - absenŃa personalităŃii juridice - autonomia de gestiune __________________________________ 15 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op cit., p. 67 şi Cabrilac, Unite en pluralite de la notion de sucursale, dix ans de conference d'agregation, Hommage a J. Hamei, 1961, p.l 19. 42
Avantajele economice ale sucursalei constau în faptul că aceasta are dreptul să dispună de instalaŃii permanente şi trebuie să fie condusă de o persoană care are puterea de a trata cu terŃe persoane şi de a angaja societatea în aceste relaŃii. Efectul acestor trăsături definitorii se concretizează în următoarele: *dispun de clientelă proprie (datorată autonomiei de gestiune) şi au fond de comerŃ distinct de cel al întreprinderii * tribunalele au competenŃa de a soluŃiona litigiile care aparŃin sucursalelor * sucursalele trebuie să se înmatriculeze în Registrul ComerŃului Fondul de comerŃ, ca entitate de sine stătătoare, se poate regăsi din punct de vedere naŃional, în cadrul întreprinderii, societăŃii, sucursalei, fiind un element comun pentru acestea, dar fără să se confunde cu niciuna din ele. SubsecŃiunea 3. Natura juridică a fondului de comerŃ. Teorii. 3.1. Teoria personificării fondului de comerŃ - fondul de comerŃ este un subiect de drept autonom. El are firmă, sediu şi patrimoniu, deci are drepturi şi obligaŃii proprii. Patronul este principalul reprezentant al fondului de comerŃ. Teoria a fost respinsă, întrucât contravine principiului consacrat de dreptul civil (art 1718 Cod civil). Patrimoniul este legat indisolubil de titularul său, persoană fizică sau juridică. „Nu există patrimoniu fără să existe titularul său" - „Taberna sine tebernario esse non potest". Totodată, orice persoană răspunde cu întregul patrimoniul său pentru toate obligaŃiile asumate, civile sau comerciale. 3.2. Teoria universalităŃii de drept - fondul de comerŃ constituie o universalitate juridică, (universitas iuris), fapt care echivalează cu existenŃa unui patrimoniu autonom, cu drepturi şi obligaŃii distincte de cele civile. Teoria a fost respinsă, pe argumentul că produce aceleaşi efecte juridice ca şi teoria personificării fondului de comerŃ. UniversalităŃile juridice sunt consacrate de lege (exemplu: patrimoniul succesoral), ori legea nu reglementează o astfel de universalitate. 43
3.3. Teoria universalităŃii de fapt - fondul de comerŃ constituie o universalitate de fapt (universitas facti), creată prin voinŃa titularului său. în esenŃă, această teorie constată faptul că fondul de comerŃ este un ansamblu de bunuri, fără a explica natura juridică a fondului de comerŃ (ca ansamblu de bunuri). Minusurile acestei teorii sunt uşor de sesizat, deoarece universalitatea de fapt nu are regim juridic propriu şi astfel, nu este posibilă determinarea naturii juridice a fondului de comerŃ. 3.4. Teoria patrimoniului de afectaŃiune - fondul de comerŃ este considerat patrimoniu de afectaŃiune, afectat realizării unui scop precis, respectiv desfăşurării comerŃului. în esenŃă, această teorie este de fapt teoria universalităŃii juridice, formulată în alŃi termeni. 3.5. Teoria proprietăŃii incorporale - fondul de comerŃ constituie un drept de proprietate incorporală, ca şi drepturile de creaŃie intelectuală şi este asimilat: *de către unii autori unui drept de clientelă, care conferă titularului acestui drept un monopol de exploatare * de către alŃi autori unei creaŃii intelectuale, asemănătoare unei creaŃii ştiinŃifice, literare şi artistice ori tehnice, organizând fondul de comerŃ cu scopul unic de atragere a clientelei. SubsecŃiunea 4. Caracteristicile fondului de comerŃ16 - bun unitar, distinct de elementele care îl compun - poate face obiectul unei vânzări, locaŃiuni, garanŃii reale imobiliare. Acest caracter nu înlătură individualitatea elementelor componente, care îşi păstrează regimul lor juridic. -bun mobil, supus regimului juridic al bunurilor mobile (executarea silită a fondului de comerŃ urmează procedura aplicabilă bunurilor mobile conform Codului de procedură civilă). In absenŃa dispoziŃiilor legale în materie, dacă fondul de comerŃ cuprinde şi bunuri imobile, urmărirea lor se realizează în condiŃiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile. _______________________________ 16 A se vedea St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 114 44
-bun mobil incorporai - fondul de comerŃ, deşi este un bun mobil incorporai, poate face obiectul unui drept de uzufruct, i se aplică teoria accesiunii, nu i se aplică prescripŃia instantanee reglementată de art. 1909 Cod civil. SubsecŃiunea 5. Elementele fondului de comerŃ § 5.1. Elemente corporale ale fondului de comerŃ - bunurile imobile şi mobile corporale17 *bunuri imobile prin natura lor; exemplu: clădirile, imobile prin destinaŃia lor; exemplu: instalaŃii, utilaje, maşini; *bunuri mobile corporale; exemplu: - materii prime, materiale destinate a fi prelucrate - produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială § 5.2. Elemente incorporate ale fondului de comerŃ Aceste elemente privesc drepturi privative, care conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata în folosul său, în condiŃiile stabilite de lege: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevetele de invenŃii, mărcile şi indicaŃiile geografice, dreptul de autor. Firma sau firma comercială este un element de individualizare a comerciantului în sfera activităŃii comerciale18 Art. 30 din Legea 26/1990 privind registrul comerŃului: (1) Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerŃul şi sub care semnează. Legea distinge între firma comerciantului persoană fizică şi juridică astfel: __________________________________________ 17 în dreptul francez, elementele corporale privesc materialul, utilajul şi mărfurile, a se vedea St. D. Cărpenaru, op. cit., p 121 18 Regimul juridic al firmelor comerciale este reglementat de Legea 26/1990 privind registrul comerŃului cap 4. Regimul firmelor şi emblemelor. A se vedea I. Băcanu, Firma şi emblema comercială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998 45
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor

Recomendados

Dreptul Afacerilor
Dreptul AfacerilorDreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilorexodumuser
 
Dreptul afacerilor-suport-curs
Dreptul afacerilor-suport-cursDreptul afacerilor-suport-curs
Dreptul afacerilor-suport-cursLaura Vladuca
 
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệLuận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệDịch vụ viết bài trọn gói ZALO 0917193864
 
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệp
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệpĐề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệp
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệpDịch vụ viết bài trọn gói ZALO: 0909232620
 
Analiza rentabilitatii
Analiza rentabilitatiiAnaliza rentabilitatii
Analiza rentabilitatiiSerban Cristina
 
Analiza pietei suport de curs
Analiza pietei suport de cursAnaliza pietei suport de curs
Analiza pietei suport de cursOfelia Nazare
 
Risc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRisc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRodica B
 
Planul de afaceri
Planul de afaceriPlanul de afaceri
Planul de afaceriCapsuna Buzoianu
 

Recomendados

Dreptul Afacerilor
Dreptul AfacerilorDreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilorexodumuser
 
Dreptul afacerilor-suport-curs
Dreptul afacerilor-suport-cursDreptul afacerilor-suport-curs
Dreptul afacerilor-suport-cursLaura Vladuca
 
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệLuận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệ
Luận văn: Giải quyết tranh chấp về bảo hộ quyền sở hữu trí tuệDịch vụ viết bài trọn gói ZALO 0917193864
 
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệp
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệpĐề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệp
Đề tài: Pháp luật quản lý vốn đầu tư của Nhà nước tại doanh nghiệpDịch vụ viết bài trọn gói ZALO: 0909232620
 
Analiza rentabilitatii
Analiza rentabilitatiiAnaliza rentabilitatii
Analiza rentabilitatiiSerban Cristina
 
Analiza pietei suport de curs
Analiza pietei suport de cursAnaliza pietei suport de curs
Analiza pietei suport de cursOfelia Nazare
 
Risc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRisc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRodica B
 
Planul de afaceri
Planul de afaceriPlanul de afaceri
Planul de afaceriCapsuna Buzoianu
 
Drept international public
Drept international publicDrept international public
Drept international publicexodumuser
 
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOT
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOTLuận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOT
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOTDịch vụ viết bài trọn gói ZALO: 0909232620
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie Eugen Tabac
 
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareEtichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareRodica B
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept ParlamentarIlie Nicu
 
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt NamLuận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt NamDịch vụ viết bài trọn gói ZALO 0917193864
 
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoài
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoàiĐề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoài
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoàiDịch Vụ Viết Bài Trọn Gói ZALO 0917193864
 
Cantitatea de informatie
Cantitatea de informatieCantitatea de informatie
Cantitatea de informatiesvetlanabratescu
 
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...Minh Chanh
 
Drept Concurenţial
Drept ConcurenţialDrept Concurenţial
Drept Concurenţialexodumuser
 
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectieClasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectieRodica B
 
Plan de afaceri hotel
Plan de afaceri hotelPlan de afaceri hotel
Plan de afaceri hotelCapsuna Buzoianu
 
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...ADR HABITAT
 
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt NamLuận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt NamDịch vụ viết bài trọn gói ZALO: 0909232620
 
Dezvoltarea unei teme de cercetare
Dezvoltarea unei teme de cercetareDezvoltarea unei teme de cercetare
Dezvoltarea unei teme de cercetareBiblioteca Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati
 
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới Nhất
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới NhấtDanh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới Nhất
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới NhấtDịch vụ viết bài trọn gói ZALO: 0909232620
 
Stramosii nostri
Stramosii nostriStramosii nostri
Stramosii nostricucleontina
 
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOT
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOTLuận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOT
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOTDịch Vụ Viết Bài Trọn Gói ZALO 0917193864
 
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docx
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docxBáo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docx
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docxNhận Viết Đề Tài Trọn Gói ZALO 0932091562
 
Capitolul%201
Capitolul%201Capitolul%201
Capitolul%201USB
 
Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercialexodumuser
 
Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercialexodumuser
 

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Drept international public
Drept international publicDrept international public
Drept international publicexodumuser
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie Eugen Tabac
 
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareEtichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareRodica B
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept ParlamentarIlie Nicu
 
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...Minh Chanh
 
Drept Concurenţial
Drept ConcurenţialDrept Concurenţial
Drept Concurenţialexodumuser
 
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectieClasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectieRodica B
 
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...ADR HABITAT
 
Stramosii nostri
Stramosii nostriStramosii nostri
Stramosii nostricucleontina
 
Capitolul%201
Capitolul%201Capitolul%201
Capitolul%201USB
 

La actualidad más candente (20)

Drept international public
Drept international publicDrept international public
Drept international public
 
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOT
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOTLuận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOT
Luận văn: Sự phát triển của chế định công ty TNHH, HOT
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie
 
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentareEtichetarea produselor alimentare
Etichetarea produselor alimentare
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept Parlamentar
 
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt NamLuận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Giao kết hợp đồng thương mại theo pháp luật Việt Nam
 
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoài
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoàiĐề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoài
Đề tài: Pháp luật về phá sản Doanh nghiệp có yếu tố nước ngoài
 
Cantitatea de informatie
Cantitatea de informatieCantitatea de informatie
Cantitatea de informatie
 
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
TS. BÙI QUANG XUÂN . CHƯƠNG II. MUA BÁN HÀNG HÓA & SỞ GIAO DỊCH HÀNG HÓA ...
 
Drept Concurenţial
Drept ConcurenţialDrept Concurenţial
Drept Concurenţial
 
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectieClasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
Clasificarea intreprinderilor - Proiect de lectie
 
Plan de afaceri hotel
Plan de afaceri hotelPlan de afaceri hotel
Plan de afaceri hotel
 
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realitati si pe...
 
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt NamLuận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt Nam
Luận văn: Hợp đồng mua bán hàng hóa theo pháp luật Việt Nam
 
Dezvoltarea unei teme de cercetare
Dezvoltarea unei teme de cercetareDezvoltarea unei teme de cercetare
Dezvoltarea unei teme de cercetare
 
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới Nhất
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới NhấtDanh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới Nhất
Danh Sách 200 Đề Tài Báo Cáo Thực Tập Luật Phá Sản, Mới Nhất
 
Stramosii nostri
Stramosii nostriStramosii nostri
Stramosii nostri
 
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOT
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOTLuận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOT
Luận văn: Bồi thường thiệt hại do vi phạm hợp đồng, HOT
 
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docx
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docxBáo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docx
Báo Cáo Thực Tập Thực Hiện Hợp Đồng Chuyển Giao Công Nghệ Tại Công Ty.docx
 
Capitolul%201
Capitolul%201Capitolul%201
Capitolul%201
 

Similar a Dreptul Afacerilor

Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercialexodumuser
 
Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercialexodumuser
 
Antreprenoriat manual
Antreprenoriat manualAntreprenoriat manual
Antreprenoriat manualLupu Maria
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publiceexodumuser
 
Cerere certif.constatator
Cerere certif.constatatorCerere certif.constatator
Cerere certif.constatatorMiha Ela
 
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...Lucrari de licenta
 
Finante si plati internationale
Finante si plati internationaleFinante si plati internationale
Finante si plati internationalebajenarudana2009
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...exodumuser
 
Ghid acte justificative PF
Ghid acte justificative PFGhid acte justificative PF
Ghid acte justificative PFLaurentiu Marius
 
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual 48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual exodumuser
 

Similar a Dreptul Afacerilor (10)

Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercial
 
Drept Comercial
Drept ComercialDrept Comercial
Drept Comercial
 
Antreprenoriat manual
Antreprenoriat manualAntreprenoriat manual
Antreprenoriat manual
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice
 
Cerere certif.constatator
Cerere certif.constatatorCerere certif.constatator
Cerere certif.constatator
 
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...
39 acreditivul documentar, modalitate de plata in relatiile valutar financiar...
 
Finante si plati internationale
Finante si plati internationaleFinante si plati internationale
Finante si plati internationale
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
 
Ghid acte justificative PF
Ghid acte justificative PFGhid acte justificative PF
Ghid acte justificative PF
 
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual 48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual
48156307 dreptul-societatilor-comerciale-manual
 

Más de exodumuser

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfexodumuser
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publiceexodumuser
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publiceexodumuser
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publiceexodumuser
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapexodumuser
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdfexodumuser
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitiiexodumuser
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penalexodumuser
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...exodumuser
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdfexodumuser
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdfexodumuser
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-docexodumuser
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueexodumuser
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneexodumuser
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeexodumuser
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...exodumuser
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005exodumuser
 
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006exodumuser
 

Más de exodumuser (20)

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
 
93818430
9381843093818430
93818430
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
 
1
11
1
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ue
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
 
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
229235694 nulităţile-in-procesul-penal-practică-judiciară-al-vasiliu-2006
 

Dreptul Afacerilor

  • 2. SecŃiunea 12 a capitolului 5 „SocietăŃi comerciale", intitulată: „Răspunderea penală a persoanei juridice", este realizată de către asistent univ. Roxana Ionescu, la disciplina Dreptul afacerilor, Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică a UniversităŃii Spiru Haret, Bucureşti. © Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării prin Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din învăŃământul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României PĂUN, ROXANA-DANIELA Dreptul afacerilor / Roxana Daniela Păun. - Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr ISBN 978-973-725-837-3 34:336 Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii. Răspunderea pentru conŃinutul şi originalitatea textului revin exclusiv autorului/autorilor Redactor: Cosmin COMÂRNESCU Tehnoredactor Marcela OLARU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 18.05.2007; Coli tipar: 16 Format: 16/61x86 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro
  • 3. UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ ROXANA-DANTELA PĂUN DREPTUL AFACERILOR EDITURAFUNDAłIEIROMÂNIADEMÂINE Bucureşti, 2007
  • 4. ABREVIERI AFIŞ Sistemul Informatic Antifraudă AMCSC Autoritatea de Management pentru Sprijin Comunitar AMIGO Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodării ANOFM AgenŃia NaŃională de Ocupare a ForŃei de Muncă ANPCDEFP AgenŃia NaŃională pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale ANSVM AsociaŃia NaŃională a SocietăŃilor de Valori Mobiliare ANV Autoritatea NaŃională a Vămilor APDRP AgenŃia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură BFM BalanŃa forŃei de muncă BVB Bursa de Valori Bucureşti BVI British Virgine Islands C.com Codul Comercial CCIR Camera de ComerŃ şi Industrie a României CCR Curtea de Conturi a României CE Comisia Europeană CIRDI sau Centrul InternaŃional pentru Reglementarea Diferendelor (ICSID) relative la InvestiŃii, cu sediul la Washington CNFPA Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor CNVM Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare DLAF Departamentul pentru Lupta Antifraudă DNA DirecŃia NaŃională AnticorupŃie FMI Fondul Monetar InternaŃional GAFI Grupul de AcŃiune Financiară InternaŃională GIE Grupuri de interes economic GIEE Grupuri de interes economic european IAS International Accounting Standards Standardele InternaŃionale de Contabilitate IBC Companiile de Afaceri InternaŃionale IBV, IVB Insulele Britanice Virgine, Insulele Virgine Britanice 5
  • 5. Ministerul pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaŃie OrganizaŃiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Oficiul European de Mărci Oficiul European de Luptă Antifraudă OrganizaŃia Mondială a ComerŃului OrganizaŃia Mondială a ProprietăŃii Intelectuale Oficiul NaŃional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor OrganizaŃia NaŃiunilor Unite Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE Oficiul de Stat pentru InvenŃii şi Mărci Planului naŃional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale Planului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă Produs Intern Brut ProtecŃia Intereselor Financiare (Support for Improvement in Governance and Management) Principiile Principiile contractelor comerciale internaŃionale adoptate UNIDROIT de Institutul pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), Roma, 2004 RDC Revista de Drept Comercial SIGMA Support for Improvement in Governance Program al Comisiei Europene and Management TVA Taxă pe Valoarea Adăugată UE Uniunea Europeană UNCTAD ConferinŃa NaŃiunilor Unite pentru ComerŃ şi Dezvoltare USAID AgenŃia Americană de Dezvoltare InternaŃională 6 MIMMC OECD OHM (OAMI) OLAF OMC OMPI ONPCSB ONU OPCP OSIM PNAinc PNAO PIB PIF Programului SIGMA al Comisiei Europene
  • 6. CUPRINS Abrevieri................................................................................................. 5 Capitolul 1. Introducere în dreptul afacerilor SecŃiunea I. ConŃinutul dreptului afacerilor................................................ 17 SecŃiunea II. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline...................... 20 SubsecŃiunea 1. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice...... 20 SubsecŃiunea 2. Raporturile dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice........... 21 SecŃiunea HI. Caracteristicile dreptului afacerilor........................................ 25 SecŃiunea IV. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor................................ 27 SecŃiunea V. Izvoarele dreptului afacerilor................................................. 27 V.l. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) ............................. 27 V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina)............................ 31 Capitolul 2. Faptele de comerŃ, fondul de comerŃ SecŃiunea I. Fapte de comerŃ..................................................................... 32 SubsecŃiunea 1. DefiniŃii....................................................................... 32 SubsecŃiunea 2. Teorii.......................................................................... 33 SubsecŃiunea 3. Sediul materiei ............................................................. 35 SubsecŃiunea 4. Categorii de fapte de comerŃ .......................................... 37 § 4.1. Opinii în doctrina clasică.......................................................... 37 § 4.2. Opinii în doctrina modernă........................................................ 37 SecŃiunea II. Fondul de comerŃ.................................................................. 38 SubsecŃiunea 1. ConsideraŃii generale..................................................... 38 SubsecŃiunea 2. DefiniŃia fondului de comerŃ........................................... 40 SubsecŃiunea 3. Natura juridică a fondului de comerŃ - Teorii ................... 43 SubsecŃiunea 4. Caracteristicile fondului de comerŃ ................................. 44 SubsecŃiunea 5. Elementele fondului de comerŃ....................................... 45 § 5.1. Elemente corporale ale fondului de comerŃ................................. 45 § 5.2. Elemente incorporale ale fondului de comerŃ.............................. 45 SubsecŃiunea 6. GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ ........................ 68 § 6.1. Sediul materiei........................................................................ 68 § 6.2. Constituirea de garanŃii reale mobiliare....................................... 70 7
  • 7. § 6.3. DefiniŃia contractului de garanŃie reală......................................... 70 § 6.4. ConŃinutul contractului de garanŃie reală...................................... 70 Capitolul 3. Subiectele raporturilor de afaceri SecŃiunea I. Aspecte introductive.............................................................. 73 SecŃiunea II. Sediul materiei..................................................................... 74 SecŃiunea III. Categorii de comercianŃi...................................................... 75 SecŃiunea IV. Dobândirea calităŃii de comerciant........................................ 77 SubsecŃiunea 1. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică........................................................................................ 77 § 1.1. Opinii doctrinare privind condiŃiile legale de dobândire a calităŃii de comerciant........................................................................ 77 § 1.2. CondiŃii referitoare la persoană ................................................. 78 §1.3. CondiŃii referitoare la activitatea desfăşurată................................ 78 § 1.4. Elemente de drept comparat...................................................... 79 SubsecŃiunea 2. Dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana juridică..................................................................................... 81 §2.1. SocietăŃile comerciale.............................................................. 81 § 2.2. Regiile autonome.................................................................... 82 § 2.3. OrganizaŃiile cooperatiste......................................................... 82 § 2.4. Grupurile de interes economic .................................................. 83 SecŃiunea V. Dovada calităŃii de comerciant .............................................. 83 SubsecŃiunea 1. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane fizice....... 83 SubsecŃiunea 2. Dovada calităŃii de comerciant a unei persoane juridice ...... 84 SecŃiunea VI. încetarea calităŃii de comerciant............................................ 84 SubsecŃiunea 1. încetarea calităŃii de comerciant persoană fizică............... 84 SubsecŃiunea 2. încetarea calităŃii de comerciant persoană juridică............. 84 § 2.1. încetarea calităŃii de comerciant prin dizolvare................................. 84 § 2.2. încetarea calităŃii de comerciant prin lichidare.................................. 86 SecŃiunea VII. Rolul Camerelor de ComerŃ şi Industrie în desfăşurarea activităŃii comerciale de afaceri ........................................... 89 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 89 SubsecŃiunea 2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri în perioada 2005-2008, propuneri ale Camerei de ComerŃ şi Industrie a României................................................................................... 91 §2.1. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica fiscală ...................................................... 91 §2.2. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la dezvoltarea pieŃelor financiare................................ 91 §2.3. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la combaterea corupŃiei............................................. 91 8
  • 8. §2.4. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la eliminarea barierelor administrative în dezvoltarea afacerilor.................................................................................. 92 §2.5. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la consolidarea mediului de afaceri............................. 92 §2.6. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica de concurenŃă............................................ 93 §2.7. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la politica în domeniul IMM-urilor şi cooperaŃiei......... 93 §2.8. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la piaŃa muncii......................................................... 94 §2.9. DirecŃii de perfecŃionare a mediului de afaceri şi propuneri referitoare la fundamentarea deciziilor guvernamentale pentru îmbunătăŃirea reglementărilor în domeniul mediului de afaceri......... 94 SubsecŃiunea 3. OportunităŃi şi provocări pentru comerŃul şi dezvoltarea firmelor fri Europa extinsă.......................................................... 94 §3.1. Care vor fi cele mai importante 3 efecte ale lărgirii UE, asupra Guvernelor naŃionale?.............................................................. 95 §3.2. Care ar trebui să fie cele mai importante 3 domenii de acŃiune pentru Guvernele naŃionale, pentru îmbunătăŃirea capacităŃii comunităŃii de afaceri de a participa la comerŃul regional şi internaŃional? .......................................................................... 95 §3.3. Care consideraŃi că sunt cele mai importante 2 obstacole în derularea procesului de aliniere la „acquis communautaire"?......... 95 SecŃiunea VEI. Grupuri de interes economic........................................... 96 SubsecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei ................................................. 96 SubsecŃiunea 2. Constituirea grupurilor de interes economic. Caracteristici.............................................................................. 96 SubsecŃiunea 3. FuncŃionarea grupurilor de interes economic .................... 100 §3.1. Drepturi şi obligaŃii administratori.............................................. 100 §3.2. Răspunderea administratorilor................................................... 101 §3.3. SituaŃia financiară a grupurilor de interese economice .................. 102 SubsecŃiunea 4. încetarea calităŃii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic....................................... 103 SubsecŃiunea 5. Dizolvarea, fuziunea şi lichidarea grupurilor de interes economic................................................................................... 105 SubsecŃiunea 6. Grupurile europene de interes economic - reglementate de Legea nr. 161/2003........................................... 108 SecŃiunea DC. JurisdicŃiile offshore -Paradisurile fiscale.............................. 110 SubsecŃiunea 1. Principalele caracteristici ale paradisului fiscal................. 111 SubsecŃiunea 2. Prezentarea paradiselor fiscale cunoscute........................ 111 9
  • 9. SecŃiunea X. Criminalitatea şi „gulerelor albe"........................................... 150 SubsecŃiunea 1. NoŃiune şi sediul materiei.............................................. 150 SubsecŃiunea 2. Formele fenomenului de corupŃie cu implicaŃii ta „criminalitatea gulerelor albe" ..................................................... 153 Capitolul 4. Societatea Comercială SecŃiunea 1. NoŃiuni generale................................................................... 155 SecŃiunea 2. Sediul materiei, definiŃie....................................................... 155 SecŃiunea 3. Caracterele juridice ale contractului de societate...................... 156 SecŃiunea 4. Formele societăŃii comerciale - clasificări................................ 159 SecŃiunea 5. Caracteristici esenŃiale ale fiecărei forme de societate ............... 162 SecŃiunea 6. Personalitatea juridică a societăŃilor comerciale......................... 163 SecŃiunea 7. FuncŃionarea societăŃii comerciale........................................... 164 SecŃiunea 8. Dizolvarea societăŃilor comerciale........................................... 165 SecŃiunea9. Lichidarea societăŃilor comerciale........................................... 171 SecŃiunea 10. Elemente de drept comparat privind falimentul (lichidarea judiciară) ............................................................................ 175 SecŃiunea 11. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale).................................. 177 SubsecŃiunea 1. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect economic................................................... 180 SubsecŃiunea 2. SocietăŃi transnaŃionale (multinaŃionale) - elemente definitorii sub aspect juridic ........................................................ 181 SubsecŃiunea 3. JurisdicŃia aplicată societăŃilor transnaŃionale.................... 181 SecŃiunea 12. Răspunderea penală a persoanei juridice ................................ 181 Capitolul 5. Contracte comerciale utilizate în relaŃiile de afaceri SecŃiunea 1. Contractul comercial de vânzare-cumpărare - Caracteristici....... 204 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 204 SubsecŃiunea 2. DefiniŃia vânzării .......................................................... 204 SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de vânzare- cumpărare .................................................................................. 205 SubsecŃiunea 4. Formele vânzării internaŃionale...................................... 208 SecŃiunea 2. Contractul de mandat comercial............................................... 216 SubsecŃiunea 1. Prezentare generală....................................................... 216 SubsecŃiunea 2. DefiniŃie....................................................................... 216 SubsecŃiunea 3. Analiză comparativă între mandatul civil şi mandatul comercial ................................................................................. 216 SubsecŃiunea 4. Dreptul şi obligaŃii mandatar/mandant.............................. 217 SubsecŃiunea 5. Contractul de agency - varianta anglo-saxonă a mandatului comercial ................................................................. 218 SecŃiunea 3. Contractul de comision........................................................... 220 SubsecŃiunea 1. Prezentare generală....................................................... 220 10
  • 10. SubsecŃiunea 2. DefiniŃie - reglementarea comisionului ........................... 223 SubsecŃiunea 3. Caractere juridice ale contractului de comision................. 224 SecŃiunea 4. Contractul de cont curent....................................................... 224 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei............................................................. 225 SubsecŃiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent........... 226 SecŃiunea 5. Contractele de finanŃare.......................................................... 227 SubsecŃiunea 1. Contractul defactoring..................................................... 227 §1.1. Origine, definiŃie, precizări preliminare....................................... 227 §1.2. Sediul materiei m dreptul intern şi internaŃional............................ 228 §1.3. PărŃile contractului defactoring.................................................. 230 §1.4. Caracterele juridice ale contractului defactoring .......................... 231 § 1.5. Natura juridică a contractului defactoring.................................... 231 §1.6. Forme de factoring.................................................................. 232 §1.7. FuncŃiile factorului .................................................................. 232 §1.8. ObligaŃiile factorului............................................................... 233 §1.9.. ObligaŃiile aderentului ............................................................. 234 §1.10. ObligaŃiile clientului (debitorului)............................................ 234 §1.11. încetarea contractului defactoring............................................ 236 SubsecŃiunea 2. Contractul de leasing...................................................... 236 §2.1. Cadrul legislativ în domeniul leasing-ului................................... 237 §2.2. Obiectul contractului de leasing şi elementele definitorii ............... 237 §2.3. Analiză comparativă a leasing-ului financiar şi leasing-ului operaŃional ....................................................................................... 240 §2.4. Avantajele şi impactul economic al leasing-ului........................... 244 §2.5. Caractere juridice ale contractului de leasing ca un complex de contracte ............................................................................. 246 §2.6. Etapele detaliate ale procedurii de leasing.................................... 246 §2.7. Caractere juridice ale contractului de leasing................................ 248 §2.8. Efectele contractului de leasing .................................................. 249 §2.9. Sinteza distincŃiei între leasing-ul financiar şi cel operaŃional......... 250 SecŃiunea 6. Contractul de transfer de tehnologie ........................................ 252 SubsecŃiunea 1. Contractul de franciză.................................................... 252 §1.1. Sediul materiei în dreptul intern şi in dreptul comunitar................. 252 §1.2. NoŃiune, definiŃie ..................................................................... 252 § 1.3. PărŃile şi obiectul francizei......................................................... 252 §1.4. Caractere juridice ..................................................................... 253 §1.5. Categorii de francize................................................................. 254 §1.6. Efectele contractului de franciză................................................. 259 6.1. ObligaŃiile fiancizorului............................................................ 260 6.2. ObligaŃiile beneficiarului.......................................................... 261 §1.7. încetarea contractului de franciză................................................ 262 SubsecŃiunea 2. Contractul de licenŃă..................................................... 263 11
  • 11. §2.1. DefiniŃie ................................................................................... 263 §22. Caractere juridice ale contractului de licenŃă................................ 263 §23. Formele contractului de licenŃă................................................... 263 §2.4. ObligaŃiile părŃilor contractante .................................................. 264 §2.5. Efectele contractului de licenŃă................................................... 265 §2.6. încetarea contractului de licenŃă.................................................. 265 SubsecŃiunea 3. Contractul de know-how................................................ 265 §3.1. DefiniŃie................................................................................... 265 §3.2. Natura juridică a contractului de know-how................................. 267 §3.3. Caracterizarea contractului de know-how .................................... 268 §3.4. Clasificarea contractelor de know-how........................................ 269 §3.5. Efectele contractului de know-how............................................. 269 §3.6. încetarea contractului de know-how............................................ 270 SubsecŃiunea 4. Contractul de consulting-engineering ............................. 270 §4.1. Prezentare generală .................................................................. 270 §4.2. DefiniŃia activităŃii de engineering............................................... 271 §4.3. Etimologia cuvântului de engineering .......................................... 271 §4.4. Cadrul juridic al activităŃii de engineering................................... 272 SubsecŃiunea 5. Aplicarea prevederilor din Legea ConcurenŃei nr. 21/1996 acordurilor de transfer de tehnologie........................... 273 SubsecŃiunea 6. Oficiul Român pentru ştiinŃă şi tehnologie pe lângă Uniunea Europeană ................................................................... 273 SubsecŃiunea 7. Contractul de asigurare ................................................. 275 § 7.1. Sediul materiei şi definiŃie ....................................................... 275 § 7.2. Caractere juridice ale contractului de asigurare ........................... 275 § 7.3. ConsecinŃele executării succesive a contractului de asigurare...... 276 § 7.4. Elementele contractului de asigurare .......................................... 276 § 7.5. încheierea contractului de asigurare.......................................... 278 § 7.6. Proba contractului de asigurare - poliŃa de asigurare.................... 280 § 7.7. Executarea obligaŃiilor contractuale.......................................... 280 7.1. ObligaŃia de plată .................................................................... 280 7.2. ObligaŃiile asiguratului la producerea riscului ............................ 282 7.3. ObligaŃia de declarare a cazului asigurat..................................... 282 7.4. ObligaŃia asigurătorului la apariŃia cazului asigurat...................... 283 § 7.8. Modificarea contractului de asigurare........................................ 284 § 7.9. încetarea contractului de asigurare - condiŃii generale intervenite în rezilierea contractului .................................................................... 286 §7.10. Clauze speciale cuprinse în contractul de asigurare ..................... 287 12
  • 12. Capitolul 6. Mediul de afaceri şi relaŃiile de muncă în contextul dreptului comerŃului internaŃional SecŃiunea 1. Mediul de afaceri - modificări legislative interne ale Codului Muncii (Legea nr. 53/2003 cu completările şi modificările ulterioare) referitoare la raporturile de muncă........................... 290 SecŃiunea 2. RelaŃiile de muncă in legislaŃia naŃională şi comunitară............. 292 SubsecŃiunea 1. Politica de Ocupare a forŃei de muncă în Uniunea Europeană................................................................................. 327 SubsecŃiunea 2. Momente cheie în domeniul politicii de ocupare a forŃei de muncă ................................................................................... 336 §2.1. Carta Socială Europeană............................................................ 336 §2.2. Acordul de Politică Socială ........................................................ 337 §2.3. Obiectivele Strategiei de la Lisabona în privinŃa politicii de ocupare a forŃei de muncă...................................................... 341 SubsecŃiunea 3. Noua Agendă Socială (Strategia Lisabona)...................... 342 SubsecŃiunea 4. Politica privind piaŃa muncii şi ocuparea forŃei de muncă în România- armonizarea legislativă........................................... 345 § 4.1. Elaborarea Strategiei naŃionale de ocupare şi a Planului de acŃiuni privind ocuparea forŃei de muncă............................................... 347 SubsecŃiunea 5. Politici de ocupare a forŃei de muncă............................... 349 SubsecŃiunea 6. Politicile de piaŃa muncii................................................ 355 SubsecŃiunea 7. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi crearea de locuri de muncă - element esenŃial pentru dezvoltarea unei afaceri pe termen lung ............................................................................... 357 SubsecŃiunea 8. Concluzii pentru România privind Planul NaŃional de ocupare a forŃei de muncă (PNAO).............................................. 359 SubsecŃiunea 9. Impactul Strategiei de la lisabona................................... 364 SubsecŃiunea 10. Recomandările formulate de către mediul de afaceri Guvernului României în vederea atingerii obiectivului Lisabona.... 374 SecŃiunea 3. Beneficii şi costuri penlru mediul de afaceri după aderarea României la Uniunea Europeană............................................ 376 Capitolul 7. Titluri comerciale de valoare (titluri de credit), ca mijloace de plată SecŃiunea 1. NoŃiune, sediul materiei, caracteristici...................................... 420 SecŃiunea 2. Clasificare ............................................................................ 421 SecŃiunea 3. Cambia................................................................................ 421 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei şi condiŃii de valabilitate - de fond şi de formă........................................................................................ 421 SubsecŃiunea 2. Girul............................................................................ 423 13
  • 13. SubsecŃiunea 3. Avalul - caracteristici.................................................... 425 SubsecŃiunea 4. Clasificarea cambiilor şi plata acestora............................ 426 SecŃiunea 4. Biletul la ordin - sediul materiei şi caracterizare succintă............ 427 SecŃiunea 5. CEC-ul................................................................................ 428 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 428 SubsecŃiunea 2. CondiŃii de fond............................................................ 428 SubsecŃiunea 3. CondiŃii de formă......................................................... 429 SubsecŃiunea 4. ModalităŃi de plată a CEC-ului....................................... 429 SubsecŃiunea 5. ObligaŃiile semnatarului CEC-ului .................................. 430 SubsecŃiunea 6. Girul........................................................................... 431 SubsecŃiunea 7. Avalul.......................................................................... 432 SubsecŃiunea 8. Cecul circular - definiŃie şi caracteristici.......................... 433 Capitolul 8. Bursele de mărfuri, bursele de valori, piaŃa de capital - noŃiuni generale SecŃiunea 1. Bursele de mărfuri:............................................................... 435 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 435 SubsecŃiunea 2. DefiniŃie şi caracteristici ale Bursei de mărfuri.................. 437 SubsecŃiunea 3. DefiniŃie şi condiŃii pentru înfiinŃarea burselor de mărfuri ..................................................................................... 438 SubsecŃiunea 4. SocietăŃile de brokeraj .................................................. 438 SubsecŃiunea 5. ŞedinŃele de bursă........................................................ 440 SubsecŃiunea 6. OperaŃiuni de bursă....................................................... 441 SubsecŃiunea 7. TranzacŃionarea şi încheierea contractelor........................ 441 SubsecŃiunea 8. Brokerii ....................................................................... 442 SecŃiunea 2. Bursele de valori................................................................... 442 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei.............................................................. 442 SubsecŃiunea 2. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucureşti........................ 443 SubsecŃiunea 3. Bursa electronică RASDAQ SA.................................... 447 SubsecŃiunea 4. InstituŃiile PieŃei de capital............................................. 449 § 4.1. Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare.................................... 449 § 4.2. AsociaŃia brokerilor (ANSVM) ................................................ 449 §4.3. Bursa Electronică RASDAQ (BER).......................................... 449 § 4.4. Bursa de Valori Bucureşti......................................................... 450 § 4.5. Societatea NaŃională de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD)............................................................................... 450 SubsecŃiunea 5. Obiectul de activitate al Bursei de valori.......................... 451 SecŃiunea 3. PiaŃa de capital ..................................................................... 451 SubsecŃiunea 1. Sediul materiei ............................................................. 451 SubsecŃiunea 2. ExcepŃii în aplicarea Legii nr. 297/2004 privind piaŃa de capital....................................................................................... 452 14
  • 14. SubsecŃiunea 3. Supravegherea pieŃelor reglementate ............................... 452 SubsecŃiunea 4. Sisteme alternative de tranzacŃionare ............................... 453 Capitolul 9. ConcurenŃa în afaceri şi protecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri SecŃiunea 1. ConcurenŃa în afaceri............................................................. 455 SubsecŃiunea 1. DefiniŃie...................................................................... 455 SubsecŃiunea 2. Sediul materiei şi acquis-vil comunitar în domeniul concurenŃei aferent capitolului 6 - ConcurenŃa............................. 455 SubsecŃiunea 3. ConcurenŃă licită - leală - sediul materiei........................ 468 SubsecŃiunea 4. Practici monopoliste - abuzul de poziŃie dominantă- sediul materiei .......................................................................... 469 SubsecŃiunea 5. ConcurenŃa neleală - definiŃie şi sediul materiei ............... 471 SubsecŃiunea 6. ConcurenŃa neleală m relaŃiile de afaceri cu elemente de extraneitate (relaŃiile de comerŃ exterior)........................................ 473 §6.1. DefiniŃie şi sediul materiei......................................................... 473 § 6.2. Structuri instituŃionale............................................................... 473 § 6.3. Practici anticoncurenŃiale - sediul materiei şi definiŃie................... 474 SubsecŃiunea 7. Concentrarea economică - sediul materiei şi definiŃie........ 475 SubsecŃiunea 8. Consiliul ConcurenŃei..................................................... 478 SubsecŃiunea 9. Ajutorul de stat - sediul materiei şi definiŃie..................... 485 SubsecŃiunea 10. Memorandumul cuprinzând patru proiecte de scheme de ajutor de stat aplicabile României stat membru 486 SubsecŃiunea 11. „Strategia naŃională de luptă antifraudă pentru protecŃia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România"................... 490 § 11.1. MotivaŃia elaborării Strategiei.................................................. 490 § 11.2. Finalitatea Strategiei............................................................... 490 § 11.3. Scopul Strategiei.................................................................... 491 8 11.4. ConŃinutul Strategiei............................................................... 491 § 11.5. Principiile Strategiei............................................................... 491 § 11.6. Obiectivele Strategiei............................................................. 491 SecŃiunea 2. ProtecŃia consumatorului din perspectiva relaŃiilor de afaceri ..... 493 SubsecŃiunea 1. NoŃiunea de protecŃie a consumatorilor - sediul materiei şi definiŃie..................................................................... 493 SubsecŃiunea 2. Drepturile consumatorilor.............................................. 493 SubsecŃiunea 3. ObligaŃiile operatorilor economici .................................. 494 § 3.1. ObligaŃii producători................................................................ 494 6 32. ObligaŃii distribuitori................................................................ 495 § 3.3. ObligaŃii prestatorii de servicii.................................................. 495 SubsecŃiunea 4. Organele care asigură protecŃia consumatorului............... 495 § 4.1. Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor................. 495 § 42. AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor................................. 496 § 4.3. Organisme consultative............................................................ 498 15
  • 15. Anexe Anexa 1 - Codul principiilor de etică m afaceri pentru membrii Camerei de ComerŃ şi Industrii al României (CCIR), elaborat de către Camera de ComerŃ şi Industrie a României.............................. 503 Anexa 2 - Glosar de termeni Politicade Ocupare aforŃeidemuncă în UE................................. 509 Bursele de mărfuri, conform reglementărilor din Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri........................................ 512 PiaŃa de capital conform Legii nr. 297/2004 privind piaŃa de capital ............................................................................. 515 ConcurenŃa în afaceri ............................................................ 520 ProtecŃia consumatorilor conform OG nr. 21/1992, privind protecŃia consumatorilor, republicată....................................... 524 Brevetele de invenŃie................................................................ 529 Mărcile şi indicaŃiile geografice, şi atribuŃiile Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci m temeiul Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice.............................................. 534 Drepturile de autor în temeiul legii nr. 8/1996 privind drepturile de autori şi drepturile conexe....................................................... ... 539 GaranŃia reală asupra fondului de comerŃ m temeiul Legii nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Titlul VI - Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare....................................................................... 551 Procedura insolvenŃei în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenŃei, M. Of. 359 din 21 aprilie 2006................ 568 Activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor conform Legii nr. 32 din 3 aprilie 2000 ................................................ 576 Anexa 3 - Mediul de afaceri din România - referinŃe utile..................... 587 Anexa 4 - Perioadele de tranziŃie cuprinse în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană............................................ 591 Anexa 5 - Societatea românească - ConfiguraŃia sărăciei şi a excluziunii sociale în societatea românească............................................ 603 Anexa 6 - împărŃirea regională a României conform Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională ............................................... 612 Bibliografie selectivă......................................................................... 613 16
  • 16. CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR SecŃiunea I. ConŃinutul dreptului afacerilor Este important de remarcat încă de la început că nu există până în prezent o definiŃie unanim recunoscută în doctrină şi în literatura de specialitate. Acest fapt generează abordări diferite şi complexe, pornind de la originile dreptului afacerilor care, de multe ori, este identificat, în percepŃia nespecialiştilor, cu dreptul comercial. Există astfel opinii conform cărora „Ies affaires sont Ies affaires"1 . Acelaşi autor consideră că dreptul afacerilor nu poate fi considerat el însuşi o ramură de drept distinctă în pofida intersectării cu multe alte ramuri de drept, fie ele de natură economică sau juridică. Chiar dacă în 1993, data apariŃiei volumului Dreptul afacerilor nu se putea vorbi încă despre o ramură distinctă, aceasta a început să se contureze, pe măsură ce anii au trecut şi relaŃiile de afaceri au început să se diversifice în contextul evoluŃiilor pe piaŃa muncii, a relaŃiilor economico-financiare, a extinderii schimburilor comerciale într-un spaŃiu geografic din ce în ce mai larg, a fenomenelor globalizării care afectează un număr din ce în ce mai mare de populaŃie. Astfel, încep să apară noi provocări, care au obligat şi acest aparent „nou drept al afacerilor", deosebit de mobil, să se integreze în fenomenele manifestate în societate, să se înglobeze în ansamblul dreptului. Adaptarea schimbărilor rapide, ivite în practică, s-a manifestat în multe sectoare şi astfel a obligat legiuitorul să elaboreze o serie de legi care să facă faŃă provocărilor practice oferite de viaŃa reală. ________________________________________________ 1 Opinie exprimată de către directorul Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine - Paris, Alfadari Elie, în volumul Droit des affaires, Ies cadres generaux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993. 17
  • 17. Istoric vorbind, putem analiza sintetic evoluŃia activităŃilor economice şi condiŃia muncitorului care a desfăşurat activităŃi economice, comerciale, respectiv de afaceri. EvoluŃia activităŃilor economice poate fi sintetizată în patru stadii care s-au succedat: 1. Agricultura - la început nomadă, pornind de la triburile nomade, care practicau vânătoarea şi pescuitul şi apoi sedentară. 2. Artizanatul - constând în transformarea materiilor prime, dar cu încorporarea muncii personale, respectiv prelucrarea de către om a acestor materiale. 3. ComerŃul - iniŃial maritim, din antichitate, apoi terestru, mergând până la marile magazine ale secolului al XTX-lea, respectiv a marilor depozite de mărfuri ale secolului XX. 4. Industria - pornind de la primele manufacturi, la apariŃia „maşinismului" şi a automatizării şi în prezent a computerizării tuturor ope raŃiunilor industriale, ca efect al dezvoltării tehnologiilor şi al progresului tehnic. EvoluŃia condiŃiei muncitorului poate fi sintetizată şi ea în corelaŃie cu sistemele economice din fiecare stat astfel: 1. exploatarea omului sub forma sclavagismului (iniŃial exploatarea omului de către om şi ulterior se poate vorbi tot de o formă de subordonare, dar a omului de către maşină, în momentul apariŃiei capitalismului indus- trial); 2. munca independentă - comercianŃi, industriaşi, membrii ai profe- siunilor liberale etc. Aceste fenomene au generat şi exacerbarea luptei de clasă în privinŃa asigurării unei protecŃii a salariaŃilor în privinŃa duratei muncii (a timpului de lucru obligatoriu), a garanŃiilor legate de resurse, a securităŃii sociale etc.) Toate aceste evoluŃii au generat situaŃii noi, care au trebuit să fie reglementate de către legiuitor sub forma normelor juridice care să reglementeze domeniul vast al afacerilor, al schimburilor comerciale, al relaŃiilor de afaceri etc. în opinia directorului Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine - Paris, Alfadari Elie2 , dreptul afacerilor, deşi este o disciplină multidisciplinară, în volumul său, nu abordează decât aspecte generale despre concurenŃă, preŃuri, monedă şi _________________________ 2 Idem 18
  • 18. credit; apoi despre întreprinderi - noŃiuni, organizare concentrare şi tratamentul dificultăŃilor, şi alte activităŃi - producŃia, distribuŃia şi consumul, protecŃia consumatorului. Cu toate acestea, autorul plasează dreptul afacerilor atât între disciplinele juridice cât şi între cele economice şi recunoaşte absenŃa autonomiei dreptului afacerilor.3 Chiar dacă „afacerile sunt afaceri", dreptul afacerilor poate fi consi- derat un drept economic4 . în această opinie, dreptul economic cuprinde: 1. cadrul juridic al economiei, în care se studiază reglementările lega- te de monedă, credit, dar şi aspecte esenŃiale legate de concurenŃă şi preŃuri; 2. agenŃii economici, analizând, în special, „întreprinderile"5 , res- pectiv societăŃile comerciale sub toate formele cunoscute şi reglementate de Codul comercial şi alte legi speciale; 3. obiectele economice6 (bunuri şi servicii) - bunurile în forma lor (corporale şi necorporale) şi serviciile; 4. activităŃile economice: producŃie, distribuŃie şi consum. Economia este cea care stabileşte circuitele între diferiŃii agenŃi economici, instituŃii financiare şi administraŃie, pentru a face ca bunurile şi serviciile să circule pe piaŃă. In acest circuit economic este de remarcat atât componenta internă a relaŃiilor comerciale, de afaceri între firmele de aceeaşi naŃionalitate, dar şi componenta externă pentru relaŃiile de afaceri între firme unde intervine elementul de extraneitate, altfel spus, unul din partenerii relaŃiei contractuale comerciale este o firmă străină. Toate aceste elemente încep să capete conotaŃii speciale, Ńinând cont de faptul că România este membră a Uniunii Europene, iar afacerile în România deja _______________________________________________ 3 în acest context, a se vedea pentru detalii secŃiunea III - Caracteristicile dreptului afacerilor. 4 Opinie exprimată de Jacquemin A. şi Schrans G. în volumul Le droit economique, PUF, 1970, şi de alŃi autori în diverse reviste de specialitate începând din 1961, 1967-1980. 5 Termenul uzitat este „entreprise", care în traducere înseamnă întreprindere, acŃiune afacere - conform DicŃionarului francez-român - administrativ, comercial, economic, financiar-bancar şi juridic, autor Christine-Anca Savin, şi Vasile Savin, Editura Dacia EducaŃional, 2001. 6 Termenul uzitat este „objects", conform Alfadari Elie, Droit des affaires. Ies cadres gineraux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993, p. 4 19
  • 19. implică relaŃii comerciale cu firme străine, ale căror Ńări de origine sunt atât în spaŃiul comunitar, dar şi din lumea întreagă. In contextul actual, în care elementele globalizării sunt prezente din ce în ce mai mult în viaŃa fiecărui român, cetăŃean european, studierea dreptului afacerilor reprezintă o necesitate şi oferă o imagine de ansamblu a mediului de afaceri, a normelor juridice şi economice care reglementează domeniul şi în perspectiva unei economii competitive şi performante. Din aceste considerente sunt deja redactate, pentru facultăŃile economice, o serie de cursuri de Dreptul afacerilor, deşi multe din acestea au un pronunŃat caracter economic şi mai puŃin juridic. Este important de analizat locul dreptului afacerilor între celelalte discipline de drept, dar şi raportul dreptului afacerilor cu alte discipline juridice şi economice. SecŃiunea n. Raporturile dreptului afacerilor cu alte discipline Raporturile şi interdependenŃa dintre dreptul afacerilor şi alte ramuri de drept formează sistemul unitar de norme juridice care acŃionează în ca- drul dreptului afacerilor şi care dau un caracter interdisciplinar dreptului afacerilor. SubsecŃiunea 1. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele eco- nomice7 : a) dreptul afacerilor este „un drept" şi nu „economie" - presupune un ansamblu de norme juridice b)dreptul afacerilor se raportează la economie Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele economice poate fi analizat din două perspective: PI) Perspectiva macroeconomică - dreptul afacerilor este, în principal, un drept de intervenŃie a statului în domeniul economic; - dreptul afacerilor reflectă politica statului • la nivel naŃional (de exemplu: lupta contra inflaŃiei, şi şomajului) • la nivel sectorial (ajutoarele în siderurgie - între limitele admise de normele europene pentru a nu fi ajutor de stat, amenajarea teritoriului, planurile de dezvoltare regională) ________________________________ 7 Alfadari Elie, Droit des affaires, Ies cadres gintraux, Ed. Litec, Libraire de la Cour de cassation, 1993. 20
  • 20. P2) Perspectiva microeconomică - dreptul afacerilor este, în principal, un drept al întreprinderilor8 (societăŃilor) care include: • raporturile interne în întreprinderi (structură, gestiune, raporturile cu asociaŃii, cu personalul etc.) • raporturile cu alte întreprinderi (raporturile cu clientela, raporturile cu concurenta, sau rapoturile de intergrare: fuziune, absorbŃie, control, acorduri comerciale, înŃelegeri între părŃi etc.) SubsecŃiunea 2. Raportul dreptului afacerilor cu ştiinŃele juridice a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public; b)raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat; c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar; d)raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal; e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional. a) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul public9 : - raporturi cu dreptul administrativ în privinŃa regulilor care vizează relaŃiile societăŃilor comerciale şi a firmelor cu autorităŃile admi- nistrative, libertăŃile comerciale, regulile privind egalitatea în faŃa serviciilor publice, ordinea publică economică, raporturi juridice de drept adminis- trativ, concretizate în acte administrative individuale, aplicabile afacerilor etc. - raporturi cu dreptul fiscal în privinŃa importanŃei reglementărilor fiscale în constituirea şi funcŃionarea societăŃilor comerciale şi a firmelor şi companiilor, stabilirea şi încasarea impozitului pe profit, şi a altor impozite şi taxe prevăzute în legislaŃia fiscală, plătibile de către contribuabilii persoane juridice, predictibilitatea reglementărilor fiscale pentru a asigura stabilitatea mediului de afaceri şi posibilitatea orientării afacerii pe termen lung prin întocmirea unui plan de afaceri realist şi profitabil, atât pentru firma/compania respectivă, cât şi pentru statul care încasează impozite şi taxe de la contribuabil, fie el persoană fizică sau juridică. ___________________________________________ 8 Opinie exprimată de Alfadari Elie, directorul Institutului de drept economic, fiscal şi social şi profesor la Universitatea Dauphine -Paris. 9 A se vedea Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, ediŃia a IlI-a, Editura AII Beck, 2004. 21
  • 21. De altfel, în legislaŃia fiscală naŃională, respectiv Codul fiscal (Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal), prevede în cap.2, Interpretarea şi modificarea Codului fiscal, art.3, principiile fiscalităŃii: ,,a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiŃii egale investitorilor, capitalului român şi străin; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înŃelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenŃa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcŃie de mărimea acestora; d) eficienŃa impunerii prin asigurarea stabilităŃii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiŃionale majore." - raporturi cu dreptul penal, legate de regulile de ordine publică economică, incriminarea şi sancŃionarea faptelor legate de existenŃa, derularea şi realizarea afacerilor şi care sunt sancŃionate penal.10 b) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat: - raporturi cu dreptul civil care „furnizează" regulile generale în privinŃa bunurilor, contractelor şi asigurărilor - respectiv regimul juridic al bunurilor, capacitatea juridică (de folosinŃă şi de exerciŃiu), a subiecŃilor de drept, participanŃi la raporturile de drept civil sau comercial.11 - raporturi cu dreptul comercial, legate de tehnicile particulare în lumea comercianŃilor, de la micii întreprinzători şi asociaŃiile familiale la ____________________________ 10 InfracŃiuni prevăzute de Codul penal: luarea, darea de mită, traficul de influenŃă,abuzulînserviciu,înşelăciunea, gestiunea frauduloasă,fals,uzdefals,concurenŃă neloială, dar şi infracŃiuni prevăzute în Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată,cumodificărileşicompletărileulterioare. 11 DispoziŃii cu caracter civil sunt reglementate fie de Codul civil (legea generală), Decretul lege 31/1954 privind persoana fizică şi persoana juridică (act normativ cu caracter special). 22
  • 22. marii producători industriali, bancheri (finanŃişti) şi transportatori; socie- tăŃi comerciale şi proceduri colective de executare asupra bunurilor sechestrate etc. Există autori12 care consideră că dreptul afacerilor are caracter pluridisciplinar mai accentuat decât dreptul comercial. Astfel, dreptul afacerilor conŃine: • elementele de drept privat; • elemente de drept public respectiv de drept fiscal, drept al muncii, protecŃia consumatorului (care se caracterizează prin norme imperative): • elemente de economie politică: • elemente de management (privind organizarea şi gestiunea între- prinderii) etc. - raporturi cu dreptul muncii (social), legate de organizarea internă a societăŃii, repartizarea muncii, retribuirea muncii, încheierea, modificarea, încetarea contractului de muncă, răspunderea disciplinară şi materială a angajatului, sau a altui participant în relaŃiile de afaceri, (persoană fizică/juridică) şi alte relaŃii între angajator şi salariat, care sunt reglementate de normele de drept al muncii. Aceste reguli vor fi aplicabile şi în relaŃiile de muncă implicate în dreptul afacerilor, pentru activităŃile de comerŃ. - raporturi cu dreptul internaŃional privat în materia dispoziŃiilor privind normele conflictuale, frauda la lege, excepŃia de ordine publică, trimiterea, retrimiterea, dacă raportul juridic al afacerilor prezintă cel puŃin un element de extraneitate, element care ridică problema legii aplicării acelui raport juridic. c) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul internaŃional şi european/comunitar - dreptul afacerilor, deşi este un drept naŃional, nu trebuie abordat doar din perspectiva îngustă a relaŃiilor comerciale şi de afaceri naŃionale, ______________________________ 12 Dragoş - Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional -Tratat, Partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 154, citând opiniile următorilor autori: I. Turcu, Dreptul afacerilor, Editura Chemarea, 1992, p. 5,6, I. Turcu, Teoria şi practica dreptului comercial român, voi. 1, Editura ELL, 1998, p 19, V. Pătulea, C. Turianu, Curs rezumat de drept al afacerilor, Editura Scripta, 1994, p. 9-12, Şt. Cărpenaru, Drept comercial român, ediŃia a IV-a, Editura AH Beck, 2002, p. 22-23. 23
  • 23. ci şi prin prisma relaŃiilor internaŃionale şi a relaŃiilor comunitare, într-o Europă în care PiaŃa Unică reprezintă pilonul cheie al integrării europene, cu rol principal în pregătirea Uniunii Economice şi Monetare, şi care stimulează creşterea economică şi gradul de ocupare a forŃei de muncă, întărind totodată competitivitatea în spaŃiul Uniunii Europene.13 d) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul procesual civil şi penal - dreptul afacerilor presupune şi rezolvarea eventualelor litigii care apar între partenerii de afaceri, partenerii contractuali. Astfel, sunt utilizate normele juridice de drept procesual civil şi penal pentru soluŃio narea litigiilor civile şi penale în legătură cu afacerile, dar şi elementele legate de competenŃa materială şi teritorială a organelor de jurisdicŃie. e) raporturile dreptului afacerilor cu dreptul comerŃului internaŃional14 CorelaŃia dreptului afacerilor cu comerŃul internaŃional este tratată diferit de autori. Astfel, în unele opinii, dreptul afacerilor nu ar exista distinct faŃă de dreptul comercial15 , existând chiar unele asemănări şi deosebiri, după cum urmează: - dreptul afacerilor se aseamănă cu dreptul comerŃului internaŃional prin caracterul pluridisciplinar: ambele conŃin elemente de drept civil şi comercial, în principal, dar şi elemente de drept public, fiscal şi valutar, precum şi de drept al muncii. - dreptul afacerilor se deosebeşte de dreptul comerŃului interna- Ńional prin faptul că dreptul afacerilor se concentrează pe elementele care vizează organizarea, managementul şi activitatea firmei orientată către obŃinerea de profit, dreptul comerŃului internaŃional abordează relaŃiile comerciale dintre partenerii de afaceri, contracte internaŃionale şi alte instituŃii, cum sunt subiectele raporturilor comerciale internaŃionale. ________________________________ 13 A se vedea Roxana-Daniela Păun, SpaŃiul Monetar European, Editura Expert, Bucureşti, 2004, capitolul Coordonatele politicii fiscale a statelor din Uniunea Europeană, secŃiunea Buna funcŃionare a pieŃei unice, p. 77. 14 A se vedea Dragoş-Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional - Tratat, Partea generală, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004. 15 Dragoş-Alexandru Sitaru, Dreptul comerŃului internaŃional - Tratat. Partea generală. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004. p. 153-155. 24
  • 24. operaŃiunile de creditare, precum şi modalităŃile de soluŃionare a litigiilor, fiind toate secundare ideii de promovare a relaŃiei comerciale dintre firme. SecŃiunea m. Caracteristicile dreptului afacerilor Caracteristicile dreptului afacerilor - dreptul afacerilor nu este un drept autonom - nu se referă la un domeniu concret, particular, ci la toată acti- vitatea şi viaŃa economică; - nu vizează categorii particulare de personal, spre deosebire de dreptul comercial, ci doar anumiŃi cetăŃeni, care au calitatea de comer- cianŃi/oameni de afaceri; - nu are instanŃe specializate, în ciuda tendinŃelor de formare a unor instanŃe economice, se tinde totuşi spre specializarea unor anumite tribunale, după modelul instanŃelor comerciale. (Totuşi aceste instanŃe vor judeca doar cauze comerciale, şi nu şi penale, pentru care există instanŃe specializate, deşi poate fi vorba în cadrul dreptului afacerilor şi de infracŃiuni de natură penală în relaŃia de afaceri - dreptul penal al afacerilor - care se conturează ca subramură de drept). - dreptul afacerilor este un drept original, multidisciplinar16 - permite încorporarea unor reguli cărora le găseşti cu greu loc în altă disciplină tradiŃională, pentru că reglementează elemente aparent fără legătură cu alte ramuri de drept, dar fără de care nu se poate desfăşura o activitate de afaceri (pentru termenul de „afaceri" are o sferă mai largă de cuprindere decât termenul de „comercial"). - sintetizează reguli aplicabile altor ramuri de drept. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre un mozaic, o juxtapunere de reguli, ci, mai degrabă, o construcŃie coerentă, care permite înŃelegerea raporturilor comune între instituŃii asupra regulilor care până acum păreau separate. - constituie un liant între drept şi economie, conştientizând problemele concrete cu care se confruntă această ramură de drept, care încă nu are o metodologie de abordare comună, reglementată şi unanim recunoscută, deşi domeniul afacerilor este cel care uneşte practic lumea economică de cea juridică, o lume economică reglementată juridic şi care _____________________________ 16 A se vedea referirile la raportul dreptului afacerilor cu dreptul comercial, p. 4. 25
  • 25. este esenŃială în funcŃionarea unei societăŃi dezvoltate. (într-o abordare sim- plistă, fără afaceri nu s-ar produce nimic, iar societatea nu ar putea evolua) - dreptul afacerilor este un drept extrem de mobil - reflectă schimbările din viaŃa societăŃii în ansamblul ei, gene- rate de apariŃia şi dezvoltarea fenomenelor economice diverse, apărute pe piaŃă şi, în acest context, presupune adaptarea normelor juridice în funcŃie de realităŃile vieŃii sociale şi economice. Aceste adaptări la schimbări se regăsesc, de altfel, în toate sectoarele de activitate, sarcina legiuitorului fiind aceea de a reglementa unele legi cu titlu experimental (astfel s-a întâmplat în FranŃa: Legea din 1989, privind venitul minim de inserŃie17 ), care ulterior s-au îmbunătăŃit în funcŃie de răspunsul mediului de afaceri. - evoluŃia din cadrul mecanismelor de sancŃionare corespunde unei evoluŃii a mentalităŃilor: dreptul penal a fost utilizat iniŃial, în prin- cipal, ca un „avertisment" acordat agenŃilor economici., fiind rar utilizat în practică. Ulterior, odată cu evoluŃiile despre care am vorbit anterior, începe să se contureze chiar o disciplină distinctă, din dreptul penal, şi anume un drept penal al afacerilor, a cărui consacrare apare în secolul al XX-lea, care sancŃionează criminalitatea (infracŃionalitatea în afaceri). Cauzele care au impus conturarea dreptului penal al afacerilor sunt: marea criză economică din 1929, marile scandaluri financiare şi apariŃia în planul economiei liberale a tendinŃei de dirijare din partea statului18 , precum şi necesitatea de a asigura o depăşire eficientă a tuturor tipurilor de infracŃionalitate, de la micile furturi până la marile escrocherii financiare care pun în pericol stabilitatea economică a unui stat19 . Wilfrid Jeandidier consideră perioada 1807-1950 „prima vârstă" a dreptului penal al afacerilor, insistând asupra consacrării acestuia abia după 195020 . _______________________________ 17 „Revenue minimun d'insertion (RMI)" = venitul minim de inserŃie, adică alocaŃia socială acordată, alături de alte acŃiuni, celor defavorizaŃi. 18 G.Gindicelli-Delage, Droit penale des affaires, Dalloz, 1996, p 7. 19 Opinie exprimată de reputata specialistă în domeniul penal, Mireille Delmas-Marty, care consideră că dreptul penal al afacerilor a apărut din necesitatea de protejare împotriva fraudelor şi s-a impus definitiv ca urmare a pericolului pe care-1 reprezintă infracŃionalitatea în afaceri, în Droit penale des affaires, Dalloz, 1996. 20 Droit penale des affaires, PUF, 1981. 26
  • 26. Toate acestea reprezintă un argument în plus pentru a analiza în acest curs, într-un capitol distinct, Răspunderea penală a persoanei juridice. SecŃiunea IV. Obiectul de studiu al dreptului afacerilor Obiectul de studiu al dreptului afacerilor este structurat în două părŃi: Partea generală - sunt examinate analitic şi sintetic afacerile privite ca fapte de comerŃ, fondul de comerŃ, subiectele raportului de afaceri - persoana fizică şi juridică, insistând asupra societăŃilor comerciale. Aspectele legate de concurenŃă şi protecŃia consumatorului, deşi fac parte tot din partea generală, am analizat-o distinct într-un capitol, după partea specială, insistând asupra elementelor de noutate legate de cele două subiecte tratate. Partea specială examinează principalele contracte specifice activităŃii de afaceri şi valorile mobiliare specifice. Cursul se încheie cu o bogată parte de anexe, în care se poate consulta câte un glosar de termeni aproape pentru fiecare capitol, cu trimiteri directe la actele normative care reglementează domeniul respectiv, dar şi cu anumite teme care reprezintă suportul discuŃiilor pentru activităŃile aplicative de la seminar. SecŃiunea V. Izvoarele dreptului afacerilor După natura lor, izvoarele dreptului afacerilor pot fi împărŃite în două categorii21 : V.l. Izvoare normative (legile şi uzurile comerciale) V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) V.l. Izvoare normative: în categoria legilor sunt incluse ConstituŃia, legile adoptate de Parlament, Hotărârile şi OrdonanŃele Guvernului, uzanŃele comerciale şi convenŃiile internaŃionale. _________________________________ 21 A se vedea Ion Turcu, Dreptul afacerilor, Editura FundaŃiei „Chemarea" Iaşi, 1993, p. 9 şi urm. 27
  • 27. 1. ConstituŃia ca lege fundamentală, ART. 135 Economia (1) Economia României este economie de piaŃă, bazată pe libera iniŃiativă şi concurenŃă. (2) Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerŃului, protecŃia concurenŃei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producŃie; b) protejarea intereselor naŃionale în activitatea economică, financiară şi valutară; ART. 136 Proprietatea (1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiŃiile legii organice. ART. 44 Dreptul de proprietate privată (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanŃele asupra statului, sunt garantate. ConŃinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. CetăŃenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiŃiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaŃionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiŃiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. 2. Codul comercial constituie principalul izvor al dreptului afacerilor, iar Codul civil constituie izvor subsidiar. Rolul de „drept comun" al Dreptului civil în raport cu Dreptul comercial este reafirmat şi prin dispoziŃiile art. 47 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale (M. Of. 98/1990)22 . ______________________________ 22 Art. 47: „RelaŃiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societăŃile comerciale cu capital de stat, precum şi relaŃiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. 28
  • 28. 3. Legi comerciale speciale LegislaŃia poate fi împărŃită în funcŃie de perioada de timp elaborată în: 3.1. LegislaŃie „prerevoluŃionară" încă aplicabilă: *Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr. 59/din 1 mai 1934 asupra Cecului cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr.178 / din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignaŃie. 3.2. LegislaŃie „postrevoluŃionară": *Legea nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităŃi economice de către persoane fizice * Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităŃilor economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 26/1990, privind registrul comerŃului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaŃiei împotriva unor activităŃi comerciale ilicite, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurenŃei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, * Decret -lege nr. 139 din 11 mai 1990 emis de către Consiliul Provizoriu de Uniune NaŃională privind Camerele de ComerŃ şi Industrie din România _________________________________ Contractele încheiate între agenŃii economici, menŃionaŃi la alin. 1, vor fi guvernate de principiul libertăŃii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român, cu excepŃiile decurgând din prezenta lege." 29
  • 29. * Legea nr. 58/1998, Legea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, *Legea nr. 32/2000 privind societăŃile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, * OUG nr. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe aprobată prin legea nr. 241/1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiŃiilor directe, cu modificările şi completările ulterioare, * OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44 din 20 februarie 1998 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăŃilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, * Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, ♦Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ♦Legea nr. 297/2004 privind piaŃa de capital, ♦Legea nr. 31/2006 privind securizarea creanŃelor, ♦Legea nr. 32/2006 privind obligaŃiunile ipotecare, ♦H.G. nr. 396/2002 privind unele măsuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanŃă asupra mediului de afaceri, ♦Regulament nr. 2 din 9 februarie 2006 privind pieŃele regle- mentate şi sistemele alternative de tranzacŃionare, emis de CNVM, ♦Regulament nr. 13 din 20 iulie 2006 privind obligaŃiunile ipotecare, emis de CNVM, ♦Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri, ♦Decizia din 7 iulie 2006 a Camerei de ComerŃ şi Industrie a României, M. Of. nr. 753 din 5 septembrie 2006, privind aprobarea Regulamentului privind avizarea, supravegherea, controlul şi sancŃionarea activităŃii burselor de mărfuri, precum şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. ♦Legea nr. 365/2002 privind comerŃul electronic, cu modificările şi completările ulterioare ♦OG nr. 85/2004 privind protecŃia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanŃă privind serviciile financiare, aprobată prin Legea nr. 399/2004. 30
  • 30. 4. ConvenŃii internaŃionale prin care se asigură implicarea dreptului comerŃului internaŃional în dreptul afacerilor. Exemplificăm: * suprapunerea, peste reglementările interne, care rămân în vigoare, a unor reglementări internaŃionale uniforme care se aplică numai în relaŃiile internaŃionale. Astfel de reglementări sunt cuprinse în ConvenŃiile de la Berna din 14 octombrie 1890 privind transporturile feroviare, ConvenŃia de la Varşovia din 12 octombrie 1929 asupra transporturilor aeriene, ConvenŃia de la Viena din 11 aprilie 1890 asupra contractelor de vânzări internaŃionale de mărfuri etc. V.2. Izvoare interpretative (jurisprudenŃa şi doctrina) JurisprudenŃa distinge două categorii de uzuri comerciale: uzuri legislative şi uzuri interpretative.23 Uzurile legislative sunt izvoare de drept comercial cu aplicaŃie subsidiară şi limitată la situaŃiile prevăzute de lege, iar uzurile interpre- tative devin aplicabile prin voinŃa părŃilor în anumite contracte individuale.24 __________________________________ 23 Curtea de CasaŃie, decizia din 13 decembrie 1913, reprodusă în M.A Dumitrescu, Codul de comerŃ adnotat, Editura Cugetarea, Bucureşti, 1926, p. 2. 24 I Turcu, op. cit, p. 11. 31
  • 31. CAPITOLUL II FAPTE DE COMERł, FONDUL DE COMERł SecŃiunea I. Fapte de comerŃ SubsecŃiunea 1. DefiniŃii Codul comercial nu dă o definiŃie a faptei de comerŃ, el stabilind doar o listă (enunŃiativă şi nu limitativă) a actelor juridice şi operaŃiunilor pe care le declară fapte de comerŃ. Cu toate acestea în doctrină s-au formulat mai multe definiŃii. DefiniŃie1 : Orice activitate care dă naştere la raporturi juridice guvernate de legea comercială şi care se întemeiază pe ideea de schimb de mărfuri şi valori, fiind calificată ca o activitate de intermediere în operaŃiunile de schimb. DefiniŃie2 : Actele sau faptele sau, mai larg, faptele de comerŃ sunt actele juridice, faptele juridice şi operaŃiunile economice prin care se rea- lizează producerea de mărfuri, executarea de lucrări ori prestarea de ser- vicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor, cu scopul de a obŃine profit. De altfel, termenul juridic de „fapte de comerŃ" este propriu numai Codului comercial român, care se delimitează, în această privinŃă, atât de modelul italian, cât şi de cel francez, ambele folosind termenul de „act" („Acte de commerce"; „atti di comercio"). __________________________ 1 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Drept comercial, ediŃia a III-a, Editura AII Beck, 2004, p. 21. 2 Şt. D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediŃia a V-a, Editura AII Beck, 2004, p 28. 32
  • 32. SubsecŃiunea 2. Teorii3 : TI. Teoria speculaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de speculaŃie. Termenul de speculaŃie în dreptul comercial = orice activitate prin care se urmăreşte obŃinerea de beneficii (profit) şi nu în sens peiorativ = înşelăciune în afaceri. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în scopul său: realizarea unui profit (animus lucri) ObiecŃiuni referitoare la teoria speculaŃiei, care îi contestă existenŃa: -Este un criteriu inexact: a) prea larg - deoarece implică şi operaŃiuni speculative, care au caracter civil - exemplu: activitatea agricolă, meşteşugărească- b) prea îngust - deoarece există operaŃiuni comerciale care nu sunt speculative, deci nu urmăresc obŃinerea profitului - ex: vânzarea de mărfuri în pierdere, pentru atragerea clientelei sau pentru reclamă, ca strategie de piaŃă. -Este greu de aplicat întrucât urmăreşte intenŃia de realizare a profitului şi realizarea lui efectivă. T2. Teoria circulaŃiei: EsenŃa teoriei: actul de comerŃ este un act de circulaŃie. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă în obiectul său: actul de interpunere în circulaŃia mărfurilor între producător şi consumator. Inconveniente ale acestei teorii: -Este un criteriu inexact deoarece există şi acte comerciale care sunt străine circulaŃiei mărfurilor - exemplu: actele agenŃiilor şi oficiilor de afaceri -Este un criteriu discutabil sub aspectul diferenŃei între activitatea de transformare a unor bunuri în produse de o valoare mai mare - activitate de producŃie - recunoscută ca activitate comercială şi activitatea de intermediere (distinctă faŃă de prima) Exemplu: fabricantul este, în principal, un producător al mărfii şi numai cu titlu accesoriu un intermediar, dacă acesta face o cumpărare în ____________________________ 3 Şt. D. Cărpenaru, op. cit, p 26-28. 33
  • 33. scop de revânzare, atunci când cumpără materiile prime, materiale, şi vinde produsele rezultate din prelucrarea lor. T3. Teoria întreprinderii: actul de comerŃ este actul îndeplinit printr-o întreprindere4 . EsenŃa teoriei: actul de comerŃ se realizează în cadrul unei întreprinderi, presupune repetarea profesională a actelor, urmare a unei organizări prestabilite şi bazate pe mijloace materiale date. Caracterul esenŃial al actului de comerŃ constă într-o activitate organizată sistematic şi nu într-un act juridic sau operaŃiune cu caracter izolat ObiecŃiuni referitoare la teoria întreprinderii care îi contestă existenŃa: - Unele acte (actele agenŃilor de bursă) se realizează fără existenŃa unei organizări pe care o implică întreprinderea. - Pe lângă întreprinderi comerciale există şi întreprinderi cu caracter civil (exemplu: o exploatare agricolă) - Criteriul nu este suficient de precis, deoarece nu stabileşte gradul de organizare al activităŃii care trebuie să fie obligatoriu pentru a conferi un caracter comercial unei întreprinderi. T4. Teoria mixtă: actul/faptul de comerŃ este actul juridic/faptul juridic şi operaŃiunile de comerŃ prin care se realizează producerea de mărfuri, executarea de lucrări ori prestarea de servicii sau o interpunere în circulaŃia mărfurilor, cu scopul de a obŃine profit5 . EsenŃa teoriei: niciun criteriu din cele enunŃate nu este singur suficient pentru caracterizarea actului de comerŃ. în doctrină, criteriile utilizate pentru definirea faptului de comerŃ sunt profitul şi circulaŃia. __________________________________ 4 Întreprinderea este un organism economic, în fruntea căruia se află o persoană numită întreprinzător, care combină forŃele naturii cu capitalul şi munca, în scopul producerii de bunuri şi servicii. DefiniŃie St. D Cărpenaru, op. cit., p.35, şi I.N. FinŃescu, Curs de drept comercial voi. 1, Bucureşti, 1929, p. 44^5, C. Bălescu, Curs de drept comercialşiindustrial,Bucureşti,1940,p107. 5 Yves Guyon, Droit des affaires, Tomel, 8-eme edition, voi. 1. Ed. Economica, Paris, 1994, p 52. 34
  • 34. SubsecŃiunea 3. Sediul materiei: Codul comercial, Cartea I, Despre ComerŃ în genere, Titlul II, Despre faptele de comerŃ, art 3: Legea consideră ca fapte de comerŃ: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea şi cumpărarea spre a se revinde, de obligaŃiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comerŃ; 2. Vânzările de produse, vânzările şi închirierile de mărfuri, în natură sau lucrate, şi vânzările de obligaŃiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulând în comerŃ, când vor fi fost cumpărate cu scop de revânzare sau închiriere; 3. Contractele de report asupra obligaŃiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulând în comerŃ; 4. Cumpărările şi vânzările de părŃi sau de acŃiuni ale societăŃilor comerciale; 5. Orice întreprinderi de furnituri; 6. întreprinderile de spectacole publice; 7. întreprinderile de comisioane, agenŃii şi oficii de afaceri; 8. întreprinderile de construcŃii; 9. întreprinderile de fabrici, de manufactură şi imprimerie; 10. întreprinderile de editură, librărie şi obiecte de artă, când altul decât autorul sau artistul vinde; 11. OperaŃiunile de bancă şi schimb; 12. OperaŃiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale; 13. întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat; 14. Cambiile şi ordinele în producte sau mărfuri; 15. Construirea, cumpărarea, vânzarea şi revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară şi exterioară şi tot ce priveşte la echiparea, armarea şi aprovizionarea unui vas. 16. ExpediŃiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime şi toate contractele privitoare la comerŃul de mare şi la navigaŃiune; 17. Asigurările terestre, chiar mutuale, în contra daunelor şi asupra vieŃii; 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigaŃiunei; 19. Depozitele pentru cauza de comerŃ; 35
  • 35. 20. Depozitele în docuri şi antrepozite, precum şi toate operaŃiunile asupra recipiselor de depozit (warante) şi asupra scrisorilor de gaj, eliberate de ele. Alte fapte de comerŃ în sensul art 4 din Codul comercial sunt: „celelalte contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natura civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul." Nu sunt fapte de comerŃ: * „Cumpărarea de producte sau de mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaŃia cumpărătorului, ori a familiei sale, de asemenea revânzarea acestor lucruri şi nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul sau cel cultivat de dânsul" (art. 5). ExcepŃii: * „Asigurările de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerŃului şi asigurările asupra vieŃii sunt fapte de comerŃ numai în ce priveşte pe asigurător" (art. 6, alin.l). * „Contul curent şi cecul nu sunt considerate ca fapte de comerŃ, în ce priveşte pe necomercianŃi, afară numai dacă ele n-au o cauză comercială" (art. 6, alin.2). Trăsătura comună a celor 20 de „fapte de comerŃ" enumerate de art 3 din Codul comercial este intermedierea (interpunerea în schimb), la care se poate adăuga caracterul speculativ (care este de natura faptului de comerŃ şi nu de esenŃa lui). Pot exista operaŃiuni comerciale care apar ca acte dezinteresate; exemplu: comerciantul vinde produsele la un preŃ derizoriu pentru atragerea clientelei sau pentru lichidarea stocului sau pentru înlăturarea concurenŃei, dar în limitele unei concurenŃe loiale! Intermedierea este trăsătura constantă care caracterizează faptele de comerŃ, iar activitatea speculativă constă în acel specific fapt de comerŃ. în acest context, cele 20 fapte de comerŃ reglementate de art. 3 C. corn. pot fi grupate în trei categorii6 : • OperaŃiuni de intermediere în schimb asupra mărfurilor şi titlurilor de credit, denumite fapte (acte) obiective constitutive de comerŃ ___________________________________ 6 Punct de vedere exprimat de către Smaranda Angheni. Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit,, p 22-23. 36
  • 36. > Acte de intermediere în operaŃiunile de schimb purtând asupra muncii organizate (întreprinderi) > Fapte de comerŃ conexe (accesorii) SubsecŃiunea 4. Categorii de fapte de comerŃ în doctrină nu există, până în prezent, un punct de vedere unitar în privinŃa clasificării faptelor de comerŃ prevăzute de Codul comercial. Acest fapt se datorează caracterului eterogen al faptelor de comerŃ, care fac astfel imposibilă o utilizare a unor criterii unitare de clasificare.7 § 4.1. Opinii în doctrina clasică § 4.2. Opinii în doctrina modernă § 4.1. Opinii în doctrina clasică Clasificare: * faptele de comerŃ obiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile determinate de lege şi producătoare de efecte juridice, în temeiul legii, independent de calitatea autorului (comerciant sau necomerciant); * faptele de comerŃ subiective cuprind actele juridice şi operaŃiunile săvârşite de un comerciant. § 4.2. Opinii în doctrina modernă Clasificare: la categoriile cunoscute în doctrina clasică s-au adăugat subcategorii, făcându-se distincŃie între: * faptele de comerŃ obiective8 : * după natura lor - fapte declarate comerciale dacă îndeplinesc anumite condiŃii. * după forma lor - fapte declarate comerciale fără a fi necesar îndeplinirea unor condiŃii (fapte de comerŃ fără condiŃii) Alte clasificări doctrinare9 : * fapte de comerŃ unilaterale, * fapte de comerŃ mixte. _______________________________ 7 Punct de vedere exprimat de către St. D Cărpenaru, op. cit., p. 30. 8 I. N. FinŃescu, op. cit., voi I, p. 33. 9 St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 30. 37
  • 37. Clasificarea conform reglementării din Codul comercial: 1. Fapte de comerŃ obiective art 3 - operaŃiuni economice, acte juridice (enumerarea faptelor de comerŃ, conform art. 3, a se vedea secŃiunea Sediul materiei) * faptele de comerŃ obiective: * operaŃiuni de interpunere/intermediere în schimb sau cir- culaŃie, intermediere asupra mărfurilor şi titlurilor de credit care pot fi denumite fapte (acte) obiective de comerŃ (operaŃiuni care corespund noŃiunii de comerŃ - vânzare -cumpărare, circulaŃia bunurilor de la producător la consumator) * acte de intermediere în operaŃiunile de schimb, vizând munca organizată în întreprinderi (operaŃiuni care corespund noŃiunii de producŃie (industrie, ca activitate în cadrul căreia obiectele din natură sunt transformate în bunuri comerciale) * fapte de comerŃ (acte juridice şi operaŃiuni) conexe (accesorii) -operaŃiuni care sunt fapte de comerŃ doar datorită legăturii acestora cu actele juridice sau operaŃiunile calificate ca fiind fapte de comerŃ de către Codul comercial. 2. Fapte de comerŃ subiective (art. 4) - care sunt comercializate indiferent de calitatea persoanei care le „săvârşeşte", respectiv „contracte şi obligaŃiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul." - ex: contract de comision încheiat între doi comercianŃi. 3. Fapte de comerŃ unilaterale sau mixte art. 56 - „Dacă un act este comercial numai pentru una din părŃi, toŃi contractanŃii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afara de dispoziŃiile privitoare la persoana chiar a comercianŃilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel.”) SecŃiunea II Fondul de comerŃ SubsecŃiunea 1. ConsideraŃii generale: Expresia „fond de comerŃ" este rar utilizată în dreptul român şi dreptul francez.10 ________________________________ 10 A se vedea pentru detalii legate de fondul de comerŃ comparat Smaranda Angheni, Les fonds de commerce en droit roumain et en droit francais, în „Revue International de droit economique", Bruxelles, 1996, no. 2 p 237-255, idem - Quelques aspects concernant le fonds de commerce en droit roumain et en droit francais, în „Revue roumaine des sciences juridiques", Tome VII, no. 1, 1996, p 56-73. 38
  • 38. Fondul de comerŃ are rol important în desfăşurarea activităŃii comerciale, în funcŃie de obiectul comerŃului poate fi reprezentat de bunuri - mobilier, local, mărfuri, instalaŃii, brevete de invenŃii etc. Deşi este important, Codul comercial nu cuprinde dispoziŃii care să reglementeze regimul său juridic.(Codul comercial conŃine o referire la fondul de comerŃ, în art. 861 Cod Comercial)11 . Fondul de comerŃ în alte acte normative12 : - art. 21 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerŃului, republicată, - art. 10 alin (3) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, TITLUL VI, Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare, _______________________________________________________ 1 1 Art.. 861 „Cod comercial Falitul concordatar, mai înainte de îndeplinirea obligaŃiunilor luate prin concordat, nu va putea constitui fondul sau de comerŃ în gaj nici înstrăina acest fond în alt mod decât acela cerut de felul comerŃului său. Orice constituire de gaj sau înstrăinare, făcute în contra dispoziŃiunilor acestui articol, sunt nule de drept şi creditorii interesaŃi pot cere chiar anularea concordatului şi restabilirea starei de faliment". 12 Art. 21 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul ComerŃului, republicată - „în registrul comerŃului se vor înregistra menŃiuni referitoare la: a) donaŃia, vânzarea, locaŃiunea sau gajul fondului de comerŃ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înmatriculărilor sau menŃiunilor sau care face să înceteze firma ori fondul de comerŃ;" - Art. 10 alin (3) din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, TITLUL VI, Regimul juridic al garanŃiilor reale mobiliare, „(3) GaranŃia reală poate să aibă ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile. în cazul în care bunul afectat garanŃiei constă într-o universalitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comerŃ, conŃinutul şi caracteristicile acestuia vor fi determinate de părŃi până la data constituirii garanŃiei reale. în acest caz nu este necesar ca părŃile care compun bunurile afectate garanŃiei să se afle într-o stare de interdependenŃă funcŃională." - Art. 1 din legea 298/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. „ART. 1A 1 în înŃelesul prezentei legi: c) constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenŃii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale." 39
  • 39. - art. 1.1, lit. c) din legea 298/2001 pentru modificarea şi com- pletarea Legii nr.l 1/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale. - în acte normative care reglementează activitatea contabilă se utilizează expresia „fond de comerŃ", stabilindu-i conŃinutul, prin apre- cierea că este o parte a „fondului comercial" ImportanŃa cunoaşterii caracterului fondului de comerŃ: - pentru comerciant - pentru a-şi asigura protecŃia bunurilor pe care le utilizează în activitatea comercială, de afaceri. - pentru protejarea intereselor creditorilor comerciantului. Recunoaşterea fondului de comerŃ este importantă prin prisma bunurilor, ca elemente active ale patrimoniului comerciantului, bunuri destinate activităŃii comerciale. SubsecŃiunea 2. DefiniŃia fondului de comerŃ: Ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale, afectate de către comerciant desfăşurării unei activităŃi comerciale, cu sco- pul atragerii clientelei şi obŃinerii unui profit din activitatea desfăşurată.' DefiniŃia din Legea nr. 298/2001 pentru modificarea şi com- pletarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenŃei neloiale, art 1.1 lit. c): „constituie fond de comerŃ ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenŃii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale". Delimitarea noŃiunii de „fond de comerŃ" de alte noŃiuni învecinate: a) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „magazin" fond de comerŃ = poate cuprinde o uzină, un birou, un magazin amplasat pe spaŃii întinse magazin = este specific comerŃului „en detail" __________________________________ 13 A se vedea şi O. CăpăŃână, op. cit., în Dreptul, nr. 9-11/1990, p. 23. „Asupra unor definiŃii din doctrina perioadei interbelice, St. D. Cărpenaru, op. cit., p 112. 40
  • 40. b) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „clientelă" clientela = este o componentă a noŃiunii de „vad comercial", care se reflectă în cifra de afaceri a comerciantului. c) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „imobil în care îşi desfăşoară activitatea" • imobilul şi fondul de comerŃ nu aparŃin întotdeauna aceleiaşi persoane • fondul de comerŃ = are o natură mobiliară • imobilul = este exclus din sfera de reglementare a dreptului comercial • Dacă imobilul şi fondul de comerŃ au aceeaşi destinaŃie, respectiv afectarea lor unui scop economic, lucrativ, delimitarea tradiŃională făcută de Codul civil, în bunuri mobile şi imobile pare a fi depăşită.14 d) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „întreprindere", care este mult mai vastă. NoŃiunea de „întreprindere" este analizată de către ştiinŃele pur economice şi de dreptul muncii: -întreprinderea nu se limitează numai la activităŃile comerciale; există şi profesiuni liberale, întreprinderi civile, agricole, de artizanat etc. -întreprinderea poate fi un subiect de drept, are personalitate juridică, (fondul de comerŃ este lipsit de autonomie patrimonială) -întreprinderea conŃine atât elemente materiale, cât şi umane, grupate şi organizate de comerciant, (fondul de comerŃ nu include şi factorul uman) e) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „societate comercială" • „societatea" este un concept juridic; „societatea comercială" este o persoană juridică, un subiect de drept; • fondul de comerŃ este format dintr-un ansamblu de bunuri care aparŃin unei societăŃi comerciale. ___________________________________ 14 Opinie exprimată în Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. cit., p. 65, şi De Blaise, Les rapports entre lefonds de commerce et l'immeuble, dans lequel ii est exploata, Revue trimestrielle de commerce. 1966, p. 827, Y. Guyon, op. cit, Tome I, p 642. 41
  • 41. Concluzie: între fondul de comerŃ şi societatea comercială există o legătură juridică tradiŃională, legătura dintre persoană şi bunuri. Fondul de comerŃ este un element al patrimoniului societăŃii comerciale (care reuneşte şi alte valori de activ, de pasiv şi, în particular, bunuri imobile). In privinŃa reflectării acestei legături din punct de vedere contabil, trebuie menŃionat faptul că în bilanŃul contabil nu apare, în mod obligatoriu, rubrica „fond de comerŃ". Elementele corporale apar între diferitele elemente de activ (materiale, stocuri), în vreme ce elementele incorporale ale fondului de comerŃ numele (firma), clientela, nu apar decât în mod excepŃional în bilanŃ. f) noŃiunea de „fond de comerŃ" se delimitează de noŃiunea de „sucursală" Termenul de „sucursală" nu a fost definit decât de jurisprudenŃă, deşi este des utilizat în dreptul afacerilor.15 Totuşi, sucursalele sunt definite de art. 43 din legea 31/1990 privind societăŃile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare astfel: Art 43: „(1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăŃilor comerciale şi se înmatriculează, înainte de începerea activităŃii lor, în registrul comerŃului din judeŃul în care vor funcŃiona. (2) Dacă sucursala se înfiinŃează într-o localitate din acelaşi judeŃ sau în aceeaşi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatricula în acelaşi registru al comerŃului, însă distinct, ca înmatriculare independentă. (3) Regimul juridic al sucursalei se aplică oricărui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, căruia societatea care îl înfiinŃează îi atribuie statut de sucursală. (4) Celelalte sedii secundare - agenŃii, reprezentanŃe sau alte asemenea sedii - se menŃionează numai în cadrul înmatriculării societăŃii în registrul comerŃului sediului principal." De aici rezultă trăsăturile definitorii ale sucursalei: - absenŃa personalităŃii juridice - autonomia de gestiune __________________________________ 15 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op cit., p. 67 şi Cabrilac, Unite en pluralite de la notion de sucursale, dix ans de conference d'agregation, Hommage a J. Hamei, 1961, p.l 19. 42
  • 42. Avantajele economice ale sucursalei constau în faptul că aceasta are dreptul să dispună de instalaŃii permanente şi trebuie să fie condusă de o persoană care are puterea de a trata cu terŃe persoane şi de a angaja societatea în aceste relaŃii. Efectul acestor trăsături definitorii se concretizează în următoarele: *dispun de clientelă proprie (datorată autonomiei de gestiune) şi au fond de comerŃ distinct de cel al întreprinderii * tribunalele au competenŃa de a soluŃiona litigiile care aparŃin sucursalelor * sucursalele trebuie să se înmatriculeze în Registrul ComerŃului Fondul de comerŃ, ca entitate de sine stătătoare, se poate regăsi din punct de vedere naŃional, în cadrul întreprinderii, societăŃii, sucursalei, fiind un element comun pentru acestea, dar fără să se confunde cu niciuna din ele. SubsecŃiunea 3. Natura juridică a fondului de comerŃ. Teorii. 3.1. Teoria personificării fondului de comerŃ - fondul de comerŃ este un subiect de drept autonom. El are firmă, sediu şi patrimoniu, deci are drepturi şi obligaŃii proprii. Patronul este principalul reprezentant al fondului de comerŃ. Teoria a fost respinsă, întrucât contravine principiului consacrat de dreptul civil (art 1718 Cod civil). Patrimoniul este legat indisolubil de titularul său, persoană fizică sau juridică. „Nu există patrimoniu fără să existe titularul său" - „Taberna sine tebernario esse non potest". Totodată, orice persoană răspunde cu întregul patrimoniul său pentru toate obligaŃiile asumate, civile sau comerciale. 3.2. Teoria universalităŃii de drept - fondul de comerŃ constituie o universalitate juridică, (universitas iuris), fapt care echivalează cu existenŃa unui patrimoniu autonom, cu drepturi şi obligaŃii distincte de cele civile. Teoria a fost respinsă, pe argumentul că produce aceleaşi efecte juridice ca şi teoria personificării fondului de comerŃ. UniversalităŃile juridice sunt consacrate de lege (exemplu: patrimoniul succesoral), ori legea nu reglementează o astfel de universalitate. 43
  • 43. 3.3. Teoria universalităŃii de fapt - fondul de comerŃ constituie o universalitate de fapt (universitas facti), creată prin voinŃa titularului său. în esenŃă, această teorie constată faptul că fondul de comerŃ este un ansamblu de bunuri, fără a explica natura juridică a fondului de comerŃ (ca ansamblu de bunuri). Minusurile acestei teorii sunt uşor de sesizat, deoarece universalitatea de fapt nu are regim juridic propriu şi astfel, nu este posibilă determinarea naturii juridice a fondului de comerŃ. 3.4. Teoria patrimoniului de afectaŃiune - fondul de comerŃ este considerat patrimoniu de afectaŃiune, afectat realizării unui scop precis, respectiv desfăşurării comerŃului. în esenŃă, această teorie este de fapt teoria universalităŃii juridice, formulată în alŃi termeni. 3.5. Teoria proprietăŃii incorporale - fondul de comerŃ constituie un drept de proprietate incorporală, ca şi drepturile de creaŃie intelectuală şi este asimilat: *de către unii autori unui drept de clientelă, care conferă titularului acestui drept un monopol de exploatare * de către alŃi autori unei creaŃii intelectuale, asemănătoare unei creaŃii ştiinŃifice, literare şi artistice ori tehnice, organizând fondul de comerŃ cu scopul unic de atragere a clientelei. SubsecŃiunea 4. Caracteristicile fondului de comerŃ16 - bun unitar, distinct de elementele care îl compun - poate face obiectul unei vânzări, locaŃiuni, garanŃii reale imobiliare. Acest caracter nu înlătură individualitatea elementelor componente, care îşi păstrează regimul lor juridic. -bun mobil, supus regimului juridic al bunurilor mobile (executarea silită a fondului de comerŃ urmează procedura aplicabilă bunurilor mobile conform Codului de procedură civilă). In absenŃa dispoziŃiilor legale în materie, dacă fondul de comerŃ cuprinde şi bunuri imobile, urmărirea lor se realizează în condiŃiile prevăzute de lege pentru executarea silită a bunurilor imobile. _______________________________ 16 A se vedea St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 114 44
  • 44. -bun mobil incorporai - fondul de comerŃ, deşi este un bun mobil incorporai, poate face obiectul unui drept de uzufruct, i se aplică teoria accesiunii, nu i se aplică prescripŃia instantanee reglementată de art. 1909 Cod civil. SubsecŃiunea 5. Elementele fondului de comerŃ § 5.1. Elemente corporale ale fondului de comerŃ - bunurile imobile şi mobile corporale17 *bunuri imobile prin natura lor; exemplu: clădirile, imobile prin destinaŃia lor; exemplu: instalaŃii, utilaje, maşini; *bunuri mobile corporale; exemplu: - materii prime, materiale destinate a fi prelucrate - produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială § 5.2. Elemente incorporate ale fondului de comerŃ Aceste elemente privesc drepturi privative, care conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata în folosul său, în condiŃiile stabilite de lege: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevetele de invenŃii, mărcile şi indicaŃiile geografice, dreptul de autor. Firma sau firma comercială este un element de individualizare a comerciantului în sfera activităŃii comerciale18 Art. 30 din Legea 26/1990 privind registrul comerŃului: (1) Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerŃul şi sub care semnează. Legea distinge între firma comerciantului persoană fizică şi juridică astfel: __________________________________________ 17 în dreptul francez, elementele corporale privesc materialul, utilajul şi mărfurile, a se vedea St. D. Cărpenaru, op. cit., p 121 18 Regimul juridic al firmelor comerciale este reglementat de Legea 26/1990 privind registrul comerŃului cap 4. Regimul firmelor şi emblemelor. A se vedea I. Băcanu, Firma şi emblema comercială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998 45