042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
NOTE DE CURS
DREPT CIVIL (PARTEA SPECIALĂ)
(Ciclul I)
AUTOR:
Vera Lupașco
mg. în drept, lector superior
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept privat
din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013

2
CUPRINS
Contractul de vînzare-cumpărare
Contractul de donație
Contractul de schimb
Contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață
Renta
Contractul de împrumut
Contractul de comodat.
Contractul de locațiune
Contractul de arendă
Contractul de închiriere a spațiului locativ
Contractul de leasing
Contractul de concesiune
Contractul de antrepriză și prestări servicii
Contractul de transport
Contractul de expediție
Contractul de servicii turistice
Contractul de mandat
Contractul de comision
Contractul de administrare fiduciară
Contractul de intermediere
Contractul de deposit și magazinajul
Contractul de societate civilă
Contracte și operațiuni bancare
Contractul de factoring
Contractul de asigurare
Contractul de franchising
Contractul de autor și inventator
Jocuri și pariuri
Contractul de fidejusiune
Tranzacția
Obligațiile ce se nasc din cauzarea de daune
Obligațiile ce se nasc din dobîndirea sau reținerea unor bunuri fără just temei
Dreptul succesoral

3
1.Contractul de VÂNZARE-CUMPĂRARE
Subiecte:
1. Noțiunea, particularitatile juridice
2. Elementele contractului:
- Părțile
- Obiectul
- Forma
- Termenul
- Prețul
3. Drepturile și obligațiile părților (conținutul contractului)
4. Efectele (încetare, reziliere, rezoluțiune, revocare).
1. Contractul de vînzare-cumpărare este acela, in cadrul căruia, o parte numită
vînzător se obligă să transmită cu drept de proprietate un bun, care formează
obiectul material al contractului, celeilalte părți contractante numită
cumpărător, iar cumpărătorul se obligă la rîndul său să achite suma
convenită în contract: în volumul, termenul, modul și locul stabilit în
contract.
- Acest contract este consensual, deoarece este valabil din momentul cînd
părțile au ajuns la un acord valid asupra condițiilor contractului și dacă
condițiile de valabilitate impun forma scrisă, au semnat contractual.
- Contractul este sinalagmatic, deoarece părtile se obligă în așa fel, încît
drepturile si obligațiile lor sunt reciproce.
- Acest contract este cu titlul oneros, deoarece fiecare parte urmărește
obținerea unui beneficiu.
- Contractul este comutativ – acea înțelegere pe care au făcut-o părțile la
momentul încheierii contractului nu poate fi schimbată, decît la propunerea
uneia și cu acordul celeilalte părți și este valabil în mod egal pentru ambele
părți contractante.
Din aceste motive conținutul contractului este bine determinat și nu depinde
de producerea unor evenimente viitoare ce ar duce involuntar la schimbarea
condițiilor lui, ca în cazul contractelor aleatorii (riscante).
- Contractul este cu executare imediată sau succesivă.
- Caracterul translativ de proprietate are loc prin realizarea acordului de
voință cu transmiterea bunului, primirea banilor, transferul drepturilor de
proprietate către cumpărător. O importanță deosebită are și momentul
trecerii drepturilor de proprietate de la vînzător la cumpărător – acest
moment are o importanță deosebită, deoarece este legat de faptul, cine va
suporta riscul pieririi fortuite a bunului în dependență de transmiterea
obiectului și realizării drepturilor și obligațiilor de către vînzător și
cumpărător. Din moment ce vînzătorul și-a executat toate obligațiile, anume
transmiterea, transportarea și alte obligațiuni contractuale, riscurile de

4
pierire fortuită sau deteriorare le va suporta cumpărătorul, dacă contractul nu
prevede altceva (de exemplu, transportatorul) conform prevederilor legale
și/sau contractuale (art.759, 760 CC).
Condițiile de valabilitate ale contractului de vînzare-cumpărare:
- Capacitatea părților de a contracta;
- Obiectul contractului (condițiile de valabilitate în ce privește tipul de obiect,
forma contractului în dependență de obiect);
- Consimțămîntul liber exprimat al părților;
- Cauza contractului (licită);
Elementele contractului de vînzare-cumpărare:
Părțile – sunt vînzătorul și cumpărătorul, unde, vînzatorul poate fi orice
persoană fizică sau juridică, care întrunește condițiile de fond și de formă și
condițiile legale de a avea aceasta calitate. Din aceste considerente putem
concluziona, ca vînzător poate fi persoana care are capacitatea și dreptul real de a
contracta in conformitate cu cerințele impuse (mandatarul, executorul judecătoresc
ș.a.), cît și cu referire la obiectul contractului.
În dependență de circumstanțe, vînzător poate fi nu doar proprietarul ci și altă
persoană ca de exemplu: persoana imputernicită de către proprietar de a instrăina
un bun in baza unui contract (mandat) sau in baza unei procuri; poate avea calitate
de vinzător persoana, in baza atribuțiilor de serviciu pe care le indeplinește
(executorul judecatoresc cit și vînzarea la licitație); casele de amanet au calitate de
vînzător atunci, cînd imprumutatul nu indeplinește condițiile contractului de
împrumut și ca consecinta a neachitarii datoriei de către imprumutat în timpul
stabilit în contract, împrumutătorul înstrăinează bunul amanetat.
In calitate de cumpărator poate fi orice parsoană fizică sau juridică ce are
capacitatea de a contracta, atît de la noi din țară sau de peste hotare conform
prevederilor legale cu privire la obiectul contractului, de exemplu, nu au dreptul de
a cumpăra terenuri agricole persoanele care nu sunt cetateni ai RM.
Obiectul – în calitate de obiect al contractului de vînzare-cumpărare apar
toate bunurile materiale care se afla in liberă circulatie sau circulatie restrinsă,
restricție fiind pusă asupra obiectelor ce nu se află în curculație libera civilă, aceste
obiecte sunt proprietatea statului și pot fi instrăinate doar in anumite condiții.
Forma contractului
Contractul de vînzare-cumpărare poate fi încheiat în una dintre urmatoarele forme:
- Verbală;
- Simplă scrisă;
- Scrisă, autentificată notarial – art.212 C. civ.;
- Solemnă;
- Prin intermediul acțiunilor concludente, cît și alte forme permise de
legislația în vigoare.
Termenul contractului – este stabilit de către părți și poate fi imediat, real sau
cu executare succesiva, în dependență de obiectul contractului. Are importanță
termenul de predare a bunului cit și modul, locul de predare si recepționare.
Prețul contractului – poate fi stabilit de către părți printr-o ințelegere, sau

5
conform prețului de piață, dar poate fi și un preț prestabilit, înghețat și monitorizat
de Guvern, cum ar fi de exemplu, prețul anumitor produse alimentare la care se
impune interdicție de a fi schimbat dupa voința vînzătorului, deoarece ar avea
consecințe negative asupra cumpărătorului, cum ar fi unele produse lactate, de
panificație, făină, zahăr, orez - aceste produse cît si altele care au o importanță
strategică, deoarece la majorarea exagerata a prețurilor poate fi prejudiciată pătura
social vulnerabilă.
2. Drepturile și obligațiile părților (conținutul contractului de vînzare-
cumpărare).
Vînzătorul este obligat să transmită bunul ca atare cît și dreptul de proprietate
asupra lui in termenul, modul si impreună cu toate documentele care atestă faptul
dreptului de proprietate asupra bunului, să asigure cumpărătorului obținerea
dreptului de proprietate in modul stabilit in contract, să transporte bunul dacă este
prevazut, să informeze cumpărătorul și sa respecte si condițiile cu privire la
cantitatea, calitatea, asortimentul și a altor condiții ce garantează indeplinirea
condițiilor contractuale.
O importanță deosebita are momentul executarii obligației de transmitere a
bunului de către vînzător, către cumpărător, pentru a stabili apariția dreptului de
proprietate la cumpărător, fapt care are importanță la suportarea riscului de pieire
fortuită sau deteriorare a bunului.
Vînzătorul trebuie sa respecte condițiile contractuale in ce privește cantitatea,
calitatea, asortimentul, ambalajul, garnitura ș.a.
Vînzătorul este obligat să înștiințeze cumărătorul despre orice preferință sau
circumstanțe cu privire la schimbarea condițiilor contractuale și are dreptul să le
schimbe doar cu acceptarea lor de către cumpărător.
Vînzătorul are urmatoarele drepturi:
Are dreptul de a fi informat de către cumpărător in ce priveste momentul de
transmitere și recepționare a bunului, modul, locul, termenul (apariția dreptului de
proprietate și suportarea riscului de pieire fortuita si deteriorare a bunului)
Are dreptul să ceară de la cumpărător indeplinirea în termen a contractului și
inștiințarea dacă apar careva obstacole (transmiterea banilor, transferul lor,
recepționarea bunului). Cît și alte drepturi si obligații conform normelor
reglementative si contractului.
Drepturile si obligațiile cumpărătorului:
Cumpărătorul este obligat să achite suma prevazuta, care include prețul obiectului
contractului și alte cheltuieli, dacă contractul nu prevede altceva (art.755 C.civ.)
Cumpărătorul este obligat să inștiințeze vinzătorul despre oricare neințelegeri, sau
divergențe ce apar pe parcurs pentru a le inlătura la timp și a nu crea obstacole
„fantome”.
Trebuie să respecte momentul apariției dreptului de proprietate (art. 759, 760, 761
CC), și să recepționeze bunul conform uzanțelor contractuale.
Cumpărătorul este obligat să atragă vînzătorul în cazul evictiunii bunurilor in
calitate de copiîrît în instanța, dacă cumpărătorul nu atrage vinzătorul ca copîrît,
atunci cumpărătorul va duce răspunderea de unul singur (art.766, 767 CC)

6
(evictiunea este acel fapt, cînd o persoana terță atestă faptul că și ea are dreptul de
proprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului).
Cumpărătorul are dreptul să fie informat și să ceara de la vînzător repararea
prejudiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoasca
(vicii ascunse), sau daca nu le-a consimțit (nu a fost de acord cu acceptarea acestor
vicii art.763 CC).
Conform art.771 cumpărătorul are dreptul de a cere reducerea prețului echitabil
cheltuielilor de remediere (inlăturare) a viciilor materiale daca le-a inlăturat el
singur, insă dacă valoarea remedierii este excesiva și vinzătorul nu dorește să
achite, atunci vinzătorul iși rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului si
rezoluțiunea contractului cu achitarea integrală a cheltuielilor către cumpărător, sau
preschimbarea cu un alt bun cu aceleași caracteristici.
Cumpărătorul poate avea și alte drepturi si obligații conform dreptului civil și
reglementărilor contractuale.
Efectele Contractului de Vînzare – Cumpărăre
Rezoluțiunea contractului este o sancțiune civila, garanție a respectării
contractului, de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna-credinta, a
obligatiilor contractuale. Rezoluţiunea şi rezilierea constau în încetarea, înainte de
executare deplină, a efectelor juridice a unui contract valabil încheiat, de regulă pe
motiv de neexecutare a obligaţiilor.
Rezilierea si rezoluțiunea sunt concepute ca remedii acordate creditorului
pentru neexecutarea culpabilă a obligației de către debitor Dispozițiile legale
referitoare la reziliere/rezoluțiune, desi au un caracter imperativ, confera o serie de
prerogative părtilor. In timp ce rezolutiunea se aplica contractelor cu executare
dintr-odata, rezilierea se aplica in cazul contractelor cu executare succesiva.
Revocarea constă în retractarea voinţei unei părţi la act juridic valabil încheiat.
Ea produce efecte în cazurile expres permise de lege.
• în cazul actelor juridice unilaterale (procură, testament), revocarea este un
principiu şi autorul actului are o discreţie în a revoca actul. Totuşi, revocarea
ofertei de a contracta comportă limitări pentru a proteja destinatarul ofertei;
• în cazul contractelor (contractul de consumator, donaţia), un temei legal întemeiat
se aplică revocarea cu consecințele prevăzute de lege sau contract. În cazul
donaţiei, revocarea se va constata de către instanţa de judecată la cererea
donatorului.
Varietați ale contractului de vînzare - cumpărare:
Vînzarea - cumpărarea întreprinderii ca complex patrimonial unic
În cadrul acestui contract în calitate de bun apare întreprinderea ca un complex
patrimonial unic, unde întreprinderea este un obiect al obligațiunilor civile, iar pe
de alta parte reprezintă subiect al dreptului civil.
Ca obiect are urmatoarele semne:

7
- Are un teren de pămînt pe care este amplasată cladirea cu utilaje, diferite
construcții care au menirea de a satisface cerințele de îngrijire, amenajare
sau a altor servicii (casuta paznicului, garaje pentru automobile ș.a.);
- Complexul patrimonial unic se foloseste in activitatea de antreprenoriat in
cadrul căreia se executa lucrări, se prestează servicii, se fabrică diferită
producție;
- Această întreprindere are contul său bancar și infăptuiește diferite tranzactii
în cadrul executării obligațiunilor sale.
Contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesivă si translativ de proprietate.
Elementele contractului:
În calitate de părți apare vînzătorul si cumpărătorul, unde vînzător este proprietarul
întreprinderii, iar în calitate de cumpărător este orice persoana fizică sau juridică,
ambele părti trebuie sa fie înzestrate cu capacitate civilă de a contracta.
Obiectul contractului - este întreprinderea ca un bun patrimonial indivizibil din
punct de vedere natural, însă nu se exclude faptul ca intreprinderea sa-și permita
înstrăinarea doar a unei parți, iar in acest caz, nu va fi vorba despre obiect al
contractului unic ca intreprindere, dar va fi nominalizat obiectul material concret.
Conform art.817 CC întreprinderea are calitate de complex patrimonial unic cu
exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile. La alin.2 al art.817 se mentioneaza
ca “dreptul la denumirea de firma, la mărcile de productie si la alte mijloace de
individualizare a întreprinderii și a productiei acesteia, a lucrărilor și serviciilor,
precum și dreptul de folosință asupra acestor mijloace de individualizare care-i
apartin în baza licenței, se transmit cumparatorului daca in contract nu este
prevazut altfel.”
Forma contractului este scrisă (art.818), autentificată; și contractul se înregistrează
la Camera Înregistrarii de Stat. Se intocmeste in 3 exemplare, sau mai multe, in
cîte decid părțile.
Termenul contractului se stabilește de către parți luîndu-se în considerație
întocmirea, examinarea actului de inventariere, bilanțului contabil (art.819),
concluziile auditului independent, lista debitorilor și creditorilor vînzătorului,
termenele de stingere a obligațiilor, cît și alte circumstanțe ce pot determina, sau
influiența, modfica termenul (art.822).
Prețul contractului – este stabilit de către părțile contractante și include în sine
prețul tuturor bunurilor mobile si imobile, cît și drepturile inalienabile, dacă în
contract este menționat. Pentru evaluarea bunurilor imobile se apeleaza la
serviciile experților licentiați in acest domeniu.
Transmiterea de la vînzător către comparator, are loc întocmindu-se actul de
predare-primireîn termen de 14 zile, sau cu careva excepții in dependență de
ințelegerea părților.
Conform art.82, la predarea întreprinderii, numaidecît se indica datele despre
bunurile predate, despre viciile bunului, despre creditori si debitori, despre
cheltuielile de predare pe care conform al.2 art. 821 se suportă vînzatorului daca nu
este prevăzut altceva.

8
Întreprinderea este considerată predată la momentul semnării actului de predare
primire de către părți și conform art.821 alin.3 se transferă riscurile.
Trecerea dreptului de proprietate are loc in conformitate cu contractul si legea
art.822 CC.
Contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile.
În cadrul acestui contract vom vorbi despre particularitățile de vînzare-cumpărare
ale terenurilor de pămint, caselor de locuit și apartamentelor privatizate.
Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros , comutativ si cu
executare succesivă.
In cadrul contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor, în calitate de vînzător, în
dependență de domeniul de proprietate: public sau privat, poate fi persoana fizică
sau juridică proprietar ce are calitatea necesară de a contracta, sau administrația
publică locală, sau statul.
In calitate de cumpărător poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are
capacitate juridică de a contracta, iar dacă obiect al contractului sunt terenuri
agricole, persoanele străine au interdicție de a avea calitatea de cumpărător.
În calitate de obiect sunt terenurile agricole, terenurile de construcție, terenurile
pomicole și loturile de pămint de pe lînga case.
Atunci cind obiect al contractului de vînzare-cumpărare sunt terenurile ce țin de
domeniul public înstrainarea este publica cu organizarea licitațiilor, pentru a nu
ingradi nimănui accesul și dreptul de a deveni proprietar asupra bunului dat.
Forma contractului este scrisă conform normelor generale cu privire la instrăinarea
bunurilor imobile și se inregistreaza in formă autentică (art.212 CC cu modificările
din septembrie 2013).
Prețul contractului – dacă este obiect al contractului, bunul ce ține de proprietatea
privată, prețul se stabilește de către părți. Atunci cînd bunurile sunt proprietate
publică, la terenurile agricole sunt prețurile normative, care se formează în baza
unor indici conform Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997 „Cu privire la prețul
normativ și modul de vînzare- cumpărare a pămîntului”, cu modificările ulterioare,
influențează așezarea geografică, localizarea în sate, comune, orase cît și alte
momente ce pot să influențeze prețul. În ce privește terenurile cu destinație
agricolă, se stabilește in fiecare an prețul normatv, în dependență de așezare, relief,
bonitate și alte…..
În cazurile instrăinarii bunurilor publice se monitorizează in presa locală cit și
republicană in dependență de circumstanțe si cerințe legale.
Termenul contractului – se stabilește de părți și include termenul de informare,
acceptare și înregistrare a drepturilor cumpărătorului asupra bunului la oficiul
cadastral teritorial. Persoana cumpărător trebuie să fie informată de catre
autoritatea publică despre acele restricții care sînt instituite asupra terenurilor pe
care viitorul proprietar va trebui sa le respecte (permisiunea, accesul la fîntini,
izvoare, scări -servitute).

9
În ce privește vînzarea-cumpărarea caselor de locuit, sau apartamentelor
privatizate, dreptul de proprietate apare la încheierea contractului în cadrul biroului
notarial si înregistrarea contractului autentificat la oficiul cadastral teritorial. Toți
membrii familiei care au participat la privatizarea unei locuinte sau unui
apartament, au dreptul la cota parte privatizata în numele sau.
Vînzarea- cumpărarea pentru consum cu amanuntul
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, real.
În calitate de părti sunt vînzătorul și cumpărătorul, unde vînzător se prezintă
antreprenorul, iar în calitate de cumpărător poate fi orice subiect de drept care are
capacitatea civilă necesara de a încheia un asemenea contract.
Obiect al contractului sunt toate bunurile pentru consum care în baza ofertei
publice sunt clasate la vitrină pe tejghele.
Față de produsele pentru consum care au o însemnatate strategica sunt restricții în
ce privește prețul. Asemenea produse sunt: zahărul, unele produse lactate, făina,
orezul, careva produse făinoase care permit păturilor sociale vulnerabile să le poata
întrebuința.
Termenul contractului – se stabileste de catre părți și este legat de timpul in care
cumparatorul accepta oferta si achita pretul bunului.
Forma contractului este verbala si simplă scrisă.
Drepturile si obligațiile părților țin de ordinul general cu privire la contractul de
vînzare-cumpărare (art.772 garantarea de către vînzător a caracteristicilor bunului,
în dependență de diferite bunuri – cumpărătorul trebuie să fie informat despre
modul de returnare a bunului cu excepția produselor farmaceutice si alimentare.
2. Contractul de DONAȚIE
Contractul de donație este acela in cadrul căruia o parte numită donator, transmite
cu titlu gratui, ceea ce înseamnă că mărește patrimoniul celeilalte parti, a
donatarului, cu o parte din patrimoniul său (iar in cadrul contractului de donație
condiționat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dacă
valoarea condiției depășește valoarea obiectului contractului, atunci un asemenea
contract nu mai poate fi numit de donație).
Acest contract este sinalagmatic, insă unilateral obligațional deoarece privește
transmiterea drepturilor patrimoniale doar de către donator. Este consensual, este
cu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependență de valoarea condiției. Este cu
executare succesivă sau real in dependență de obiectul contractului. Este
comutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donației
condiționate, sau chiar atunci cînd vine vorba despre revocarea contractului de
către donator in condițiile legii art.835.

10
În calitate de părți pot fi orice persoane care au capacitate de a contracta in
dependență de valoarea bunului.
Calitatea de donatar o poate avea orice persoană care are sau este lipsita de
capacitatea de exercițiu atît de la noi din țară cît și o persoană străina asupra
oricărui bun.
Obiectul contractului de donație îl formează toate bunurile aflate în circuit civil
liber sau restrîns.
Forma contractului este reglementată de aceleași norme legale ca și contractul de
vînzare-cumpărare, în dependență de bunul,- obiect al contractului. Este forma
verbală, simplă scrisă, sau solemnă.
Termenul contractului se stabilește de către părțile contractante și depinde de
obiectul contractului, real sau cu executare succesivă.
Prețul contractului: contractul este cu titlu gratuit, deoarece donatorul nu primește
nimic in schimb (este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului). Condiția
contractului, nu este decît valoarea bunului și oricum diferența dintre condiție și
valoarea contractului denotă faptul gratuit al contractului. Condiția nu trebuie să
depașească valoarea bunului.
Nu trebuie de încurcat donația cu filantropia (chestii de binefacere) si
sponsorizarea, legea nr.1420 din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie și
sponsorizare.
Activitatea filantropică este acordarea de ajutor material benevol imparțial și
necondiționat, sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane fizice sau juridice
către o persoană sau un grup de persoane fără a primi vre-o recompensă, plata, sau
executarea a cărorva obligații, fără a obține vre-un profit.
Sponsorizarea reprezintă activitatea persoanelor fizice sau juridice benevol insă la
solicitarea cuiva si constă în acordarea mijloacelor financiare, sau de alte bunuri
pentru susținerea unor acțiuni de interes public.
Nu sunt activități filantropice: transmiterea mijloacelor bănești si materiale sau
acordarea asistentei sub orice formă către persoane juridice care urmăresc
obținerea unui profit sau susținerea partidelor politice si altor organizații social
politice.
Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mijloace financiare si materiale între
persoanele fizice si juridice.
Drepturile și obligațiile parților:
Donatorul are obligația de a transmite bunul împreună cu documentele care atestă
faptul proprietății și sint necesare pentru documentarea de mai departe cit și bunul
lipsit de vicii de ordin material sau juridic.
Donatorul trebuie sa informeze donatarul despre viciile pe care le cunoaște sau ar
trebui sa le cunoască, trebuie sa fie de bună credință, sa se atîrne serios față de
promisiunea facută și alte obligații cum ar fi alin.2 art.827.
Donatorul poate renunța la transmiterea sau predarea bunului promis dacă pe
parcurs această promisiune sau transmitere îi prejudiciază propria sa intreținere sau
a persoanelor aflate la intreținerea sa art.830 alin.2.

11
Conform art.832 sunt enumerate cazurile inadmisibilității donației, exceptie facînd
careva obligațiuni morale.
Poate fi revocată de către donator, donația in cazul maladiilor prezumate a fi letale
sau in cazul ingratitudinii. Are dreptul să ceara rezoluțiunea in cazul stării de
nevoie.
Donatarul are drepturi și obligații ce reiese din contractul de vînzare-cumparare și
se acomodează contractului de donație.
3. Contractul de SCHIMB (art.823-826 C.civ.)
În baza acestui contract, părțile contractante se obligă să transmită reciproc dreptul
de proprietate asupra unui bun, deoarece fiecare parte este considerată totodată
vînzător și cumpărător, ele se numesc copermutanți.
Asupra acestui contract se aplică regulile contractului de vînzare-cumpărare. În caz
de diferență de preț a bunurilor preschimbate, se achită o compensație printr-o
sumă de bani numită sultă, care nu poate depăși valoarea bunului.
Orice parte contractantă are dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 C.civ.).
Schimbul reprezintă un contract juridico-civil, prin care părţile se obligă să
transmită reciproc din proprietatea uneea în proprietatea alteea anumite
bunuri. În prezentul cod legislatorul a scos în relief norme noi, menite să
reglementeze unele raporturi ce nu s-au aflat pînă acum în aria sa de
reglementare. Construcţia juridică a schimbului, expusă în al.1 Art.823 Cod
civil permite să evidenţiem particularităţile juridice, caracteristice acestui tip
de contract, care dau posibilitatea să delimităm schimbul de alte obligaţii
contractuale, inclusiv şi de cel mai apropiat după natura sa contract, ca
vînzarea-cumpărarea. Caracterul translativ de proprietate reprezintă criteriul
determinativ al schimbului ca tip aparte de contract. Spre deosebire de alte
contracte cu caracter oneros prin intermediul cărora bunurile se transmit în
proprietate, contractul de schimb se caracterizează prin caracterul specific al
contraprestaţiei, care se exprimă prin darea respectivă a unui bun pentru
altul, ceea ce înseamnă că contraprestaţia îmbracă forma unui alt bun. În
temeiul schimbului, în principiu, se exclude returnarea unui bun analogic,
precum şi achitarea costului în bani. Un alt moment semnicativ, care, deşi nu

12
este expres oglindit în prezentul cod, dar reiese din natura obligaţiei de
schimb, reprezintă momentul trecerii dreptului de proprietate asupra
bunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o normă specială, referitoare la
momentul trecerii dreptului de proprietate în contractul de schimb, dar
normele generale ale Codului civil ce reglementează acest mecanism
(Art.321), precum şi normele corespondente ale vînzarii-cumpărarii (Art.760)
nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esenţa juridică a
acestei particularitaţi poate fi expusă în următoarea formulă, în baza
contractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece
la fiecare dintre părţi simultan, după ce obligaţiile de transmitere a bunurilor
au fost onorate de către ambele părţi.
Reieşind din caracterul consensual al contractului, momentul încheierii lui nu
poate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto
a bunurilor reprezintă executarea unui contract de schimb deja încheiat şi
intrat în vigoare.
1. Analiza normelor referitoare la vînzare-cumpărare, ce nu contravin esenţei
schimbului, precum şi a întregului capitol în acest domeniu, putem face
concluzia, că la baza delimitării acestor contracte stau anumite criterii de
sistem. Vînzarea-cumpărarea se bazează pe criteriul obiectului concret
(transmiterea cu titlu oneros a bunului în proprietate), iar schimbul ţine de
corelaţia (interacţiunea) a două obiecte reconvenţionale. Schimbul este
caracterizat de aceleaşi caractere de gen ca şi vânzarea-cumpărarea, se
deosebesc numai prin caracterul contraprestaţiei. Prezenţa sau lipsa unora
dintre caractere are o importanţă pentru procesul de formare a legii, deoarece
permite aplicarea faţă de contract, în cazul nostru faţă de contractul de
schimb, a normelor, condiţionate de acest caracter, în măsura în care ele nu
vin în contradicţie caracterului special (forma de marfă a contraprestaţiei).
Contractul de schimb poartă un caracter universal şi poate fi aplicat pentru
reglementarea raporturilor cu participarea oricăror persoane, recunoscute în
calitate de subiecţi ai dreptului civil. În baza Art.192 a prezentului cod
Republica Moldova ca stat, participă la raporturile reglementate de legislatia
civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nu
stabileşte cerinţe speciale faţă de calitatea juridică a subiecţilor schimbului,
însă urmează să ţinem cont de faptul că transmiterea reciprocă în proprietate
a bunurilor, reprezintă o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea atît
vînzătorul cît şi cumpărătorul, urmează să fie proprietarii bunurilor
schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ în sine împuternicirea de a
dispune de ele. În cazurile prevăzute de lege sau contract, împuterniciri de
dispoziţie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu sînt titulari ai
dreptului de proprietate şi anume într-u executarea de administrare fiduciară
(Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212).
Determinînd categoriile de bunuri care pot servi în calitate de obiecte ale
contractului de schimb, legiuitorul face referinţă la normele corespunzătoare

13
ale codului civil referitoare la vînzare-cumpărare, deoarece normele ce
perfectează schimbul nu stabilesc reguli deosebite în acest sens, limitînduse la
noţiunea de bun (Art.285). Drepturile patrimoniale, privite în mod separat, nu
pot aparţine nici unui subiect cu drept de proprietate, nu se atribuie la
categoria de bunuri, formează obiecte aparte ale drepturilor civile, şi
respectiv, nu pot fi atribuite în calitate de obiecte ale contractului de schimb.
Conform contractului de schimb este exclusă restituirea bunurilor analogice
celor transmise, precum şi achitarea preţului.
Contractul de schimb poate fi încheiat în privinţa bunurilor viitoare, adică în
privinţa bunurilor care nu le deţin părţile la momentul încheierii contractului,
dar le vor dobîndi sau le vor produce ăn viitor. Deseori, în circuitul civil se
pune semnul egalităţii între contractul de schimb şi operaţiunea de barter.
Însă practica judiciară internaţională nu recunoaşte o astfel de echivalenţă
juridică între aceste doua categorii, deoarece, în contractele de barter este
evidentă obligaţia unei părţi de a livra mărfurile în contul achitării celor
recepţionate (ca o formă deosebită de efectuare a achitărilor pentru mărfurile
livrate). Obiectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectul
contractului de schimb, deaceea normele referitoare la schimb, urmează a fi
aplicate faţă de barter nu direct, dar prin analogia legii.
4.Contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe
VIAȚĂ.
În baza contractului de înstrăinare a unui bun cu condiția întreținerii pe viata, o
parte, beneficiarul întreținerii, se obligă să dea celeilalte părți, dobînditorului
întreținerii, în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorl se obligă să
asigure beneficiarului intreținerea in natur – locuință, hrană, îngrijire și ajutor
necesar pe timpul cît va tri, precum și suportarea cheltuielilor de înmormîntare.
Acest contract este întilnit destul de des și se pune accentul mai ales pe faptul
acordării ajutorului persoanelor care nu au posibilitatea de a se intreține singure,
din motivul lipselor sau din cauza că nu au pe cineva apropiat ( cpoii, nepoți sau
alte rude) care ar putea să-i întrețină, dar ar putea sa propună ceva in schimbul
întreținerii, cum ar fi bunuri mobile sau imobile. Dar nu se interzice încheierea
unui asemenea contract, chiar și de către o persoană care nu are careva deficiențe,
însă dorește să încheie un asemenea contract Art. 445 al Codului civil vechi, din
1964, al RSSM, ce viza contractul de înstrăinare a unei case de locuit cu condiţia
întreţinerii pe viaţă, prevedea următoarele: „ o persoană incapabilă de muncă din
cauza vîrstei sau în legătură cu starea sănătăţii (transmiţător) transmite în
proprietate unei alte persoane (dobînditor) o casă de locuit sau o porţiune de
casă, în schimbul căreia dobînditorul se obligă să procure

14
transmiţătorului, pînă la moartea acestuia, asigurare materială în natură -
locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar”.
IÎn codul civil nou este prevazut, că orice persoană indiferent de posibilitățile și
capacitățile sale, sau virstă, are dreptul să incheie un contract de instrăinare a
bunului cu condiția întreținerii pe viață in calitate de benificiar ăl întreținerii
În calitate de părți sunt benificiarul (beneficiarii, dacă sunt desemnate mai
multe persoane) întreținerii și dobînditorul (dobînditorii, dacă mai multe personae
întrunesc această calitate), unde benificiar poate fi orice persoană fizică care
dorește să incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta și se
obligă să dea celeilalte parți în proprietate un bun mobil sau imobil și este doar
persoana fizică, deoarece termenul contractului și condiția principală este
intreținerea pe viată (persoana juridica nu moare).
În calitate de dobinditor poate fi orice persoană fizica care posedă capacitate
deplina civila, este persoană fizică deoarece codul civil prevede efectele
contractului dat in cazul morții dobinditorului și un alt moment important, este că
dobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de
posibilitatea materiala de a acorda intreținerea necesară benificiarului, trebuie să
dispună de capacitate de exercitțu și să-și dea seama de urmările incheierii unui
asemenea contract riscant.
Obiectul contractului:
Obiectul contractului de înstrăinare a bunului are două laturi componente și anume,
totalitatea acțiunilor benificiarului îndreptate spre transmiterea dreptului de
proprietate asupra obiectului contractului către dobînditor, cît și acțiunile
dobînditorului referitoare la acordarea serviciilor de întreținere conform
contractului. Aceste acțiuni ale părților sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic,
sau latura juridica a obiectului contractului. În ce privește latura materiala, este
intreținerea în natură acordată de catre dobînditor conform art.839 C. civ., sub
formă de locuință, hrană, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectul
material, este bunul mobil sau imobil transmis în realitate dobînditorului pentru a
se folosi de acest bun..
Forma contractului:
La art. 840 CC este menționat expres doar forma scrisă a contractului și
autentificată notarial.
Termenul contractului:
Reeșind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieții beneficiarului, iar
deoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de parți atît din partea
beneficiarului cit și dobînditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieții
ultimului beneficiar cu toate consecintele.
Prețul contractului:
Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu înseamna că este și echitabil, ceea ce
ar însemna că contraprestațiile părților au aceeași valoare ca și în cadrul
contractului de vînzare-cumpărare, de exemplu.
Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul și nici dobînditorul nu
pot sî cunoasca termenul intreținerii, ceea ce înseamnă că prețul evaluat al bunului

15
mobil sau imobil transmis către dobînditor, poate fi mai mic sau mai mare decît
valoarea intreținerii și invers.
Drepturile si obligațiile parților:
Beneficiarul intreținerii este obligat să transmită dreptul de proprietate asupra
bunului și să transmită nemijlocit acest bun către dobînditor, dacă este menționat în
contract.Beneficiarul avînd în mod ascuns calitatea de vînzator, trebuie să pună la
dispoziția dobînditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept luînd în
consideratțe și axîndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul de
vînzare-cumpărare.
Drepturile si obligațiile dobînditorului:
Dobînditorul trebuie să întreprindă toate acțiunile pentru a primi bunul și a-și
înregistra drepturile asupra lui, în modul prevăzut, deoarece conform art. 843 CC
el suporta riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului material, care formeaza
obiectul material al contractului.
Dobînditorul trebuie să acorde întreținerea în modul și mîrimea indicată în
contract, cît și conform normelor generale în ce priveste regulile de comportament,
etica, morală, uzanță, obiceiuri e.t.c.
Dobînditorul, conform art. 842 CC nu are dreptul de a înstrăina bunul mobil sau
imobil pe durata vieții beneficiarului. Această interdicție în cazul imobilelor se
înscrie în registrul bunurilor imobile din cadrul OCT (oficiului cadastral teritorial).
Conform alin2. art. 842 dobînditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cu
acceptarea si permisiunea beneficiarului.
Încetarea contractului:
Contractul încetează conform prevederilor contractuale. În cazul decesului
dobînditorului, succesorii lui, preiau drepturile și obligațiile dobînditorului dacă au
acceptat succesiunea și au posibilitate materială de a acorda întreținere
beneficiarului sau beneficiarilor. Contractul mai poate inceta ca existență intre
părți, în cazul rezilierii, daca una dintre parțile contractante nu-și indeplinește
obligațiunile contractuale.
Beneficiarul poate cere rezoluțiunea contractului, art.844 CC sau prin comun acord
poate cere schimbarea modalității de prestare a serviciilor de întreținere, și anume
achitarea în bani –numerar sau transfer, atunci cînd dobînditorul nu are
posibilitatea de a-i acorda întreținerea în natură, dar îi este mai comod și mai
convinabil ambelor părți de a efectua plățile în numerar, deoarece în acest fel
dobînditorul singur își alege necesarul.
Dobînditorul art. 844 alin. 2 CC poate cere rezoluțiunea contractului, în cazul
imposibilitații executării prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depind de
voința lui (se inrăutățește situația materială și nu poate acorda întreținere acelor
personae care se află la întreținerea lui în afara contractului dat).
Conform art. 845 beneficiarul în cazul rezolutiunii are dreptul să ceară restituirea
bunului sau valorii lui, iar dobinditorul nu primește valoarea prestației acordate.

16
5. Contractul de RENTĂ
Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se
obliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa către partea cealalta
a contractului numita crederentier.
Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazul
cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca
contraechivalent sau fara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate
de catre debirentier.
Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorul
permite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire a
obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform art.856 alin.2, la rezelierea
contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest moment este
expres prevazut in contract si invers.
Contractul de rentă cu titlu oneros este translativ de proprietate.
In calitate de părți sunt:
- Debirentierul care poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate
deplina de exercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate fi persoana
juridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale
- Credirentierul – care poate fi orice persoana fizica care poate dispune de
bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se
incheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat
la incheierea contractului) poate fi doar persoana fizica.
In cadrul contractului de renta poate apărea o a 3 parte contractanta, terta persoana
care va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de
credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de
constituitor, iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier.
In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala si
juridica, unde latura juridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste
materializarea contractului (semnarea contractului, luare cunostintei cu conditiile
contractului…).
Latura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier, iar pe de
alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sau imobil
transmis de catre crederentier, sau de catre…….
Redeventa conform art.847, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in
marimea nominalizata a sumei sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau
intretinere in alt mod.
In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate fi orice lucruri
individualizate, sau drepturi patrimoniale.
Forma contractului de renta conform art. 849 alin.1 este scrisa, autentificata
notarial.Daca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este

17
un imobil atunci contractul se inregistreaza in registrul bunurilor imobile in oficiul
cadastral teritorial.
Termenul contractului poate fi determinat sau nedeterminat (in cadrul rentei
viagere) – art.848 CC.
Pretul contractului.
In cadrul contractului de renta, partile stabilesc la renta cu titlu oneros, marimea
platii efectuate de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catre
crederentier.Daca contractul se instituie fata de mai multe persoane crederentieri
atunci la decesul unuia dintre ei, redeventa se achita in aceasi masura fiind
impartita in mod egal supravietuitorilor.
La art. 851 CC se mentioneaza ca renta se achita periodic, renta viagera se achita
in avans (alin.2 si 3, prevede achitarea in avans in 3 luni daca nu este prevazut
altceva), in celelalte cazuri se stabilesc termenele de plata de catre parti.
Drepturile si obligatiile partilor:
Debirentierul trebuie sa achite redeventa in marimea si termenele stabilite in
contract , respectind perioada de avans in cazurile expres prevazute de lege
(art.851 alin.2 si 3). In cazul decesului debirentierului obligația fata de crederentier
trece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor.
Debirentierul nu are dreptul unilateral sa renunte la executarea obligatiunilor
contractuale chiar daca ar restitui bunul primit daca crederentierul si-a indeplinit
toate obligatiunile contractuale, fiindca acest contract este riscant, sau aliatoriu.
Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros de a
transmite bunul, insa daca crederentierul este benificiar ca terta persoana, atunci
instituitorul trebuie sa transmita bunul.
In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei in termenul
stabilit in contract de catre debirentier.
Contractul de renta poate inceta prin acordul partilor, prin remiterea datoriei, prin
executare.
Temeiurile specifice de incetare a contractului de renta sunt:
- rezilierea contractului pentru neexecutare ( intirzierea sistematica la
achitarea redeventei, nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor.)
- rezilierea lui in cazul contestarii de un tert ( copii minori ai debirentierului,
copiii majori inapti de munca ce necesita intretinere, parintii incapabili de
munca, fata de care debirentierul are obligatia de intretinere, sotul inapt,
nepotii, bunicii debirentierului)
- Incetarea contractului in cazul decesului debirentierului- obligatia
contractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros cade in
sarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorul
rentei. Succesorii debirentierului se pot elibera de executarea obligatiei prin
restituirea bunului transmis de credirentier. Obligatia ce se naste dintr-un
contract de renta cu titlu gratuit face parte din pasivul succesoral si urmeaza
a fi executata de succesorii debirentierului.

18
6.Contractul de împrumut
În cadrul contractului de împrumut, împrumutătorul se obligă să împrumute sau să
transmită cu drept de proprietate bani sau bunuri fungibile către împrumutat care
este a 2-a parte contractanta, iar împrumutatul la rîndul sau se obligă să restituie
obiectul contractului în volumul stipulat în contract (dacă obiect al contractului sînt
banii se poate stabili de a rambursa aceeași sumă sau cu o dobîndă) în modul,
termenul și conform altor condiții stipulate în contract în conformitate cu art.867
CC. Contractul dat este consensual, sinalagmatic, gratuit conform art.867 alin.2,
dacă legea (împrumutul de la lombard și asociațiile de împrumut) sau contractul nu
prevede altceva. Acest contract este cu executare successiva și translativ de
proprietate. În principiu este un contract comutativ, însă totuși se observă și
caracterul riscant (aliatoriu).
În calitate de părți sînt împrumutătorul și împrumutatul unde fiecare trebuie să fie
în dependența de bunul împrumutat ce formează obiect al contractului, persoană cu
capacitate de exercițiu necesară pentru a încheia asemenea contract.
Împrumutătorul trebuie să fie proprietar al obiectului contractului. Atunci cînd în
calitate de împrumutător apare lombardul sau asociațiile de împrumut ale
cetățenilor acest contract poate fi incehiat cu împrumutatul care este cetățean al
RM, sau cetățean străin.
Împrumutatul devenind proprietar al bunului împrumutat suportă toate riscurile
legate de pieirea fortuită a bunurilor împrumutate.
Obiectul contractului sînt banii și alte bunuri fungibile (consumtibile).
Forma contractului:
Forma contractului se supune normelor generale cu privire la forma actului juridic.
În ce privește banii, codul civil în cadrul studiului contractului de împrumut nu
stipulează expres că împrumutul banilor trebuie făcut în formă scrisă însă în cadrul
apariției unui litigiu necatind la faptul măririi sumei împrumutate, probă cu martori
nu are valoare probatorie în instanță.
Termenul contractului:
Termenul contractului se stabilește de către părți și conform art.871 și 872 CC,
termenul are importanță mai ales în cazurile contractului de împrumut cu dobîndă.
Drepturile și obligațiile părților.
Împrumutătorul este obligat să transmită bunul sau banii conform contractului
încheiat între părți art.868 CC, prevede că împrumutătorul este obligat să repare
prejudiciul cauzat împrumutatului, în cazul neexecutarii obligatiunii de a da bunul.
Împrumutătorul răspunde pentru obiectul cu vicii.
Contractul de împrumut reprezintă o înţelegere (acord) conform căreia
împrumutărorul se obligă să dea în prorpietate împrumutatului bani sau alte
bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiaşi sumă de bani sau
bunuri de acelaş gen, calitate sau cantitate.
Contractul de împrumut este un contract consensual, fiind valabil încheiat la
momentul realizării acordului de voinţă asupra tuturor condiţiilor esenţiale.

19
Împrumutul este un contract sinalagmatic, dînd naştere la obligaţii reciproce
pentru ambele părţi.
Împrumutul este un contract cu titlu gratuit dacă legea sau contractul nu
prevede altfel.Împrumutul acordat de lombard sau de asociaţiile de economii
şi împrumut ale cetăţenilor este întotdeauna oneros, în virtutea prevederilor
legale.
Împrumutul este un contract translativ de proprietate, împrumutatul
devenind proprietarul bunurilor împrumutate şi suportînd riscurile pieirii
fortuite.
Legislaţia în vigoare prevede posibilitatea acordării împrumutului fără a
specifica destinaţia, precum şi acordarea împrumuturilor cu destinaţie
specială. Astfel, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor acordă
împrumuturi cu destinaţie specială (Legea privind asociaţiile de economii şi
împrumut ale cetăţenilor din 18 februarie 1998). În acest caz împrumutătorul
are posibilitatea să supravegheze utilizarea împrumutului după destinaţie de
către împrumutat.
Împrumutătorul are dreptul să renunțe la executarea obligațiilor contractuale
conform art.870 CC în caz de înrăutățirea situației sale materiale, sau în caz de
înrăutățirea situației materiale a împrumutatului. Promisiunea de a contracta sau
antecontractul poate fi revocată de promitent (împrumutătorul) în cazul în
care situaţia materială a împrumutatului s-a înrăutăţit substanţial.
Acest drept i se garantează împrumutătorului chiar şi în situaţia cînd
înrăutăţirea stării materiale a împrumutatului s-a produs înainte de
încheierea contractului şi a devenit cunoscută împrumutătorului ulterior.
Situaţia materială a împrumutatului urmează de demonstrat prin probe
convingătoare , care ar confirma faptul, că împrumutatul nu ar putea restitui
împrumutul, în caz contrar vor urma consecinţele prevăzute de art.868 Cod
civil. În ce privește restituirea împrumutului, împrumutătorul are dreptul să ceară
dobîndă, dacă împrumutatul nu-și execută obligația de restituire în timp.
împrumutatul trebuie să restituie obiectul contractului în termenul și în valoarea
stabilită în contract cu sau fără dobîndă și duce răspundere conform prevederilor
contractuale și condițiilor legale stabilite la art.869-874 CC. Răspunderea
împrumutătorului pentru viciile bunului în conformitate cu regulile de
răspundere a comodantului. Cheltuielile de conservare a bunului sunt în
seama împrumutatului ca proprietar.
Împrumutătorul este răspunzător de daunele cauzate prin viciile ascunse ale
bunului – cunoscute de el şi necomunicate împrumutatului; la fel ca şi
comodatul este lipsit de importanţă practică, căci bunurile fungibile şi
consumtibile numai în mod excepţional pot provoca daune.

20
7.Contractul de comodat
În cadrul contractului de comodat, comodantul transmite cu titlu gratuit în folosință
un bun mobil sau imobil care se află în circuitul civil către cealaltă parte
contractantă comodatarul, iar acesta din urmă se obligă să restituie bunul la
expirarea termenului, sau într-un termen rezonabil cu sau fără compensarea uzurei
bunului luinduse în considerație folosirea normală și utilă a bunului art.859 CC.
Acest contract este consensual, este real, este cu executare succesivă, este cu titlu
gratuit (deoarece comodatarul nu achită pentru folosirea bunului, dar numai pentru
uzura excesivă, este comutativ (deoarece comodatarul răspunde numai dacă bunul
a pierit, sau și-a pierdut calitățile din intenție proprie, sau din culpă gravă)
În calitate de părți sînt Comodantul și Comodatarul Care pot fi orice persoane
fizice sau juridice, subiecți ai dreptului civil care au capacitate civilă deplină în
dependență de obiectul contractului.
(minorii pot contracta doar în cazul obiectului contractului de mică valoare).
Obiectul contractului de comodat - pot fi bunurile mobile sau imobile în măsura în
care legea permite transmiterea lor în folosință gratuită.
Persoana care transmite bunul în folosință poate fi un proprietar sau uzufructuar.
Comodatarul care a primit bunul în folosință nu are dreptul să transmită acest bun
către o altă persoană terță, acest lucru poate avea loc doar cu acordul
comodantului.
Obiectul contractului îl formează totalitatea bunurilor nefungibile și
neconsumtibile și individualizate, fiindcă se întoarce comodantului același bun
luînduse în considerație, sau apreciinduse uzura. Ca excepție pot fi transmise și pot
forma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cînd este
vorba de organizarea carorva expoziții.
Forma contractului:
Contractul poate fi încheiat conform normelor generale cu privire la formă actului
juridic
Termenul contractului se stabilește de către părți, iar în unele cazuri în dependență
de bunul care este transmis în folosință și pentru ce este transmis se poate prezuma
un termen rezonabil.
Prețul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba în mod
direct de a achita o careva sumă de bani pentru folosirea bunului, însă comodatarul
este obligat să achite sau să compenseze uzura excesivă, sau chiar valoarea
bunului, dacă va fi demonstrat că acesta și-a pierdut calitățile de folosință din
intenția sau culpa gravă a comodatarului.
Drepturile și obligațiile părților:
Comodantul trebuie să transmită bunul fără vicii în termenul stabilit în contract și
în modul stabilit real sau consensual în dependență de faptul dacă bunul este mobil
sau imobil.

21
Comodatarul este obligat să folosească bunul conform destinației lui și să suporte
cheltuielile legate și necesare pentru folosirea bunului și întreținerea lui în formă
lucrativă.
.Comodatarul trebuie să informeze comodantul despre neajunsurile bunului sau
viciile lui despre care comodantul nu cunoștea dar care necesită niște cheltuieli
excesive pentru înlăturarea lor, dacă comodatarul nu-și îndeplinește obligațiunile
de folosință în conformitate cu proprietățile bunului - comodantul poate cere
restituirea imediată a bunului. Atunci cînd mai multe persoane au luat în folosință
un bun (comodatari) ei răspund solidar pentru pierderea calităților bunului, sau
uzura excesivă.
Încetarea contractului - contractul încetează odată cu expirarea termenului sau
folosirii rezonabile a bunului, iar în cazurile stabilite pentru rezelierea contractului
art.860, 863, 864, 866, el va înceta în condițiile stipulate mai sus.
Comodantul poate rezilia contractul de comodat daca:
a) in virtutea unor circumstanţe neprevăzute, comodantul insusi are
nevoie de bun;
b) comodatarul foloseşte bunul neconform destinaţiei stabilite in
contract, da bunul, fara acordul comodantului, in folosinţă unui terţ sau
supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestarii prudentei
cuvenite;
c) comodatarul a decedat;
d) comodatarul persoana juridica si-a încetat activitatea.
Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului
de comodat, bunul primit in folosinta gratuita.

22
8.Contractul de locațiune
Contractul de locațiune este acela în cadrul căruia o parte numită locator se obligă
să transmită un bun nefungibil care are particularități individuale mobil sau imobil
în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul la
rîndul său care este cealaltă parte contractantă se obligă să folosească bunul
conform destinației lui și să achite chiria conform uzanțelor contractului conform
condițiilor contractuale.
Acest contract este aplicabil în țara noastră conform noului cod civil din 6 iunie
2002 intrat în vigoare în 12 iunie 2003. Pînă atunci în codul civil din 1964 al
RSSM era folosită doar noțiunea de arendă.
Drepturile și Obligațiile părților
Drepturile și obligațiile locatorului:
Locatorul este obligat să transmită bunul fără vicii de ordin material sau juridic (de
drept), transmiterea să fie reală cu îndeplinirea tuturor formalităților în dependență
de bunul care formează obiectul contractului.
Locatorul trebuie să înștiințeze locatarul referitor la viciile pe care le cunoaște sau
ar trebui să le cunoască în ce privește caracteristicile bunului și în acest fel
asigurinduse soluționarea conflictelor sau litigiilor ce pot apărea pe parcursul
termenului de contract.Locatorul trebuie să facă un control sau o verificare în ce
privește folosirea bunului de către locatar.Trebuie să achite reparațiile capitale
dacă contractul nu prevede altceva, deoarece dacă locatarul efectuieaza reparațiile
capitale, atunci locatorul este obligat să le finanseze.Locatorul trebuie să transmită
bunul împreună cu toate documentele care îi permit locatarului să folosească bunul
în modul prevăzut în contract.Locatorul are dreptul să verifice bunul în orice
moment cu înștiințarea prealabilă a locatarului, și în dependență de bunul ce
formează obiectul contractului și condițiile de folosire al lui, să nu împiedice
folosirea lui de către locatar.
Locatorul are dreptul să ceară de la locatar înfăptuirea în timpul cuvenit a
reparațiilor curente fapt care nu permite uzura excesivă sau înainte de termen a
bunului închiriat.Locatorul are dreptul să ceară achitarea în mărimea și termenii
stipulați în contract a chiriei.
La termenul finalizării contractului, locatorul este obligatsa recepționeze bunul și
să-l verifice în dependența de caracteristicile bunului, și alte drepturi și obligații
conform contractului și legii în vigoare.
Drepturile și obligațiile Locatarului:
Locatarul este obligat să folosească bunul conform înțelegerii și destinației, să
preia bunul în termenii și modul stabilit în contractLocatarul trebuie să folosească
bunul strict în conformitate cu caracteristicile lui și să nu-l transmită fără acordul
locatorului altor persoane în folosință.Locatarul trebuie să întrețină bunul și să
infraptuiasca reparațiile curente, iar dacă este înțelegere între părți și reparațiile
capitale cu achitarea loc de către locator, sau cu micșorarea în continuare a plăților
pentru chirie.

23
Locatarul este obligat să transmită bunul la încetarea relațiilor contractuale
împreună cu toate îmbunătățirile aduse bunului dacă ele nu pot fi separate de bun
fără al prejudicia și invers. Îmbunătățirile inseparabile vor fi achitate de locator
dacă părțile prealabil au avut o asemenea înțelegere.Locatarul are dreptul să ceară
o reducere a chiriei sau chiar rezelierea contractului (art.890 CC) dacă folosința de
către el a bunului închiriat este deranjată de către un alt locatar în diferite ipostaze.
și alte drepturi și obligații ce recurg din sinalagmaticitatea contractului de
locațiune.
Încetarea contractului
Contractul încetează la expirarea termenului, sau poate fi reziliat în cadrul apariției
situațiilor de motiv indicate în contract sau în legislația în vigoare, conform CC,
art.art.902, 903, 905, 906, 907, 908.
Sublocațiunea
Sublocațiunea este același contract de locațiune, însă conform art.894 CC, bunul
închiriat de către locatar poate fi transmis în folosință, sau folosință și posesie către
o altă persoană, sublocatar, dacă acest fapt îi convine locatarului, nu-I îngrădește
dreptul în cadrul contractului de locațiune, iar locatorul își da acordul.
În cadrul sublocațiunei, răspunderea locatarului față de locator se menține, iar
sublocatarul poartă răspundere față de locatar.
Conform art. 894 alin.7 cesiunea locațiunii îl poate eliberă pe locatarul anterior de
obligații, dacă acest fapt este stabilit în contract cu indicarea responsabilității
părților contractante.
Nu se admite o sublocațiune în continuare, sau succesoare.
Raportul de proprietate în cadrul contractului de locațiune
Conform art. 875, de la bun început este menționat că locatorul transmite un bun
mobil sau imobil determinat individual în folosință temporară, sau folosință și
posesiune temporară, însă nu transmite și dreptul de proprietate asupra bunului.
Din aceste considerente, locatorul suportă riscurile pieirii fortuite sau deteriorării
bunului, iar în cazul schimbării proprietarului bunului închiriat (art.900 CC), bunul
înstrăinat rămîne să fie folosit de locatar pe perioada indicată în contract. Desigur
părțile pot schimba condițiile contractului în ce privește termenul, sau prețul în
conformitate cu legislația în vigoare.
În cadrul exproprierii bunului închiriat, conform art.901, contractul de locațiune
încetează din data cînd expropriatorul are dreptul să ia bunul în posesie.
Dacă exproprierea este parțială, locatarul are dreptul la reducerea chiriei
Soarta îmbunătațirilor aduse bunului închiriat
Locatorul este obligat în plan general să efectuieze reparațiile capitale, iar locatarul
să efectuieze reparațiile curente care au menirea să întrețină bunul în lucru și să nu
permită uzarea lui înainte de termen, sau excesivă. Din aceste considerente toate
îmbunătățirile înfăptuite de locatar, dar care nu sunt obligatorii conform uzanțelor
contractuale, trebuiesc efectuate cu acordul locatorului că pe parcurs să fie
compensate de către el (achitarea lor, sau micșorarea chiriei), în caz contrar plățile,
sau cheltuielile în ce privește îmbunătățirea făcută va rămîne pe seama locatarului
dacă aceste îmbunatățiri nu pot fi separate de bunul închiriat fără a-l prejudicia
(art.909 CC).

24
9.Contractul de arendă
Conform art. 911 CC, în cadrul contractului de arendă, arendatorul care este
proprietar, uzufructuar, sau un alt posesor de drept al bunului, transmite în
folosință careva bunuri agricole cum ar fi terenurile agricole, sau alte bunuri
mobile și imobile cu această destinație către cealaltă parte contractantă numită în
continuare arendaș pentru folosirea bunului și obținerea unui careva venit pe o
perioadă determinată de timp.
Contractul este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, translativ de folosință,
sau posesie și folosință, comutativ și cu executare succesivă, real.
Prețul contractului de arendă
În cadrul contractului de arendă, plata se face în natură, în bani, sau în formă mixtă
la momentul semnării contractului, însă deoarece contractul dat este unul
consensual și comutativ dar cu executare succesivă, nu este exclus faptul că părțile
să schimbe modul de plată în dependență de circumstanțe.
Plata se face la locul stabilit în termenul sau termenele prevăzute în contract.
Sînt cîteva circumstanțe care influienteaza plata și modul plății arendei pentru
diferite categorii de folosință a bunurilor ce formează obiectul contractului, cum ar
fi suprafața și așezarea geografică a terenurilor, distanța terenurilor de la drumuri,
distanța de la sursele de energie electrică dacă este necesară folosirea ei,
potențialul de producție al terenului (bonitatea solului), și alte elemente conform
art. 916 alin.2 CC.
Conform art.917 CC se poate reduce plata arendei dacă mai mult din jumătate din
fructele obținute de către arendaș, sau subarendaș pier fortuit, și în acest caz
arendașul are dreptul să ceară reducerea proporțională a plăților pentru arendă,
acest drept poate fi realizat doar pînă la separarea fructelor.
Conținutul contractului:
Arendatorul are dreptul să ceară de la arendaș executarea plăților în modul și
termenul stabilit, să verifice modul de executare a obligațiilor de către arendaș, să
verifice bunurile transmise în arendă.Arendatorul este obligat să transmită bunurile
în termen împreună cu toate documentele necesare, să informeze despre toate
viciile materiale sau de drept, să achite în cazul rezelierii contractului înainte de
termen arendașului prețul fructelor dacă nu sunt separate, și dacă părțile au stabilit
dorința de a rezelia contractul înainte de termenul lui, să efectuieze reparațiile
capitale dacă este stabilit în contract, sau dacă așa au stabilit părțile
Arendașul este obligat să folosească bunurile ca un bun proprietar, să informeze
arendatorul în cazul subarendei, să achite plățile către arendator în modul stipulat
și impozitile dacă e prevăzut în contract (dacă nu este prevăzut atunci impozitele le
achită proprietarul), să execute reparațiile curente și dacă este prevăzut în contract,
reparațiile capitale.
Arendașul are dreptul de prim cumpărător dacă a fost de bună credință, iar bunurile
ce formează obiectul contractului urmează a fi înstrăinate de către arendator, și alte
drepturi și obligații conform legii cu privire la arendă. Părțile pot avea și alte
drepturi și obligații conform Legii cu privire la arendă și normelor reglementative
ale CC.

25
Încetarea contractului de arendă
1. Conform art.921, contractul încetează odată cu expirarea termenului,
sau înainte de termen în cazul pieirii bunurilor arendate, sau în cazul nulității
contractului, sau în virtutea circumstanțelor de îndeplinire a obligațiunilor
contractuale de către părți Temeiurile legale de încetare a arendei înainte de
termen sunt stipulate în art.art. 41³ şi 41-4 al Legii 828/1991 în redacţia
Legii 1006/2002.
Astfel, arendatorul în baza art. 41³ “poate cere rezilierea anticipată, prin
intermediul instanţei de judecată, a contractului de arendă în umrătoarele
condiţii:nerespectarea clauzelor privind arenda;folosirea pămîntului în
condiţii ce contracvin legislaţiei; înrăutăţirea intenţionată a calităţii terenului
arendat; neachitarea arendei pe parcursul a 30 de zile de la data expirării
termenului de plată, cu condiţia că perioada de graţie de 30 de zile pentru
achitarea arendei se va acorda doar o singură dată pe parcursul perioadei de
arendă, astfel că orice neachitare repetată a arendei în termen va constitui
temei pentru a cere rezilierea imediată a contractului de arendă, în cazul
cănd cîntractul nu prevede altfel; ridicarea construcţiilor neautorizate pe
terenul arendat; terenul nu a fost folosit timp de un an de la data dării lui în
arendă, în cazul cînd contractul nu prevede altfel; transmiterea terenului
arendat în subarendă fără consimţămîntul proprietarului. Arendatorul
terenului poate cere rezilierea anticipată a contractului şi în alte cazuri
prevăzute de lege sau de contract. În cazul în care contractul de arendă nu
prevede altfel, arendatorul poate rezilia anticipat contractul de arendă în mod
necondiţionat numai după înştiinţarea în scris, cu cel puţin 3 luni înainte, a
arendaşului. Cu excepţia condiţiilor specifice la alineatul întîi din prezentul
articol, arendaşul are dreptul să folosească terenul pînă la strînsul roadei
inclusiv, conform termenelor prevăzute de tehnologia de creştere a
culturilor”.Arendaşul, la rîndul lui, în baza art. 41-4 “poate cere rezilierea
anticipată a contractului de arendă în cazul în care: arendatorul nu-şi
îndeplineşte obligaţiile contractuale; arendaşul este în imposibilitatea de a
folosi terenul, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, dacă contractul de
arendă nu prevede altfel; arendatorul nu a transmis terenul în termenul
stabilit în contract. Arendaşul poate cere rezilierea contractului de arendă şi
în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. Arendaşul poate cere
rezilierea anticipată a contractului de arendă şi din motive de sănătate, care îl
pun în imposibilitatea de a respecta pe viitor clauzele contractului, dacă
contractul nu prevede altfel. Arendaşul poate rezilia anticipat contractul de
arendă în mod necondiţionat doar avertizînd arendatorul în scris despre
intenţia de reziliere a contractului cu cel puţin 3 luni pînă la recoltare, dacă
contractul nu prevede altfel”.
Conform art. 922 sunt stipulate consecințele de rezelierea contractului de arendă
pînă la încheierea anului agricol, arendatorul este obligat să plătească
arendaşului valoarea fructelor care, deşi încă neseparate, vor putea fi separate
înainte de sfîrşitul anului în condiţiile unei gospodăriri normale..

26
10. Contractul de ÎNCHIRIERE A SPAȚIULUI LOCATIV
In cadrul acestui contract se transmite in folosinta de catre locator catre chirias si
membrii familiei chiriasului o incapere de locuit, iar chiriasul si familia acestuiea
se obliga sa foloseasca spatiul conform destinatiei, sa asigure integritatea lui si sa
achite in modul si termenul stabilit in contract chiria, care reprezinta plata pentru
folosinta.
Acest contract sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesiva, real, translativ de folosinta.
In calitate de incapere pentru locuit poate fi orice incapere separata care intruneste
conditiile de fapt si de drept pentru a deveni obiect al contractului dat.
Acest contract este reglementat de catre codul cu privire la locuinte al RM (RSSM
– 1983 cu modificarile ulterioare, dar pastrinduse notiunile initiale de ordin
general).
Conform Codului dat sint in cadrul fondului locativ se include 4 tipuri de incaperi
de locuit si anume:
1. In fondul locativ de stat se include casele de locuit si incaperile de locuit ce
apartin statului
2. Fondul locativ obstesc care contine casele de locuit si incaperile de locuit
din alte case
Obiectul contractul de inchiriere a spatiului locativ are 2 laturi, sau alt fel spus are
un dublu inteles fiindca pe de o parte este spatiul locativ, iar pe cealalta parte este
vorba de chirie.
In cadrul acestui contract se pune accent pe notiunea de spatiu locativ care trebuie
sa intruneasca toate conditiile stricte in ce priveste izolarea spatiului, intrarea
aparte din coridor (camine), sau intrarea de o parte in casele care se afla la sol.
Spatiul de locuit este doar incaperea prevazuta de a locui in sensul direct al
cvintului.
Daca prin spatiul prevazut pentru locuit se trece dintr-o odaie in alta, aceasta
incapere nu poate fi socotita ca obiect - spatiu locativ izolat.
In ce priveste chiria, sau plata reprezinta suma de bani pe care chiriasul o achita
pentru folosirea incaperei.
Serviciile comunale sau plata pentru intretinere nu face parte din plata pentru
chirie.
Chiria este o suma fixa, iar platile pentru intretinere se fac conform tarifelor si
volumului consumat de chirias (gaz natural, lumina, apa).
Administratia fondului obstesc si a celui de stat stabilesc cuantumul chiriei in
dependenta de cheltuielile de administrare, cheltuielile legale de reparatie capitala,
de intretinere a blocurilor sau spatiilor locative cit si alte cheltuieli conform legii in
vigoare ce tin de obligatiile acesteia.

27
Termenul contractului de inchiriere a spatiului locativ
In cadrul fondului de stat, termenul contractului se incheie, sau este egal cu o
masura de timp nelimitata, cit si in fondul de stat obstesc sau public.
De regula in casele departamentare ale intreprinderilor, organizatiilor din
principalele ramuri ale economiei nationale, institutiilor de stat sau obstesti ,
termenul contractului este determinat de termenul in care persoana data se afla in
relatii de munca cu organizatia sau institutia data.
In ce priveste stabilirea termenului in ordinul de primire a spatiului locativ, se
indica conditiile de atribuire a spatiului catre persoana data si membrii familiei
acesteia si termenul de activitate daca este vorba de casele departamentare,
institutii s.a.
Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de inchiriere a spatiului
locativ
Deoarece este un contract sinalagmatic drepturile si obligatiile sint reciproce
Chiriasii sint obligati sa intretina spatiile locative acordate ca buni proprietari
conform destinatiei, respectind regulile, sanitare si de folosire, cit si regulile de
convetuire.
Ei sint obligati de a folosi in mod rezonabil energia electrica, apa, gazul s.a.
conform legii cu privire la inchirierea spatiului locati.
Obligatiile de baza ale chiriasului consta in respectarea regulelor de securitate ale
incaperei in ce priveste inundatiile, incendierea incaperilor; efectuarea reparatiilor
curente; asigurarea integritatii; pastrarea curateniei si a ordinei si in celelalte spatii
pe care le foloseste, sau care sunt comune cu alti chiriasi.
Nu are dreptul chiriasul sa schimbe stilul sau arhitectura (la fasade), sau sa faca
careva reconstructii in interior, care ar duce la slabirea constructiei capitale; nu are
dreptul sa extinda neautorizat suprafata instalatiilor de incalzire.
Sa respecte regimul de sunete conform codului contraventional al RM.
Sa foloseasca in modul prevazut conductele pentru gunoi
Modificarea contractului de incheriere a spatiului locativ
Deoarece este un contract consensual si comutativ el poate fi modificat la
propunerea uneia si cu acordul celeilalte parti.
Conform codului cu privire la locuinte, poate modifica contractul administratorul,
in cazul reunirii chiriasilor intr-o singura familie, in cazul recunoasterii in calitate
de chirias altui membru al familiei date, in cazul retragerii spatiului de locuit, daca
este folosit pentru venituri ne provenite din munca .
Mai poate fi modificat contractul in cadrul impartirii incaperii de locuit, la cerinta
membrilor chiriasului, in acest caz se cere consimtamintul tuturor membrilor
familiei lui si a chiriasilor.
Daca in locuinta din fondul obstesc se elibereaza o odaoie, se aduce la cunostinta
administratorului si asupra spatiului dat se incheie un nou contract cu un alt chirias
ce sta la rind modificinduse contractul anterior.

28
Particularitatile contractului de inchiriere a spatiului locativ in fondul privat.
In cadrul fondului privat in calitate de locator este proprietarul sau o alta persoana
imputernicita sau abilitata cu acest drept de catre proprietar si in calitate de
proprietar poate fi atit persoana fizica cit si persoana juridica.
Obiectul contractului sint incaperile separate ce intrunesc toate conditiile de fapt si
de drept si nu dauneaza sanatatii in ce priveste situatia sanitara, vecinatatea lor si
alte prevederi legale.
Termenul contractului se stabileste de catre parti si poate fi atit determinat cit si
fara termen, insa conform prevederilor generale, daca este mai mare de 3 ani
trebuie sa se inregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial.
Forma contractului este scrisa, si se inregistreaza contractul la administratia
publica locala.
Pretul contractului este stabilit de catre parti de iure, dar de facto este stabilit de
locator si acceptat de chirias.
In cazul cind este necesar sa se efectuiesze reparatia capitala in spatiul inchiriat
pentru un timp mai indelungat se respecta si se aplica Legislatia Locatiunii, la fel si
reparatia curenta.
In cazul cind decedeaza chiriasul, locatorul este obligat pe termenul ramas sa
incheie contractul cu unul din membrii famieliei chiriasului, ceia ce inseamna
modificarea contractului de inchiriere a spatiului de locuit, deoarece se schimba
una dintre parti, adica chiriasul.
Spatiile locative cu destinatie speciala pot fi spatiile de serviciu care pot fi
amplasate in casele fondului locativ (lacatusii, electricienii care activeaza la locul
dat). Se acorda doar persoanelor care au dreptul de a primi spatiul locativ de
serviciu. Repartizarea in cadrul acestui fond, poate fi la dorinta partilor, daca este
spatiu privat, sau daca este fondul obstesc sau de stat prin acordarea de spatiu de
locuit in baza ordinului de repartitie. Termenul contractului este egal cu termenul
angajarii persoanei in cadrul serviciului dat.
11.Contractul de leasing

29
Contractul de leasing prevede, ca o parte numita locator se obliga fata de alta parte
numita locatar sa asigure o sesiune si folosinta temporara a unui bun cumparat sau
produs de locator(cumparat de locator de la furnizor, sau producator) contra unei
plati periodice numita rata de leasing.
Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, cu
executare succesiva si translativ de folosinta si posesie, este real
Deosebim mai multe tipuri ale contractului de leasing, insa principalele forme sint
leasingul financiar si leasingul operational.
In cadrul leasingului financiar:
1. perioada de leasing, sau termenul contractului depaseste 75% din durata de
functionalitate utila a obiectului material a contractului de leasing, luinduse
in calcul folosirea rationala si uzura.
2. alta particularitate este ca trebuie sa prevada expres la momentul semnarii
contractului ca odata cu finalizarea termenului contractului, dreptul de
proprietate asupra bunului se va transfera de la locator catre locatar.
3. alta particulatitate este ca suma ratelor, sau pretul contractului trebuie sa fie
nu mai mic de 90% din valoarea initiala a bunului transmis in leasing.
4. alta particularitate este ca riscurile si benificiile sint transferate de la locator
catre locatar
Leasingul operational este acela in care nu se include nici un semn de la leasingul
financiar.
In afara de aceasta Leasingul poate fi in functie de forma de organizare si tehnica
de realizare a operatiunilor de leasing, poate fi leasing direct, sau leasing indirect.
In cadrul leasingului direct, contractul se incheie intre toate 3 parti contractante,
concomitent, ceea ce inseamna ca este un contract tripartid si anume vinzatorul
(furnizorul), a 2-a locatorul (care poate avea calitate de vinzator), a 3-a locatarul.
In cadrul leasingului indirect sunt 2 contracte separate, furnizor (calitate de
vinzator) - locator si locator – locatar. In ambele cazuri locatarul este partea care
alege bunul conform cerintelor sale, insa in cadrul contractului direct el are
posibilitatea de a se expune asupra viciilor bunului direct catre furnizor, deoarece
locatorul aici are intr-o oarecare masura calitate de intermidiar.
Mai deosebim tot in functie de aceasta forma de organizare, leasingul de returnare
unde se presupune, ca la expirarea termenului bunul se transmite inapoi.
O alta forma este leasingul diferentiat in cadrul caruia operatiunea este finantata de
mai multi locatori.
O alta forma este leasingul periodizat atunci cind bunul se transmite catre mai
multi locatari care il folosesc periodic stabilinduse un anumit orar de lucru.
Dupa teritoriul de functionare deslusim leasing teritorial national si international.
In calitate de parti sunt – furnizorul, sau vinzatorul care instraineaza catre locator
conform contractului de vinzare-cumparare respectinduse drepturile si obligatiile
partilor contractante. Vinzatorul sau furnizorul poate fi o persoana fizica sau
juridica ce are capacitatea de a contracta in conditiile prevazute de lege.

30
O alta parte contractanta este locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica ce
practica activitate de intreprinzator si transmite in conditiile legii cu privire la
contractul de leasing catre locatar conform conditiilor si cerintelor inaintate de
acesta si acceptate de locator un anumit bun cu dreptul de posesie si folosinta
pentru o anumita perioada de timp. Daca in contract este stipulata macar o conditie
ce prevede leasingul financiar, atunci contractul dat se prezuma translativ de
proprietate dar nu de posesie si folosinta.
Locatarul este partea contractanta fizica sau juridica care doreste sa primeasca si
primeste conform contractului de leasing in dependenta de tipul leasingului
operational sau financiar un bun mobil sau imobil cu drept de posesie si folosinta,
sau cu drept de proprietate.
Contractul se incheie in forma scrisa conform art.924 CC, unde se indica pretul
bunului, suma contractului de leasing, se indica modul de achitare si termenele
ratelor, plata finala si metodele calcularii in cazul rezelierii contractului.
Contractul de leasing include in sine elemente ale contractului de vinzare-
cumparare, locatiune si de arenda, de aceea obiectul contractului pe de o parte pot
fi bunurile ce au tangente cu contractele de locatiune si arenta si se bazeaza de
prevederile referitore la contractul de vinzare cumparare.
Obiectul juridic este format din totalitatea actiunilor pe care le intreprind partile
contractante.
Obiectul contractul trebuie sa fie, sa existe, poate fi orice bun care se afla in
circuitul civil, sau in circuitul civil restrins daca legea permite transmiterea bunului
dat in leasing.
Nu pot fi obiecte ale leasingului terenurile agricole, bunurile consumptibile,
bunurile scoase din circuitul civil, sau obiectele proprietatii intelectuale.
Termenul contractului se stabileste de catre parti, dar nu poate fi mai mic de un an
de la momentul incheierii contractului. Contractul se incheie pe o perioada
determinata de timp luinduse in consideratie perioada de amortizare a bunului, cit
si perioada de amortizare fiscala.
Pretul contractului se stabileste de catre parti in dependenta de calitatile bunului si
prezinta rata de leasing sau acea plata periodica efectuata de catre locata catre
locator. In cadrul leasingului operational, plata reprezinta cota de amortizate
calculata conform actelor normative in vigoare cit si beneficiul stabilit de partile
contractante. In cadrul leasingului financiar plata o reprezinta pretul sau cota parte
din valoarea de intrare a bunului si plus dobinda de leasing (deoarece este vorba de
procurarea unui bun in rate plus dobinda aferenta).
Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de leasing Obligaţia
imperativă a locatorului în contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu
vînzătorul bunului, constă în informarea vînzătorului despre contractul de
leasing încheiat sau care urmează a fi încheiat, cu indicarea locatarului
concret. Această informare a vînzătorului serveşte în calitate de temei pentru
apariţia unor drepturi şi obligaţii specifice calităţii lui de parte a raportului de
leasing. Lipsa în contract a indicaţiei despre scopul dobîndirii de către locator

31
a bunului nu afectează valabilitatea contractului, dar poate servi în calitate de
temei pentru înaintarea cerinţelor de reparare a daunelor.
Locatorul in contractul de leasing are obligatiile unui vinzator deoarece pune la
dispozitia locatarului bunul fara vicii de ordin material, sau juridic. Reesind din
cele spune, locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica, in dependenta de
forma contractului de leasing, financiar sau operational isi asuma, sau transmite
catre locatar riscurile legate de contractul de leasing. Locatorul nu trebuie sa
impiedice lacatarului in folosirea obiectului contractului, iar daca este leasing
operational si mai multe persoane au dreptul de folosinta si posesie asupra
obiectului leasingului, acestea trebuie sa raspunda in masura prevederilor
contractuale in dependenta de forma leasingului.
Locatarul este obligat sa respecte conditiile contractuale, sa se foloseasca de bun in
dependenta de destinatia lui, are dreptul sa aleaga producatorul, are dreptul sa
formuleze cerinte fata de furnizor sau locator, are dreptul sa stabileasca
independent si sa aleaga cine se va ocupa cu efectuarea reparatiilor curente pentru
a intretine bunul in stare lucrativa, sau capitale daca este prevazut in contract,
atunci cind in contract nu se stabileste persoana (fizica sau juridica) care se va
ocupa de reparatia garantata a bunului
Locatarul are dreptul daca nu este prevazut in contract, dar la expirarea termenului
bunul se instraineaza, sa procure acest bun, iar daca doreste poate sa prelungeasca
relatiile contractuale de folosire atunci cind bunul nu se instraineaza.
Nu are dreptul locatarul sa greveze bunul, sa modifice contractul, sau sa-l intrerupa
fara instiintarea locatorului.
Locatarul este obligat sa permita locatorului verificarea modului de folosire a
bunului in orice moment atunci cind este rezonabil, dupa timp, loc.
Contractul de leasing inceteaza odata cu expirarea termenului si indeplinirea
obligatiunilor contractuale de catre parti, sau atunci cind se realizeaza contractului
cu acordul partilor, sau din cauza partilor, sau a unei parti; si din alte motive, sau
circumstante prevazute de lege.
12. Contractul de concesiune

32
<>Legea cu Privire la Concesiune – Monitorul oficial Nr.67 din 30.11.1995<>
În cadrul acestui contract se transmite în concesiune un serviciu public, un bun
public, sau se execută careva lucrări în vederea eficientizării economice ale
acesteia.
Acest contract este consensual, este sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare
succesivă, este comutativ, dar totodată include și unele elemente aliatorii, sau
nuanțe aliatorii, este translativ de posesie și folosință, dar la sfîrșitul contractului,
dacă bunul se înstrăinează, poate fi translativ de proprietate atunci cînd
concesionarul este de bună credință.
În cadrul contractului dat, statul, sau unitățile administrativ teritoriale ce au
calitatea de concedent, transmit, sau cesionează concesionarului care este un
investitor persoană fizică sau juridică de la noi din țară sau străin în schimbul unei
revedente, dreptul de a explora, de a prospecta, sau a exploata un bun, un serviciu
public, sau a executa careva lucrări.
Acest contract are natură dublă și anume din punctul de vedere a dreptului material
deoarece ține de dreptul civil și de dreptul administrativ. Aceasta este motivat de
modul de desfășurare și normele reglementative față de părțile contractante.
În afară de particularitățile juridice menționate mai sus, acest contract este solemn,
nu numai din cauza că se încheie în formă scrisă, dar din cauza că una dintre părți
este statul cît și modul de desfășurare a ofertelor, propunerilor și acceptării lor.
În calitate de părți sînt concedentul și concesionarul unde concedent poate fi
Guvernul, dacă obiect al contractului de concesiune sînt terenurile sau alte resurse
naturale și în acest caz se încheie contractul între concesionar și organul central de
specialitate al administrației publice autorizat de guvern, iar în cazul concesionarii
bunurilor ce aparțin întreprinderilor de stat, sau municipale, sau administrației
publice locale, în calitate de concedent sînt organele centrale de specialitate ale
administrației publice locale; din acestea reiese că în dependență de cine este
proprietar în limitele atribuțiilor, că sînt bunurile statului, sau ale administrației
publice locale, concedent va fi Guvernul, sau reprezentanții administrației publice
locale.
În calitate de concesionar poate fi orice persoană fizică sau juridică care are
capacitate civilă de a contracta, corespunde cerințelor înaintate de concedent și
poate fi atît de la noi din țară cît și de peste hotare.

33
Concedentul transmite drepturile sale de posesiune și folosință asupra obiectului
contractului către concesionar, fără a-I transmite și dreptul de proprietate ce îi
permite dispoziția asupra obiectului dat.
Obiectul contractului de concesiune îl reprezintă folosirea de către o persoană
privată a unui serviciu public, a unui bun public, sau executarea unei activități
publice.
În ce privește categoria serviciilor publice, ele includ transportul public cît și
serviciile de colectare, depozitare și valorificare a deșeurilor, distribuției energiei
termice și electrice.
În calitate de bunuri că obiect al contractului de concesiune sînt terenurile publice
și alte resurse naturale, bunuri mobile și imobile ale organizațiilor de stat și
municipale, sau alte bunuri proprietar al cărora este administrația publică locală,
înafară de terenurile ce au o valoare istorico-culturală cît și terenurile destinate
ocrotirii naturii și alt terenuri conform legii cu privire la concesiune (art.111 din
lege).
În calitate de obiect pot fi și alte activități și bunuri, ca de exemplu cesionarea către
concesionar, construcția podurilor, centralelor electrice, hidrocentralelor și altor
lucrări în vederea obținerii carorva bunuri de însemnătate publică.
Forma contractului este scrisă și conform art.13 al legii cu privire la concesiune
contractul include părțile contractante, obiectul și scopul concesiunii, formele,
condițiile, volumul și modul de efectuare al plăților, obligațiile concedentului și ale
concesionarului cît și drepturile lor și alte clauze contractuale.
Conform Hotărîrii Guvernului RM nr.102 din 27 februarie 1996 sînt elaborate
măsurile pentru executarea legii cu privire la concesiune cît și prevederile cu
privire la organizarea și procedura licitațiilor.
Termenul contractului este de pînă la 50 de ani art.14 din Lege
Prețul contractului (redevență) conform art.15 al Legii cu privire la concesiune se
stabilește în natură, în bani, sau în formă mixtă. Sub formă de plăți de o singură
dată (bonus),sau chirie (rentă), sub formă de plăți pentru extracția resurselor
naturale sau fabricarea producției (royalti), iar în care plățile menționate sînt
efectuate de un investitor străin se acceptă plată atît în valuta națională cît și străină
( art.13 din Lege)
Încetarea contractului:
- În caz de lichidare a întreprinderii concesionale;
- prejudicierii obiectului concesiunii;
- expirarea termenului stabilit.

34
Rezilierea:
- falimentarea întreprinderii concesionale;
- decesului concesionarului - persoană fizica;
- pronunțarea de către instanța judecătorească a nulitații contractului
14. Contractul de antrepriză
Prin contractul de antrepriză o parte, antreprenor se obligă să efectuieze pe riscul
său o anumită lucrare celeilalte părți (client), iar aceasta se obligă să recepționeze
lucrarea și să plătească prețul convenit.
Antrepriza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesivă și consensual.
Particularitațile:
- Antreprenorul efectuează o lucrare la comandă clientului pentru satisfacerea
cerințelor individuale ale acestuia.
- Antreprenorul efectuează o anumită lucrare din care poate rezulta
producerea, sau transformarea unui bun, ori obținerea unui alt rezultat prin
efectuarea de lucrări
- Antreprenorul este independent în alegerea modului de executare a lucrării
- Antreprenorul execută lucrarea pentru o remunerație obținută după
efectuarea și predarea lucrării
Delimitarea contractului de antrepriză cu alte contracte:
Se deosebește cu contractul de vînzare cumpărare prin faptul că în momentul
încheierii contractului de vînzare cumpărare, obiectul acestui contract există în
realitate și este transmis cumpărătorului.
În contractul de antrepriză obiectul contractului nu există în momentul încheierii
contractului, el urmează a fi produs, fabricat.
Se deosebește de contractul de locațiune după obiectul contractului, după faptul că
plată locațiunii este determinată în funcție de volumul bunului închiriat, durata
folosinței obiectului etc.
În contractul de antrepriză nu persistă așa aspect ca folosirea unui bun care
aparține unei alte persoane.
Părțile contractante sunt antreprenorul și clientul, unde antreprenorul este
considerată persoana care își asumă obligația să efectuieze o lucrare în favoarea
altei persoane, și clientul este persoană (fizică sau juridică) care însărcinează o altă
persoană să efectuieze o anumită lucrare.

35
Obiectul contractului de antrepriză este rezultatul activității antreprenorului.
Obiectul contractului de antrepriză poate fi producerea sau transformarea unui bun,
cît și obținerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrări.
Forma contractului:
- este simplă scrisă - la producerea unor obiecte complicate care necesită un
termen de executare îndelungat și cheltuieli esențiale;
- verbală
Termenul are importanță pentru ambele parți:
- Pentru client – recepționarea la timp a obiectului contractului
- Pentru antreprenor – pentru ca după executarea lucrării și predarea ei
clientului are dreptul la remunerație.
Prețul contractului, sau remunerația antreprenorului este constituită din 2 elemente:
1. Cheltuielile suportate de antreprenor la executarea lucrării
2. Remunerația care i se cuvine după lucrul efectuat.
Dacă contractul de antrepriză prevede executarea unor lucrări complexe, prețul se
determina prin întocmirea devizului, întocmit de către antreprenor în comun acord
cu clientul și constituie un calcul al materialelor utilizate.
Riscurile în contractul de antrepriză:
1. Riscul lucrării (contractului) – antreprenorul se obligă să efectuieze pe riscul
sau o anumită lucrare. Prin urmare dacă executarea contractului devine
imposibilă din cauze de forța majoră, antreprenorul nu are dreptul la
remunerație
2. Riscul materialelor – riscul pieirii, sau deteriorarii fortuite a materialelor
necesare executării contractului îl suportă cel care le-a furnizat
3. Riscul obiectului contractului – riscul pieirii sau deteriorării fortuită a
obictului contractului pînă la recepționarea lui îl suportă antreprenorul.
Drepturile si obligațiile parților în cadrul contractului de antrepriză
- Antreprenorul este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a eficientiza
modul de desfăsurare a lucrărilor față de obiectul contractului cît și pentru a
obține rezultatul dorit de client.
- Deoarece antreprenorul se socoate specialist și profesionist în domeniul dat,
el trebuie să informeze clientul despre toate acțiunile care trebuie să le
întreprindă pentru a obține rezultatul dorit, în ce privește calitatea
materialului din care urmează să fie îndeplinită, transformată sau reabilitată
lucrarea – obiect al contractului.
- Antreprenorul este obligat să efectuieze lucrarea de sinestatator, sau
personal dacă aceasta prevede contractul, sau reiese din contract (calitățile
personale ale antreprenorului).

36
- Antreprenorul trebuie să furnizeze materialul, sau să execute lucrul din
materialul clientului conform contractului, însă în ambele cazuri el duce
răspundere de calitatea bunului ce formează obiectul contractului.
- El trebuie să depisteze viciile materialului deoarece este profesionist și să
informeze clientul în măsura în care aceste vicii ar putea dăuna calității
bunului.
- Antreprenorul trebuie să informeze despre faptul existenței anumitor
împrejurări ce ar împiedica executarea sau finalizarea lucrărilor în termen.
- Antreprenorul trebuie să transmită clientului obiectul contractului în
termenii, modul și locul stabilit în contract. Obiectul trebuie să fie liber de
orice viciu de ordin material sau juridic.
- Dacă în cadrul contractului sînt executate lucrări capitale, atunci se
îndeplinește actul de predare primire al bunului, iar antreprenorul trebuie să
ia parte la transmiterea bunului către client, unde se va face cunoscută toată
informația față de obiectul material al contractului, clientului, iar ultimul va
recepționa lucrarea
- Dacă în cadrul recepționării lucrării de către client se vor depista careva vicii
materiale, antreprenorul va fi obligat să le înlăture pe cont propriu.
- În ce privește remidierea (înlăturarea) viciilor, art.930 alin.3 prevede că
antreprenorul poate să refuze înlăturarea acestor vicii dacă aceasta
presupune niște cheltuieli disproporționale (adică de o proporție mult mai
mare).
Antreprenorul are urmatoarele drepturi:
- Are dreptul de a cere de la client de a fi informat în măsură deplină cu
privire la obiectul contractului, lucrările care urmează să le facă
- Are dreptul de a cere preschimbarea materialului cu altul dacă cel din urmă
nu corespundea calității
- Are dreptul în cazul construcțiilor capitale de a cere constituirea unei ipoteci
asupra terenului de construcție al clientului pentru garantarea drepturilor ce
rezultă din contractul de antrepriză (art.953 CC)
- Are dreptul de a reține, sau de a gaja bunul mobil produs, sau îmbunătățit
pentru că clientul să-I achite pentru lucrările efectuate atunci cînd acesta nu
este deacord cu aceste lucrări (art.952 CC)
- Are dreptul conform art.951 CC de a rezelia contractul
Drepturile si obligațiile clientului:
- Clientul este obligat să informeze antreprenorul corect
- Să pună la dispoziția antreprenorului materialul fără vicii
- Să recepționeze bunul în timpul și modul stabilit în contract
- Să achite antreprenorului sumele prevăzute în dependență de termenele
prevăzute în contract
- Să îndeplinească actul de predare primire cu indicarea viciilor care pot fi
înlăturate
- Să ceară de la antreprenor o garanție în ce privește calitatea bunului

37
- Să achite imbunatatirele, sau înlăturarea viciilor excesive, dacă aceste vicii
au apărut din cauza clientului
Clientul are dreptul:
- Să ceară remedierea viciilor apărute din cauza antreprenorului care au ținut
de informarea incorectă, sau de calitatea materialelor
- Să remidieze singur viciile, dar să ceară compensarea cheltuielilor dacă
antreprenorul nu le-a refuzat din start din cauza sumelor disproporționale
- Să ceară numirea termenului de garanție conform art. 969 CC, deoarece în
acest termen se înaintează reclamațiile
Îcetarea contractului
Contractul încetează în dependență de termenii stabiliți, odată cu executarea
obligațiilor contractuale, sau în cazul pieirii bunului care este obiect material al
contractului; în cazul rezelierii înainte de termen din cauza neexecutarii obligațiilor
contractuale de către una dintre părți; în cazul decesului antreprenorului dacă
contractul este intuito-persone; și în alte cazuri cînd nu este posibilă desfășurarea
în continuare a relațiilor contractuale (art.940, 942, 943, 944, 945, 963 CC)
14. Contractul de prestări servicii
In cadrul acestui contract, in calitate de părți sunt prestatorul si beneficiarul
unde prestator poate fi persoana cu capacitatea de exercițiu deplina fizica sau
juridica atât din RM ci si de peste hotare iar in calitate de beneficiar poate fi orice
persoana atât PF cit si PJ ce are capacitatea de exercițiu si corespunde normelor
legale.
Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, in dependenta de
obiectul contractului - poate fi intuito-personae; cu executare succesiva si
comutativ; însă rezultatele prestării serviciilor cu toate ca este finit, nu aduce
așteptările beneficiarului in măsura in care el dorește.
O particularitate esențiala a acestui contract este faptul ca acesta are menirea
de a reglementa prestările serviciilor si poate fi regăsit într-o serie de contracte
civile cum ar fi: contractul de servicii turistice; contractul de mandat/ de transport/
de expediție; contractele bancare; contractul de depozit; contractul de magazinaj;
contractul de factoring s.a.
In calitate de părți sunt prestatorul si beneficiarul, unde prestator poate fi orice
PF sau PJ ce are capacitate de exercițiu deplina iar in dependenta de obiectul
contractului, capacitate civila deplina (studii, abilitați) de a contracta.

042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii

042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (20)

Destacado

Destacado (8)

Similar a 042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii

Similar a 042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii (20)

Más de exodumuser

Más de exodumuser (20)

042 -055_-_drept_civil__partea_speciala_i,_ii