1. 1
Calcul tabelar-Excel 2003
ECDL-Modulul 4
CalculCalcul tabelartabelar--Excel 2003Excel 2003
ECDLECDL--Modulul 4Modulul 4
PermisulPermisul European deEuropean de ConducereConducere aa ComputeruluiComputerului
2. 2
Cuprins:
Lectia 1 – Utilizarea aplicatiei Excel................................................5
1. 1 Deschiderea aplicatiei Excel....................................................6
1. 2 Crearea unui registru de calcul nou si salvarea acestuia.....................8
1. 3 Deschiderea unui registru de calcul existent si salvarea acestuia.........11
1. 4 Deschiderea mai multor registre de calcul...................................15
1. 5 Salvarea registrelor de calcul sub alt nume, in alt loc sau in alt format.15
1. 6 Inchiderea registrului..........................................................18
1. 7 Obtinerea ajutorului – functia Help...........................................19
1. 8 Inchiderea aplicatiei Excel....................................................20
1. 9 Functia de modificare a dimensiunii de vizualizare a paginii pe ecran.....21
1.10 Modificarea barei de instrumente...........................................22
1.11 Exercitii.......................................................................25
3. 3
Cuprins:
Lectia 2 – Lucrul cu celule............................................26
2. 1 Introducerea datelor, textului intr-o celula...................26
2. 2 Selectarea celulelor, coloanelor si randurilor..................29
2. 3 Copierea, stergerea si mutarea textului sau a datelor.......32
2. 4 Gasire si inlocuire................................................42
2. 5 Moduri de lucru cu randuri si coloane..........................49
2. 6 Fixarea pe ecran a randurilor si coloanelor....................59
2. 7 Exercitii...........................................................61
Lectia 3 – Foile de calcul..............................................62
3. 1. Lucrul cu foile de calcul.........................................62
3. 2. Exercitii..........................................................65
Lectia 4 – Formule si functii..........................................66
4. 1. Formule aritmetice..............................................66
4. 2. Referintele celulelor............................................69
4. 3. Lucrul cu functii................................................79
4. 4. Exercitii.........................................................89
5. 5
Lectia 1 – Utilizarea aplicatiei Excel
Microsoft Excel este un program care organizeaza si
gestioneaza date organizate matriceal in linii si coloane. Scopul
declarat al acestuia este de a tine la un loc datele dumneavoastra
pentru a putea efectua calcule asupra lor si de a le aranja in asa fel
incat sa capete un inteles.
Operatiile care se pot efectua :
* calcule utilizand formule simple sau complexe;
* formatare si protejare spatiu de lucru ;
* portabilitatea informatiilor continute in diferite foi de calcul –
adica schimbul de informatii intre aplicatii de acelasi tip sau de
tipuri diferite ;
* reprezentari grafice a datelor numerice
* exploatare si interogare baze de date.
6. 6
1.1 Deschiderea aplicatiei
Aplicatia de calcul tabelar se poate deschide in mai multe moduri :
Din meniul Start – Programs – Microsoft Office – Microsoft Office2003
7. 7
Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft Excel se poate
porni aplicatia printr-un dublu clik pe aceasta iconita.
8. 8
1.2. Crearea unui registru de calcul nou si salvarea acestuia;
Un registru de calcul este un fisier in care se pot stoca si prelucra date.
Un registru poate contine mai multe foi de calcul care pot fi organizate in mai
multe moduri.
Crearea unui registru de calcul nou se poate face in mai multe moduri:
Din meniul File -> New
Tastand: Ctrl-N
Din bara de instrumente standard apasand pe simbolul:
9. 9
Daca avem fereastra Explorer deschisa -> clic dreapta in directorul in
care dorim sa salvam registrul si apoi alegem optiunea:
New -> Microsoft Excel Worksheet.
10. 10
Salvarea registrului se face:
din meniul File -> Save
Tastand: Ctrl-S
Din bara de instrumente standard apasand pe simbolul:
11. 11
1.3. Deschiderea unui registru de calcul existent si salvarea acestuia;
Deschiderea unui registru de calcul existent se poate face in mai multe moduri:
Daca aplicatia Excel este deschisa alegem meniul File -> Open sau
Tastam: Ctrl-O sau
Din bara de instrumente standard apasam pe simbolul:
12. 12
Daca avem deschisa fereastra Explorer atunci registrul se poate
deschide facand dublu clic pe numele fisierului.
Prin meniul Start, in documentele recente:
In partea de jos a meniului File exista, in
ordinea folosirii, ultimele fisiere accesate
(aproximativ 4-5 fisiere). Faceti clic pe cel pe
care doriti sa-l deschideti.
13. 13
Dupa deschiderea unui registru de calcul este afisata fereastra de
aplicatii Microsoft Excel care este formata din:
Bara de titlu – cuprinde:
-denumirea programului (Microsoft Excel)
-numele documentului (Book 2)
-butoanele pentru optiunile de marire/micsorare
ale ferestrei si butonul de iesire din aplicatie
Barele de instrumente
Panoul de activitati
Bara de stare
Bara pentru formule
Barele de instrumente
Foaia de lucru
14. 14
Salvarea unui registru de calcul se poate face in urmatoarele moduri:
Din meniul File -> Save
Tastand: Ctrl-S
Din bara de instrumente standard apasand pe simbolul:
15. 15
1.4. Deschiderea mai multor registre de calcul;
Este posibil sa avem mai multe registre de calcul deschise simultan. Ele
se deschid prin aceleasi procedee prezentate anterior. Ele apar pe
ecran suprapuse si sunt semnalate pe bara de jos a ecranului (Taskbar).
1.5. Salvarea registrelor de calcul sub alt nume, in alt loc sau in alt format;
Din meniul File -> Save As
16. 16
Pe ecran apare caseta de dialog Save As in care stabilim:
- tipul documentului
- numele lui
- calea – locul unde va fi salvat . Calea unde
va fi salvat
registrul.
Numele sub care va fi salvat registrul
Tipul ales
pentru
registru
17. 17
Salvarea in format Web se poate face in doua moduri:
- din meniul File -> Save as Web Page
- din meniul File -> Save As – in caseta de dialog alegem tipul Web Page
18. 18
1.6. Inchiderea registrului;
Putem inchide registrul de calcul fara a inchide aplicatia Excel (pentru a
putea sa o utilizam in continuare) astfel:
Din meniul File -> Close
Sau apasam pe butonul existent in coltul din dreapta sus.
19. 19
1.7. Obtinerea ajutorului – functia Help (Ajutor);
Ajutorul poate fi activat apasand tasta din imagine:
Pe ecran apare fereastra Assistance (Ajutor Excel).
Pentru a gasi informatiile dorite introducem in campul Search for (Cautare
pentru) ceea ce dorim sa cautam, apoi, apasam butonul Search (Pornire cautare)
(butonul verde din partea dreapta a campului Search for (Cautare pentru)).
20. 20
Asistentul se mai poate activa si prin apasarea tastei F1.
Pentru a inchide asistentul mouse clic stanga pe butonul Close din
partea dreapta a ferestrei.
1.8. Inchiderea aplicatiei Excel;
Din meniul File (Fisier) -> Exit (Iesire)
Clic pe butonul din dreapta sus a ferestrei.
21. 21
Din meniul View (Vizualizare) -> Zoom (Panoramare) se deschide
fereastra de dialog Zoom(Panoramare) in care putem opta pentru
dimensiunile oferite automat sau cele stabilite de noi.
1.9. Functia de modificare a dimensiunii de vizualizare a paginii pe
ecran;
IMPORTANT: Modificarile asupra dimensiunii de vizualizare nu
au efect asupra marimii reale a paginii si a caracterelor.
22. 22
1.10. Modificarea barei de instrumente;
Mediul Excel are la dispozitie mai multe bare cu meniuri.
- Bara cu meniul principal
Modul de afisare al aceastei bare nu poate fi modificat
Bara contine meniul principal de comenzi.
- Barele cu instrumente
Aceste bare contin o multime de functii oferite de mediul Excel.
23. 23
Pictogramele prin care sunt accesate functiile pot fi adaugate sau
sterse din barele de instrumente in functie de necesitatile utilizatorului.
Adaugarea sau stergerea in/din bare se executa asfel:
Din meniul View (Vizualizare) -> Toolbars (Bare de instrumente)
prin simpla apasare a mouse-ului se pot activa sau inactiva barele de
instrumente oferite de mediul Excel.
Toate barele active sunt marcate cu bifa.
Pentru a le dezactiva trebuie apasat
mouse clic dreapta pe numele lor.
24. 24
Pot fi modificate anumite optiuni predefinite ale aplicatiei
Excel ca de exemplu: numele utilizatorului, directorul
implicit in care vor fi salvate documentele si alte optiuni.
Aceasta se relizeaza prin meniul: Tools (Instrumente) ->
functia Options (Optiuni)
In meniul User Name
(Nume utilizator)
puteti modifica
numele utilizatorului
In meniul Default file location
(Amplasare implicita fisier)
introduceti calea implicita in care
doriti sa salvati fisierele.
In fereastra de dialog care
se deschide putem modifica
optiunile in functie de
necesitati.
25. 25
1.11 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia de calcul tabelar.
2. Ascundeti si apoi reafisati barele de instrumente.
3. Modificati directorul implicit in care vor fi salvate aplicatiile ca fiind:
c:/cursant.
4. Modificati numele utilizatorului in Cursant.
5. Salvati aplicatia pe desktop cu numele lectia1.xls.
6. Modificati fontul implicit: Times New Roman cu dimensiunea 16.
7. Inserati o foaie noua de calcul pe care sa o numiti Raport final.
8. Salvati registrul de calcul.
9. Inchideti registrul de calcul.
26. 26
Lectia 2 - Lucrul cu celule
O foaie de calcul este asemenea unei matrici, formata din randuri si coloane.
Numele coloanelor este format din litere iar, numele randurilor este format
din cifre.
La intersectia unei coloane cu un rand se gaseste celula, care are numele
format din eticheta coloanei si numarul randului.
Adresa celulei = C6
La intersectia coloanei C
cu randul 6 este celula C6
2. 1. Introducerea datelor, textului intr-o celula;
Datele se introduc in celule pozitionandu-ne pe celula dorita si tastand datele pe
care dorim sa le introducem. Cand am terminat de introdus, apasam tasta Enter.
Dupa introducerea datelor tiparim ceea ce am introdus:
apasam pe butonul de pe bara de instrumente de formatare sau
apasam tastele Ctrl+P sau
in meniul File(Fisier) selectam functia Print(Imprimare)
27. 27
Exemplu: Tastam in celula A1 titlul pentru tabelul pe care-l vom crea.
Textul introdus intr-o celula se memoreaza(stocheaza) integral doar in
celula respectiva.
Daca lungimea textului introdus depaseste dimensiunea coloanei, iar celulele
adiacente, situate in dreapta celulei pe acelasi rand, sunt goale, atunci textul
se afiseaza integral in foaia de lucru.
Daca una sau mai multe celule situate in dreapta celei in care am memorat textul nu
sunt goale, atunci textul afisat se trunchiaza la dimensiunea coloanei in care a fost
memorat. Pentru a rezolva o astfel de situatie exista optiunea Wrap despre care vom
vorbi in lectiile ce urmeaza.
28. 28
Daca am gresit la introducerea datelor, pentru a anula greseala, executam:
apasam tasta Esc
din meniul Edit(Editare)-> apelam functia Undo Typing (Anulare tastare)
sau
facem clic pe pictograma aflata pe bara de instrumente: sau
apasam tastele Ctrl+Z
Dupa anulare se revine la forma de dinainte.
29. 29
Opusa functiei Undo (Anulare) este Redo (Repetare), care realizeaza
refacerea ultimei operatii anulate. Aceasta functie se apeleaza in:
meniul Edit-> Redo Typing (Repetare)
sau
facand clic pe pictograma: sau
tastand Ctrl+Y
2. 2. Selectarea celulelor, coloanelor si randurilor
Celula se poate selecta folosind tastatura sau mouse-ul.
Cand deschidem un fisier Excel cursorul se pozitioneaza automat in celula A1. Cu
ajutorul sagetilor putem sa ne pozitionam in celula dorita.
Cel mai simplu este sa folosim mouse-ul printr-un simplu clic stanga pe celula dorita.
O alta modalitate de selectare a unei celule este cu ajutorul campului derulant
aflat pe bara de meniuri. Introducem numele celulei dorite, tastam Enter si
cursorul se va pozitiona in locatia dorita.
Campul derulant
Dupa repetare se revine la forma de dinainte.
30. 30
Modalitatea cea mai simpla de selectare a unui grup de celule se face
cu ajutorul mouse-ului, tinand apasat butonul din stanga si deplasand-ul
peste celulele pe care dorim sa le selectam. Prima celula selectata
va aparea selectata, iar celelalte vor fi incadrate intr-un chenar gri.
Atentie! Nu puteti selecta un grup de celule decat intr-o singura directie
Selectia se mai poate face si prin apasarea tastei Shift + oricare dintre sageti
in functie de directia dorita.
Selectarea unei coloane intregi sau a unui rand intreg se face prin
pozitionarea cursorului pe casuta ce contine numele coloanei sau
pe casuta ce contine numarul randului dorit si
apoi clic stanga mouse.
Selectarea
coloanei B Selectarea
randului 4
31. 31
Selectarea simultana a coloanelor si randurilor se face tinand apasata
tasta Ctrl si efectuarea selectiei cu mouse-ul.
Selectarea intregii foi de calcul se realizeaza cu mouse-> clic stanga
pe casuta aflata la intersectia coloanei ce contine numarul randurilor cu
randul ce contine numele coloanelor.
Casuta aflata la intersectia
coloanei ce contine numarul randurilor cu
randul ce contine numele coloanelor.
Pentru a renunta la selectie trebuie sa dati un clic oriunde pe ecran.
32. 32
2. 3. Copierea, mutarea si stergerea textului sau a datelor.
Copierea/mutarea textului/datelor in diferite parti ale foii de calcul
este posibila datorita memoriei temporare numita Clipboard unde se
pastreaza pe termen scurt datele pe care le copiem/mutam.
Pentru a copia/muta, selectam datele si apoi utilizam:
din meniul Edit(Editare), functia Copy(Copiere) pentru copiere sau
functia Cut(Decupare) pentru mutare
tastele Ctrl+C pentru copiere sau
Ctrl+X pentru mutare
pentru copiere clic pe pictograma din bara de instrumente:
mutare clic pe pictograma din bara de instrumente:
clic dreapta pe textul/datele selectate pentru copiere si alegerea
optiunii Copy(Copiere) sau Cut(Decupare)
Dupa efectuarea uneia dintre operatiuni(copy/cut) trecem la
“amplasarea” textului/datelor in locul dorit, selectam celula de destinatie si
alegem una dintre modalitati:
din meniul Edit(Editare)-> functia Paste(Lipire)
tastam Ctrl+V
clic pe pictograma din bara de instrumente:
clic dreapta pe locul unde dorim sa plasam textul/datele si
alegerea optiunii Paste(Lipire)
33. 33
Exemplu: din celula A1 mutam prenumele Adrian in celula B3
-ne pozitionam cu cursorul in celula A1
-tastam Ctrl+X
-ne pozitionam cu cursorul in celula B3
-tastam Ctrl+V
din celula B1 mutam numele Pascu in celula A3
-ne pozitionam cu cursorul in celula B1
-tastam Ctrl+X
-ne pozitionam cu cursorul in celula A3
-tastam Ctrl+V
34. 34
Optiunea Edit -> Paste Special (Editare -> Lipire Speciala) ofera
posibilitatea de a stabili cum anume va fi inserat in document continutul
Clipboard-ului. In caseta de dialog Paste Special(Lipire speciala) inserarea
se face in functie de optiunile alese.
in panoul Paste
Optiunea
selectata
Se insereaza din zona selectata
All tot continutul (valori, formule, formate,
comentarii, validari, borduri, latimea
coloanelor)
Formulas formulele
Values valorile
Formats formatele
Comments comentariile
Validation validarile
All except
borders
tot continutul mai putin bordurile
Column widths largimea coloanei din zona selectata
Formulas and
number formats
formulele si formatul numerelor
Values and
number formats
valorile si formatul numerelor
35. 35
in panoul Operation(Operatii) stabilim operatia
matematica ce se efectueaza in celula sau grupul de
celule selectate pentru lipire. Termenii operatiei
matematice se gasesc:
-in celula selectata pentru copiere si
-in celula selectata pentru lipire.
Operatia
selectata
Se insereaza din zona selectata
None nu se efectueaza nici o operatie matematica
Add valoarea din celula in care se copiaza
se aduna cu valoarea din celula din care se
copiaza
Subtract valoarea din celula in care se copiaza
se scade din valoarea celulei din care se
copiaza
Multiply valoarea din celula in care se copiaza se
inmulteste cu valoarea din celula din care se
copiaza
Divide valoarea din celula in care se copiaza se
imparte la valoarea din celula din care se
copiaza
Skip blanks nu copiaza celulele fara continut
Transpose transforma prin copiere coloanele in randuri si
invers
36. 36
Exemplu: copiem continutul celuleiA1 in celula:
A4 cu optiunea None
B4 cu optiunea Add
C4 cu optiunea Subtract
D4 cu optiunea Multiply
E4 cu optiunea Divide
F4 cu optiunile Skip blanks
G4 cu optiunea Transpose
H4, I4 si J4 cu optiunea Subtract
Inainte de copiere
Dupa copiere cu optiuni
37. 37
Bifam si optiunea Skip blanks din panoul Operation cand dorim, ca in
zona de destinatie, sa nu se copieze celulele fara continut din aria de
copiere.
Exemplu: copiem continutul celulei B1 in celula E6 cu optiunea Divide bifata
Observam ca dupa operatia de lipire, in celula E6 a aparut un mesaj de eroare:
#DIV/0! (Impartire la 0).
Pentru a evita astfel de erori bifam si optiunea Skip blanks.
Dupa copiere, in celula E6, vom avea vechea valoare.
38. 38
Optiunea Transpose(Transpune), bifata, are ca efect copierea datelor
dintr-o coloana intr-un rand si invers.
Exemplu: copiem grupa de celule selectate, de la A3 pana la J4 folosind
optiunile All(Tot) si Transpose(Transpunere) din Paste Special(Lipire
speciala)
Aria de copiat
Dupa copiere datele de pe cele doua randuri selectate sunt
transpuse pe doua coloane.
39. 39
Pentru a sterge:
continutul unei arii:
selectam aria din care dorim sa stergem datele si apasam tasta Delete
anumite caractere din datele continute intr-o celula:
ne pozitionam pe continutul celulei:
-clic pe celula si suntem pozitionati in aria de editare
-dublu clic pe celula si suntem pozitionati in celula
-clic pe celula, apoi apasam tasta F2 si suntem pozitionati in celula
apoi, cu tasta Backspace sau Delete stergem caracterele dorite si corectam
datele din celula
40. 40
Pentru a completa automat o serie de date procedam astfel:
scriem in doua celule alaturate primele doua valori ale seriei
selectam cele doua celule
ne pozitionam in coltul din dreapta jos al ariei selectate pana cand
cursorul ia forma unei cruci
clic stanga mouse si tragem mouse-ul pana la completarea seriei:
in jos(crescator)/sus(descrescator) daca seria este pe coloana
la dreapta(crescator)/stanga(descrescator) daca seria este pe rand
Selectie
celule.
Completare serie.
Se observa, in coltul
din dreapta jos,
ultima valoare a
seriei.
Dupa ce am eliberat
mouse-ul seria este
vizibila in celulele
selectate.
Exemplu: completam crescator numarul curent din coloana Nr. Crt.
Exemplu: completam crescator seria ani bisecti din randul Ani bisecti
Selectie celule Completare serie. In coltul din dreapta jos este afisata ultima valoare a seriei
Dupa ce am eliberat mouse-ul seria
este vizibila in celulele selectate.
41. 41
Exemplu: completam descrescator seria ani bisecti din randul Ani bisecti
Selectie celule
Completare serie. In coltul din stanga jos este
Afisata ultima valoare a seriei
Dupa ce am eliberat mouse-ul seria este vizibila in celulele selectate.
Daca atunci cand tragem mouse-ul pentru a completa o serie tinem apasata tasta
CTRL realizam copierea datelor respective. Acest lucru este valabil si pentru
formule. Daca avem de calculat aceeasi formula pentru o serie mare de date, pentru
a nu o introduce in fiecare celula, folosim optiunea de copiere a formulei. Modul de
lucru este asemanator cu cel descris la completarea seriilor.
Atentie! Aceasta completare automata nu se poate realiza decat pentru
celulele alaturate!
42. 42
2.4. Gasire si inlocuire
Gasirea unor date in foaia de calcul
Mediul Excel da posibilitatea regasirii unor informatii din foaia de calcul cu
ajutorul functiei Find care se gaseste in meniul Edit(Editare)-Find(Gasire)
sau cu tastele Ctrl+F.
Daca dorim sa cautam intr-o zona delimitata atunci selectam mai intai zona in
care efectuam operatiunea.
Ceea ce dorim sa cautam introducem in campul numit Find what(De gasit).
Pentru a cauta datele se apasa butonul Find Next (Urmatorul gasit).
De fiecare data cand a fost gasit ceea ce
cautam, se intrerupe cautarea si data dorita
apare selectata. Pentru a reporni procesul de
cautare apasam din nou butonul Find Next
(Urmatorul gasit).
43. 43
Inlocuirea datelor
In unele cazuri este necesara inlocuirea unei date gasite cu alta
data/valoare sau inlocuirea tuturor aparitiilor unei date cu alta data/valoare.
Optiunea Replace (Inlocuire) se poate apela din meniul Edit (Editare) sau
prin apasarea tastelor Ctrl+H.
Datele dorite a fi inlocuite sunt specificate in campul Find what (De gasit)
iar cele cu care vor fi inlocuite sunt scrise in campul Replace with (Inlocuire cu).
Dupa inlocuirea unei instante a datei se poate continua cautarea apasand butonul
Find next (Urmatorul gasit).
Daca se doreste inlocuirea tuturor aparitiilor datei in intreaga zona marcata se
apasa butonul Replace all (Inlocuire peste tot).
44. 44
Sortarea datelor
Mediul Excel ofera posibilitatea sortarii datelor crescator sau
descrescator.
Selectam coloana pe care dorim sa o sortam sau domeniul pe care
dorim sa-l sortam si apoi in meniul Data(Date) alegem optiunea Sort(Sortare).
In fereastra de dialog deschisa alegem optiunile si criteriile de sortare.
Exemplu: sortarea ascendenta a datelor din coloana E
1. Selectam
coloana
2. In meniul Data(Date) alegem
optiunea Sort(Sortare
3. Alegem criteriile de
sortare:
-ascendent
-fara randul header
4. Apasam butonul Options(Optiuni)
si, in fereastra deschisa,
Sort Options(Optiuni sortare)
alegem tipul de cheie de sortare
5. Coloana E sortata
45. 45
Butoanele pentru sortare existente pe bara de instrumente ne ofera o
modalitate mai rapida de sortare, cu mentiunea ca nu putem folosi chei
de sortare si nu putem beneficia de optiunile de sortare.
1.Selectam domeniul de sortare: B4:H14
Exemplu: sortam tabelul ascendent, de sus in jos dupa urmatoarele chei: nume,
prenume, initiala tatalui
Pasi:
2. In meniul Data(Date) alegem
optiunea Sort(Sortare
46. 46
3. Alegem criteriile de sortare:
-cheia 1 = coloana B (Nume) – ascendent
-cheia 2 = coloana C (Prenume) – ascendent
-cheia 3 = coloana D (Initiala tatalui) – ascendent
-fara randul ce contine header
Tabelul dupa sortare
47. 47
1.Selectam domeniul de sortare: B4:H14
Exemplu: sortam tabelul descendent, de sus in jos dupa urmatoarele chei:
media generala, nume, prenume
2. In meniul Data(Date)
alegem optiunea
Sort(Sortare
Pasi:
3. Alegem criteriile de sortare:
-cheia 1 = coloana H (Media generala) – ascendent
-cheia 2 = coloana B (Nume) - ascendent
-cheia 3 = coloana C (Prenume) – ascendent
-fara randul ce contine header
48. 48
Atentie! Daca in caseta Sort(Sortare) in domeniul My data range has
() daca nu bifam optiunea No header row, la sortare vor fi luate in
considerare si randurile ce contin header-ul si datele vor fi
aranjate eronat.
Tabelul dupa sortare
49. 49
2.5 Moduri de lucru cu randuri si coloane
Pentru a introduce in foaia de calcul un rand nou sau o coloana noua
procedam in modul urmator:
Pas 1:
selectam:
orice celula din randul desupra caruia dorim sa inseram un rand nou sau
orice celula din coloana in stanga careia dorim sa inseram o coloana noua
Pas 2:
din meniul Insert(Inserare), apelam functia:
Rows(Randuri) (pentru inserare randuri) sau
Columns(Coloane) (pentru inserare coloane)
sau
mouse -> clic dreapta pe celula selectata si din meniul contextual
afisat alegem functia Insert care deschide fereastra Insert
Introducerea randurilor si coloanelor in foaia de calcul
Daca bifam optiunea Entire row(Rand intreg)
este inserat un rand nou
Daca bifam optiunea Entire column(Coloana intreaga)
este inserat un rand nou
50. 50
Exemplu: introducem o colana noua intre coloanele D si E
Selectam coloana in stanga careia va fi inserata noua coloana facand clic stanga pe litera
ce numeste coloana – in cazul nostru coloana E
Din meniul Insert(Inserare) alegem optiunea Columns(Coloane)
Dupa inserare tabelul are o coloana
noua – coloana E
Vechile coloane: E, F, G si H
sunt translatate cu o pozitie spre
dreapta devenind: F, G, H si I
51. 51
Exemplu: introducem un rand nou intre randurile 7 si 8
Selectam randul deasupra caruia va fi inserat noul rand facand clic stanga pe numarul
ce numeste randul – in cazul nostru randul 8
Din meniul Insert(Inserare) alegem optiunea Rows(Randuri)
Dupa inserare tabelul are
un rand nou – randul 8
Vechile randuri: 8, 9, 10,
11, 12, 13 si 14 sunt
translatate cu o pozitie mai
jos devenind: 9, 10, 11, 12,
13, 14 si 15
52. 52
Stergerea randurilor si a coloanelor din foaia de calcul
Functia de stergere a randurilor sau a coloanelor se realizeaza asemanator
cu cea de inserare:
Varianta 1
selectam o celula oarecare din randul sau coloana ce urmeaza a fi sterse
din meniul Edit(Editare) alegem functia Delete(Stergere)
in caseta de dialog Delete, care se deschide, optam pentru ceea ce dorim sa stergem
sau
clic dreapta mouse pe celula selectata si, din meniul
contextual aparut selectam functia Delete(Stergere)
53. 53
Exemplu: stergem randul 8 din foaia afisata
1. Selectam o celula oarecare din randul 8
2. Mouse clic dreapta pe celula selectata
3. Din meniul contextual aparut alegem functia Delete(Stergere)
4. Din fereastra Delete(Stergere) bifam optiunea
Entire row(Rand intreg) si apasam butonul OK
Dupa stergerea randului 8,
toate randurile de sub el au
glisat in sus.
54. 54
Varianta 2:
Daca stergem una sau mai multe coloane
selectam celula/celulele care contin numele coloanei/coloanelor care
trebuie stearsa/sterse
mouse clic dreapta si din meniul contextual aparut selectam functia
Delete(Stergere)
Daca stergem unul sau mai multe randuri
selectam celula sau celulele care contin numarul randului/randurilor care
trebuie sters/sterse
mouse clic dreapta si din meniul contextual aparut selectam functia
Delete(Stergere)
Exemplu: stergem colanele D si E din foaia afisata
1. selectam celulele care contin numele coloanelor care trebuie sterse
55. 55
2. mouse clic dreapta si, din meniul contextual aparut, selectam
functia Delete(Stergere)
Dupa stergerea coloanelor D si E
toate coloanele din dreapta lor au
glisat spre stanga.
56. 56
Varianta 3:
Stergerea unei celule sau a unui grup de celule dintr-un rand sau
dintr-o coloana
1. selectam celula sau grupul de celule care vor fi sterse
2. mouse clic dreapta si din meniul contextual aparut alegem functia
Delete(Stergere)
Celulele selectate
Meniul contextual
57. 57
3. din fereastra Delete(Stergere) care s-a deschis optam pentru:
Shift cells left(Deplasare celule la stanga)
efect: dupa stergerea celulelor selectate tot randul din
stanga acestora gliseaza spre dreapta.
Shift cells up(Deplasare celule in sus)
efect: dupa stergerea celulelor selectate toata coloana
de sub acestea gliseaza in sus
glisare rand spre dreapta
glisare coloane in sus
58. 58
Modificarea dimensiunii randurilor si a coloanelor
Varianta 1:
pozitionam cursorul mouse-ului pe linia ce separa numele coloanelor sau pe
linia ce separa numarul randurilor cursorul modificandu-se ca in imaginea
prezentata
mouse clic stanga si “Tragem” de cursor stanga/dreapta sau sus/jos pana
cand coloana sau randul ajunge la dimensiunea dorita
Cursor
modificat
selectam coloana/randul a carei/carui dimensiune dorim sa o modificam
din meniul Format(Format)->Row(Rand) apelam f-ctia Height(Inaltime)
sau Format(Format)->Column(Coloana) f-ctia Width(Latime)
in fereastra deschisa:
Row Height(Inaltime rand) sau
Column Width(Latime coloana) introducem dimensiunea dorita
Varianta 2:
59. 59
pe orizontal selectam prima celula din randul de sub cel care
dorim sa ramana pe ecran.
pe orizontal si pe vertical selectam celula de sub randul si din dreapta coloanei
ce contin datele pe care dorim sa le pastram fixe pe ecran.
pe vertical selectam o celula din coloana din dreapta coloanei
care dorim sa ramana pe ecran.
2.6. Fixarea pe ecran a randurilor si coloanelor.
In practica putem avea tabele cu multe linii si coloane. In momentul in care
derulam datele sus-jos sau stanga-dreapta capul de tabel sau de rand nu
mai este vizibil si “pierdem” semnificatia coloanelor sau a randurilor.
Pentru a le mentine vizibile atunci cand derulam datele trebuie sa executam:
a. selectarea datelor:
In exemplul nostru dorim sa
pastram vizibila coloana “Anul”
In exemplul nostru dorim sa
pastram vizibil capul de tabel
60. 60
b. “inghetarea” randurilor sau/si a coloanelor pe care dorim sa le
pastram fixe pe ecran in timp ce derulam datele din tabel.
din meniul Window (Fereastra) alegem optiunea Freeze Panes
(Inghetare panouri).
Coloanele A si B sunt
“inghetate” pentru a
putea vedea cui apartin
datele din coloanele L,
M, N, O , P, respectiv
veniturile realizate de
cei cuprinsi in tabel in
lunile octombrie,
noiembrie, decembrie
si total venituri in lei si euro.
Observam ca restul coloanelor
(de la C la J) nu mai sunt
vizibile.
61. 61
2.7 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia1.xls de pe desktop.
2. Completati tabelul cu datele din imagine.
3. Redimensionati coloanele astfel incat textul din celule sa fie vizibil
4. Inserati intre coloanele F si G o coloana noua si completati in celula
F3 textul: Limba straina de baza si completati in celulele F4, F5, F6
si F7 mediile concurentilor.
5. Sortati tabelul dupa coloana ce contine textul Nume.
6. Cautati cifra 10 si inlocuiti-o cu 9,75.
7. Fixati pe ecran randul 3 si coloana A.
8. Inlocuiti textul din celula A1 cu: Admitere la Facultatea de Geografie
– sesiunea iulie 2006.
9. Salvati fisierul pe desktop ca lectia2.xls.
10. Inchideti aplicatia.
62. 62
Lectia 3 – Foile de calcul
3. 1. Lucrul cu foile de calcul
Inserarea unei foi de calcul
Cand deschidem un registru de calcul, numarul de foi este 3. Numarul maxim
de foi admis este 256. Foaia de calcul activa are eticheta selectata si numele
apare scris cu negru pe fond alb, etichetele foilor inactive sunt scrise pe fond gri.
Daca avem nevoie ca intr-un registru de calcul sa fie mai multe foi, atunci inseram
cate foi avem nevoie (in limita a 256 de foi)
in meniul Insert(Inserare)->Worksheet(Foaie de lucru).
Noua pagina de lucru va fi inserata inaintea foii active in
momentul alegerii optiunii.
sau
clic dreapta mouse pe eticheta foii de calcul si din meniul
derulant care apare alegem functia Insert(Inserare)
in fereastra deschisa Insert(Inserare)->General(General)
clic pe icoana Worksheet(Foaie de calcul).
63. 63
Redenumirea unei foi de calcul
Pentru a ne putea organiza eficient registrul de calcul trebuie sa redenumim
foile de calcul in asa fel incat numele lor sa fie semnificative pentru
utilizatori.
Redenumire foaie de calcul:
mouse dublu clic pe eticheta foii de calcul-> introducem numele dorit->
clic oriunde pe foaia de calcul.
pozitionam mouse-ul pe eticheta foii respective->
clic dreapta-> alegem functia Rename(Redenumire)->
tastam numele dorit.
Stergerea unei foi de calcul
Cand nu mai avem nevoie de una sau mai multe foi de calcul le putem
sterge din registru. Operatia se realizeaza apeland meniul Edit(Editare)->
Delete Sheet(Stergere foaie) sau
apeland meniul contextual prin clic dreapta pe eticheta foii respective
si alegerea functiei Delete(Stergere).
64. 64
Mutarea sau copierea unei foi de calcul intr-unul sau mai multe
registre de calcul.
Mutarea sau copierea unei foi de calcul in acelasi registru
sau in registre de calcul diferite se realizeaza din meniul
Edit(Editare) cu ajutorul functiei Move or Copy Sheet
(Mutare sau copiere) sau
Din meniul derulant dupa ce am dat clic dreapta pe eticheta
foii de calcul pe care dorim sa o copiem sau sa o mutam.
Aceasta optiune deschide fereastra Move or Copy
(Mutare sau copiere) din care se pot alege diferite optiuni
pentru foaia de calcul.
Pentru a realiza o copie a acestei foi
Se selecteaza optiunea Create a copy
(Crearea unei copii)
Din meniul derulant
To book(In registru)
se alege fisierul in care
dorim sa copiem sau sa
mutam foaia de calcul.
Dupa alegerea optiunilor
confirmam
sau anulam operatia efectuata
apasand butonul OK
65. 65
3.2 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia2.xls de pe desktop.
2. Redenumiti foaia 1 de calcul in Catalog admitere.
3. Inserati o foaie noua de calcul.
4. Mutati foaia 4 de calcul dupa foaia 3.
5. Stergeti foaia 4 de calcul.
6. Salvati aplicatia pe desktop ca lectia3.xls.
7. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
66. 66
Lectia 4 - Formule si functii
4.1 Formule aritmetice
Crearea formulelor de calcul folosind operatori aritmetici si referiri
catre celule
Microsoft Excel permite folosirea formulelor matematice folosind operatori
aritmetici de baza (adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea, ridicarea
la putere...) pentru efectuarea calculelor dorite.
Selectam celula in care dorim sa scriem formula, tastam semnul “=” si
pentru a completa adresele celulelor respective avem 2 posibilitati:
tastam adresa (A1...) sau
mouse clic stanga pe celula a carei adresa dorim sa o introducem in formula,
apoi introducem semnul aritmetic dorit si continuam in acelasi mod pana completam
formula.
Ex. Daca dorim ca in D2 sa apara rezultatul formulei: (A1+A2-B2)/C2 completam in
D2: ”=(A1+A2-B2)/C2“. Pe masura ce completam formula, ea apare si in campul de
editare a formulelor.
Dupa ce am introdus formula tastam Enter
pentru a vedea rezultatul calculului.
Atentie! Trebuie sa tineti cont de regulile elementare de
calcul aritmetic, adica de ordinea operatiilor.
67. 67
Microsoft Excel ofera posibilitatea crearii de referinte catre alte celule.
Ex.: daca in celula D1 avem nevoie sa se regaseasca valoarea din celula A1,
creem in celula D1 o referinta catre celula A1 astfel: in celula D1 scriem
semnul = si apoi selectam celula A1 si apasam tasta Enter.
Atentie! Atunci cand valoarea din celula la care se face referinta se modifica,
se modifica si valoarea din celula care face referinta catre celula modificata.
68. 68
Tip eroare Semnificatie
##### Coloana nu este suficient de lata pentru a afisa valoarea
#VALUE! Tip gresit de argument sau operand
#DIV/0! Formula Incearca impartirea la 0
#NUME? Formula se refera la un nume invalid
#N/A Nu este disponibila nici o valoare sau au fost utilizate argumente
necorespunzatoare
#REF! Excel nu poate localiza celulele referite (de exemplu au fost sterse)
#NUM! Folosirea incorecta a unui numar sau rezultatul formulei este un numar
prea mare sau prea mic pentru a fi afisat
#NULL! Referinta la o intersectie a doua zone care nu se intersecteaza
Referinta
circulara
O formula care se refera la ea insasi, direct sau indirect. Executati
clic pe OK si apoi priviti bara de stare pentru a vedea care celula
contine referinta circulara. Folositi butoanele Trace dependents
(Trasare dependente) din bara de instrumente Circular Reference
(Referinta circulara) sau Formula Auditing (Formula de audit) pentru a
descoperi referintele cu probleme
Cand construim anumite formule exista posibilitatea ca in locul unei
valori in celula respectiva sa apara anumite erori. Cele mai des intalnite
erori si cauzele care le provoaca sunt:
Recunoasterea erorilor standard asociate formulelor
69. 69
4.2 Referintele celulelor
utiliza rezultatul unei formule in alta formula;
accesa datele existente in alta foaie de calcul;
utiliza datele existente in alte aplicatii.
O referinta existenta intr-o foaie de calcul identifica o celula sau un grup
de celule si ii specifica programului Excel unde sa caute valorile sau datele
pe care sa le utilizeze in formule. Cu ajutorul referintelor putem:
utiliza date existente in diferite parti ale foii de calcul;
Referintele la celulele din alte registre de calcul se numesc referinte externe.
Referintele la datele existente in alte aplicatii se numesc referinte indepartate.
In Excel exista mai multe tipuri de referinte folosite in declararea formulelor:
Referinta de tipul A1 – aceasta referinta este utilizata implicit de Excel si cu
ajutorul ei se pot referi toate cele 256 de coloane si toate cele 65536 de randuri.
Pentru a adauga o referinta la o celula se introduce litera corespunzatoare
coloanei si numarul corespunzator randului->D12 daca facem referire la celula D12
Pentru a ne referi la:
->un grup de celule selectam grupul de celule sau scriem numele celulei de
inceput urmata de “:” si apoi numele celulei de sfarsit
Exemplu: daca ne referim la grupul de celule cuprinse intre
adresele C10 si C13->C10:C13
70. 70
->un grup de celule din randul 3, coloanele B pana la F: B3:F3
->toate celulele existente in randul 4: 4:4
->toate celulele existente intre randul 4 si 6: 4:6
->toate celulele din colana H: H:H
->toate celulele existente intre colana A si F: A:F
Referinta de tipul R1C1
La acest tip de referinta atat randurile cat si coloanele sunt numarate.
Microsoft Excel indica pozitia celulei R urmata de un numar de rand si a
coloanei C urmata de un numar de coloana. Exemplu pentru a realiza o referinta:
-la o celula aflata cu doua randuri mai sus fata de pozitia cursorului, pe aceeasi
coloana scriem: R[-2]C
-la o celula aflata cu doua randuri mai jos fata de pozitia cursorului si doua coloane
la dreapta scriem: R[2]C[2]
-catre celula de pe randul al doilea si coloana a doua o scriem: R2C2
-relativa catre intreg randul de sub celula curenta scriem: R[-1]
-relativa catre randul curent scriem: R
71. 71
Referinta absoluta – face referire intotdeauna la aceeasi celula. Pentru a realiza
acest lucru punem semnul $ inaintea numelui coloanei si a numarului de rand care
dorim sa ramana constante.
La copierea in alta celula/alte celule, referinta ramane neschimbata.
Exemplu:
Daca dorim ca referirea la celula A1 sa ramana constanta scriem $A$1.
Acelasi lucru il obtinem daca apasam tasta F4 dupa ce am selectat celula
careia dorim sa-i adaugam o referinta absoluta.
Referinta relativa – daca la un moment dat este nevoie ca in celula B1
sa avem datele existente in celula A1, scriem o referinta catre celula A1
astfel:
-introducem semnul =
-selectam celula A1
-apasam tasta Enter.
In cazul in care copiem formula Excel in alta celula, automat referirea la celula
se modifica si ea.
Exemplu: daca avem in B1 referire catre A1 si copiem B1 in B2,
automat referirea in B2 se va face catre celula A2
B1 referire
catre A1
Dupa copiere B1 in B2
B2 face automat
referire catre A2
72. 72
Excel memoreaza pentru fiecare formula pozitiile relative ale ceExcel memoreaza pentru fiecare formula pozitiile relative ale celulelorlulelor
implicate in expresia aritmetica(formula).implicate in expresia aritmetica(formula).
La copierea formulei de calcul in alta celula, adresele relativeLa copierea formulei de calcul in alta celula, adresele relative care apar incare apar in
expresie se modifica corespunzator prin translatare.expresie se modifica corespunzator prin translatare.
In formula copiata adresele celulelor din formula ocupa pozitiiIn formula copiata adresele celulelor din formula ocupa pozitii similare fatasimilare fata
de celula ce contine formula, pastrandde celula ce contine formula, pastrand ““geometriageometria”” din formula initiala.din formula initiala.
Exemplu: In celula C1 scriem formula: C1=A2+B3.
In C1 apar adresele relative ale celulelor implicate in formula,
respectiv A2 si B3.
Copiem formula din C1 in celulele C4, C7 si C8
Adresele relative ale
celulelor din formula
Formula Celulele implicate
in formula
73. 73
Efect:
In celula C4, celulele adresate in formula au pastrat,
prin translatie, aceeasi “geometrie” ca cea din formula
initiala.
=> C4=A5+B6
In celula C7, celulele adresate in formula au pastrat,
prin translatie, aceeasi “geometrie” ca cea din formula
initiala.
=> C7=A8+B9
In celula C8, celulele adresate in formula au pastrat,
prin translatie, aceeasi “geometrie” ca cea din formula
initiala.
=> C8=A9+B10
74. 74
Exemplu: referinte relative si absolute
Intr-un tabel ce contine veniturile trimestriale ale salariatilor calculam
venitul anual in lei si in euro.
Pas 1.Pas 1. calculamcalculam venitulvenitul anualanual in lei:in lei:
--nene pozitionampozitionam cucu cursorulcursorul inin celulacelula G6G6-->>mousemouse clicclic stangastanga
--apasamapasam pepe semnulsemnul existentexistent pepe barabara dede meniurimeniuri dede formatareformatare
--selectamselectam ariaaria pentrupentru sumasuma sisi tastamtastam EnterEnter-->in>in acestacest moment, in G6,moment, in G6, esteeste afisatafisat
rezultatulrezultatul insumariiinsumarii
∑
75. 75
Pas 2.Pas 2. calculamcalculam venitulvenitul anualanual in euro:in euro:
--nene pozitionampozitionam cucu cursorulcursorul inin celulacelula HH66-->>mousemouse clicclic stangastanga
--tastamtastam semnulsemnul == pentrupentru a introduce formulaa introduce formula--> in> in cazulcazul nostrunostru
inmultiminmultim valoareavaloarea dindin celulacelula cece continecontine venitulvenitul anualanual in lei(G6) cuin lei(G6) cu
cursulcursul valutarvalutar afisatafisat inin celulacelula C19C19
--pentrupentru aa utilizautiliza in mod constant,in mod constant, pentrupentru valutavaluta,, valoareavaloarea dindin aceastaaceasta celulacelula
generamgeneram oo referireferintanta relativarelativa lala coloanacoloana C19 ($C$19).C19 ($C$19).
=>=>totaltotal venitvenit euro = G6 * $C$19euro = G6 * $C$19
EfectEfect: formula are o: formula are o referireferintanta relativa(relativa(G6G6)) sisi oo referireferintanta absolutaabsoluta($C$19)($C$19)
=>=> lala copiereacopierea formuleiformulei inin celelaltecelelalte celulecelule referirintareferirinta relativarelativa isiisi vava schimbaschimba dateledatele,,
inin timptimp cece referirintareferirinta absolutaabsoluta vava ramaneramane constantaconstanta..
77. 77
Referinta mixta – in cadrul acesteia se pastreaza constanta doar o
parte din adresa a celulei.
Exemplu:
Daca dorim ca referirea celulei A1 sa ramana constanta doar in ceea ce
priveste coloana scriem $A1.
Cand copiem formula Excel in celula B2, automat se pastreaza constanta
coloana si se modifica doar randul. In celula B2 referirea va fi $A2.
Dupa copiere,
in celula B2,
referirea va fi
$A2.
Referirea in
celula B1,
este $A1.
78. 78
Referinta cu ajutorul numelor sau etichetelor – in cadrul acesteia ne
referim la celula prin numele acesteia nu prin adresa sa.
In meniul Insert->Name(Inserare->Nume) alegem functia Define(Definire).
Se deschide fereastra Define Name(Definire nume) in care alegem
optiunile pentru referinta pe care o generam.
Pentru a adauga
referinta apasati
butonul
Add(Adaugare)
Pentru a sterge
referinta apasati
butonul
Delete(Stergere)
Dupa ce am creat o referinta prin nume, de fiecare
data cand selectam celula respectiva in locul
adresei celulei apare numele referintei alese. Numele
poate fi folosit in formule.
Numele
referintei
79. 79
4.3 Lucrul cu functii
Scrierea formulelor de calcul utilizand functiile suma, medie,
minim, maxim, functia de numarare
Microsoft Excel are si functii predefinite care ne usureaza munca atunci
cand dorim sa introducem anumite formule. Cateva din acestea sunt cele cu
ajutorul carora putem calcula suma, media unei serii, minim sau maxim dintr-o
serie de date.
Pentru aceasta apelam la meniul Insert(Inserare)->Function(Functie). Se deschide
fereastra Insert Function(Inserare functie) din care alegem categoria din care
face parte functia respectiva.
Din meniul
derulant
se alege
categoria
din care
face parte
functia
(statistica,
logica,
matematica si
trigonometrie)
80. 80
Exemplu: calculam aria unui patrat dupa formula A=l2 unde l=20m
Mod de lucru:
Selectam celula in care scriem formula, in cazul nostru E3
Mouse clic stanga pe butonul fx
Din fereastra Insert function(Inserare functie):
-alegem categoria Math&Trig(Matematica si trigonometrie)
-selectam functia POWER
-Clic pe butonul OK si se deschide fereastra Function Arguments(Argumentele
functiei)
81. 81
In fereastra Function Arguments(Argumentele functiei):
Completam casuta Number(Numar):
-pozitionam mouse-ul in casuta Number(Numar) din fereastra, apoi
-clic mouse stanga pe celula ce contine numarul(B3)
Completam casuta Power(Putere):
-pozitionam mouse-ul in casuta Power(Putere) din fereastra, apoi
-mouse clic stanga pe celula ce contine puterea(B7)
Clic pe
butonul OK
In celula E3 este afisat rezultatul
ridicarii la putere
82. 82
Exemplu: calculam suma unei serii de date. Domeniul ales va fi Math&Trig.
Din meniul afisat (Select a function) alegem Sum.
Dupa alegerea functiei apasati butonul OK.
Pe ecran va apare o fereastra in care se
cere sa specificam seria careia dorim sa ii
calculam suma.
Apasam butonul din dreapta sus si selectam seria
dorita.
Cand am terminat de selectat
seriile, apasam butonul OK.
In dreptul etichetei
Formula result
apare valoarea calculata
83. 83
O modalitate mai rapida de calculare a unei serii este cu ajutorul
butonului existent pe bara de instrumente. Se poate introduce o
formula si cu ajutorul butonului , existent pe bara de instrumente a
aplicatiei, care deschide fereastra Insert Function (Inserare functie).
Pentru a calcula alte functii trebuie sa precizam domeniul in care acestea
se incadreaza, iar etapele care trebuie parcurse sunt aceleasi.
Construirea formulelor utilizand functia IF
Exista situatii in care trebuie sa alegeti intre doua posibilitati – Adevarat sau Fals
(de ex. Pentru verificarea corelatiilor).
Pentru acestea utilizati functia logica IF care are doua valori:
pentru valoarea corecta -> True(Adevarat) si
pentru valoarea incorecta -> False(Fals).
Sintaxa functiei IF este: IF(logical_test,value_if_true,value_if_false).
Variabilele functiei au urmatoarele semnificatii:
logical_test(testul logic) ->poate contine orice valoare sau orice expresie care poate
fi evaluata ca fiind adevarata sau falsa
->returneaza valoarea:
1 daca expresia evaluata este adevarata
0 daca expresia evaluata este falsa.
84. 84
Exemplu: In tabelul de mai jos sunt inregistrate veniturile salariatilor
din fiecare trimestru al unui an.
-in coloana Total venituri este scris totalul veniturilor din anul respectiv
asa cum apare el in statul de plata.
-in coloana Total venituri calculate este calculat totalul veniturilor prin
insumarea cifrelor de pe linia corespunzatoare a veniturilor trimestriale.
-in coloana Observatii vom completa cu mesajul “Calcul eronat” in cazul
in care suma din coloana Total venituri este diferita de suma din
coloana Total venituri calculate.
Pentru a realiza corelatia dintre cele doua coloane utilizam functia logica If
-daca valorile din cele 2 coloane coincid=>valoarea testului este True->pentru
aceasta nu scriem nici un mesaj
-daca valorile din cele 2 coloane nu coincid=>valoarea testului este False si
scriem mesajul “Calcul eronat”
If(logical_test;[value_if_true];[value_if_false]).
If(H5=I5;” “;”Calcul eronat”)
(daca valoarea din celula H5 = valoarea din celula I5;” ”;”Calcul eronat”)
85. 85
Scriem formula in celula J5
Tastam Enter si rezultatul testului este afisat in celula J5
86. 86
Copiem testul si in celelalte celule din randul J si obtinem, in final,
verificarea tuturor corelatiilor.
87. 87
Exemplu: Expresia A2=100 este adevarata daca in celula A2 se gaseste
valoarea 100.
In celula B2 este
afisat rezultatul
testului logic.
In campul de editare
este afisata functia.
If(A2=100,1,0)
Valorile returnate de testul logic pot fi si sub forma de text.
Exemplu: Daca in celula A2 avem valoarea 100 ne incadram in buget altfel este o
eroare.
Transpus in formula: If(A2=100,”In buget”,”Eronat!”)
In celula A2 avem valoarea 200, care nu se incadreaza
in buget, deci rezultatul testului va fi “Eronat”.
Sau valorile returnate de testul logic pot fi rezultatul unei formule.
Exemplu: Daca in celula A2 avem valoarea 100 atunci este calculata suma celulelor
B5:B10, altfel va fi afisat un spatiu gol.
Transpus in formula: If(A2=100,B5:B10,””)
In celula A2 avem valoarea 100, valoarea testului este adevarat
deci rezultatul testului va fi: in celula B2 avem afisata suma
valorilor din celulele B4 pana la B9.
88. 88
Numele
categoriei
Descrierea functiilor
Posibile: inserarea datelor, calcularea numarului de zile intre doua date si
multe altele. Exemple: DATE, DAY, MONTH, TODAY, YEAR
Math&Trig Functiile matematice si trigonometrice sunt utile pentru calcule matematice
standard, cum ar fi valoarea absoluta, sinus si cosinus, , radacina
patrata, ridicare la putere, etc.. Exemple: ABS, EXP, FACT, INT, LOG,
MOD, PI, PRODUCT, ROUND, SQRT, SUM
Statistice Functiile statistice acopera functiile statistice cele mai intalnite, incluzand
minimul, maximul, deviatia standard, media, mediana, modulul si altele.
Exemple: MIN, MAX, AVERAGE, CORREL, FREQUENCY, COVAR, STDEV
Cautare&R
eferinta
Functiile de cautare si referinte cauta informatii intr-un domeniu definit de
utilizator, utilizand reguli de cautare stabilite de acesta. Permit gasirea de
valori in liste, tabele si referinte la celule.
Exemple: COLUMN, INDEX, MECI, ROW, VLOOKUP
Baza de
date
Functiile de baza de date sunt legate de gestiunea datelor. Ele lucreaza
usor cu o serie de celule. De exemplu pentru a obtine suma celulelor care
indeplinesc un criteriu specific tip baza de date, se utilizeaza functia
DSUM. Exeple: DAVERAGE, DCOUNT, DMAX, DMIN.
Text Functiile text actioneaza in diferite moduri asupra informatiilor tip text.
Exemple: CONCATENATE, LEFT, RIGHT, LEN, LOWER, TRIM, UPPER
Logice Functiile logice pun logica booleana la dispozitie pentru formule, intorcand un
rezultat de tip TRUE sau FALSE bazat pe diferite texte logice.
Exemple: AND, IF, NOT, OR
Informatii Functiile de informare returneaza informatii pentru diferite aspecte ale unui
registru de calcul. Exemple: COUNTBLANK, ISERROR, ISNUMBER,
ISTEXT.
π
89. 89
4.4 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia3.xls de pe desktop.
2. Calculati media de admitere dupa formula:
media de admitere=50% media de la geografie +
25% media de la bacalaureat +
25% media la limba straina de baza studiata in liceu.
3. Sortati tabelul descrescator dupa media de admitere.
4. In celula I3 completati: Admis/Respins
5. In celulele I4, I5, I6 si I7 scrieti:
admis daca media de admitere este mai mare sau egala cu 7
respins daca media de admitere este mai mica decat 7.
6. Fixati pe ecran coloanele A, B, C si randul 3.
7. Micsorati fereastra la 75%.
8. Salvati fisierul pe desktop ca lectia4.xls
9. Inchideti aplicatia.
90. 90
Lectia 5 – Formatare
5.1 Formatarea numerelor sau datelor
Formatarea celulelor pentru a afisa diferite formate
La deschiderea aplicatiei Microsoft Excel apare o pagina formatata implicit
(celulele au o anumita dimensiune, in ele putem completa valori numerice sau text)
Daca dorim sa formatam o anumita celula sau un grup de celule cu un anumit format
apelam la comanda Cells( Celule) din meniul Format(Formatare)
sau Ctrl-1.
sau clic dreapta pe celula sau grupul de celule selectat si
din meniul aparut alegeti optiunea Format Cells
Fereastra de formatare care se deschide pe ecran are 6
tab-uri care contin meniurile de formatare.
91. 91
Tipurile mai importante sunt: formatare a datelor, a simbolurilor valutare,
formatele procentuale si altele. Pentru aceasta selectam in campul
Category(Categorie) tipul de format dorit.
92. 92
Pentru fiecare categorie aleasa putem opta:
-pentru fonturile folosite
-elemente de protectie
-daca incadram sau nu celula cu o bordura, grosimea bordurii, etc.
-pentru aliniere
-daca folosim texturi predefinite
93. 93
5.2 Formatare text
Schimbarea fontului si a dimensiunii continutului unei celule sau
grup de celule
Dupa introducerea datelor putem alege tipul de font dorit si dimensiunea
acestuia apeland:
in meniul Format(Formatare)->Cells(Celule) putem alege tipul de font,
grosimea, culoarea si alte atribute ale fontului.
sau din bara de instrumente meniul derulant
94. 94
Aplicarea diferitelor formate asupra textului
Putem face aceasta prin intermediul butoanelor prezente
in bara de meniuri:
- scriere ingrosata: alegem optiunea Bold(Aldin) prin apasarea butonului
sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+B
-scriere inclinata: alegem optiunea Italic(Italic) prin apasarea butonului
sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+I
- text subliniat: alegem optiunea Underline(Subliniere) prin apasarea
butonului sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+U
- culoare font: prin apasarea butonului din bara de instrumente
- culoare celula: prin apasarea butonului din bara de instrumente
- toate acestea se pot realiza si in fereastra Format Cells
(Format celule) – optiunea Font
95. 95
Copierea formatului unei celule
Pentru a copia formatul unei celule in alta celula sau intr-un grup de celule
parcurgem urmatorii pasi:
Pas1 – selectam celula sau grupul de celule a carei formatare dorim sa o copiem.
Pas2 – apasam butonul Format Painter (Descriptor de formate) existent
pe bara de instrumente
Pas3 –pozitionam cursorul in celula sau pe coltul stanga sus al domeniului de
celule care dorim sa aiba aceeasi formatare, mouse clic stanga si selectam
domeniul dorit. La eliberarea mouse-ului copierea formatului este realizata.
Daca dorim sa aplicam acelasi format mai multor celule din diferite parti ale foii
de calcul dam dublu clic pe butonul Format Painter (Descriptor de formate)
existent pe bara de instrumente.
Pentru a copia latimea unei coloane, selectam eticheta coloanei “model”, dam clic
stanga pe butonul Format Painter (Desciptor de formate) si apoi un clic stanga
pe eticheta coloanei careia dorim sa-i modificam latimea.
96. 96
Incadrarea textului intr-o celula
Cand avem mai multe date de introdus intr-o celula putem utiliza functia
Wrap text(Incadrare text) ce permite dimensionarea automata a celulei,
astfel incat toate datele sa fie cuprinse in celula. Aceasta functie se gaseste
in meniul Alignment(Aliniere)-Text Control(Control text) existent in fereastra
Format Cells (Format celule). Prin bifarea acestei optiuni textul se va incadra in
spatiul rezervat celulei avansand in jos, dar pastrand latimea coloanei.
OptiuneaOptiunea bifatabifata Wrap textWrap text permitepermite memorareamemorarea
textuluitextului inin celulacelula astfelastfel incatincat sasa nunu depaseascadepaseasca
dimensiuneadimensiunea coloaneicoloanei,, marindumarindu--se automatse automat
latimealatimea randuluirandului respectivrespectiv astfelastfel incatincat sasa incapaincapa
tottot textultextul inin celulacelula respectivarespectiva.
Wrap text
(Incadrare
text)
meniul
Alignment
(Aliniere)
.
Shrink to fitShrink to fit are caare ca efectefect micsorareamicsorarea dimensiuniidimensiunii
caracterelorcaracterelor textuluitextului asfelasfel incatincat sasa incapaincapa pepe unun
singursingur rand inrand in celulacelula in care ain care a fostfost memoratmemorat,,
farafara sasa depaseascadepaseasca margineamarginea dindin dreaptadreapta aa
coloaneicoloanei..
97. 97
pentru ajustarea datelor intre marginile celulei
apasam butonul
Alinierea textului
5.3 Borduri si alinieri
Putem alinia datele in celule cu ajutorul butoanelor de pe bara de
instrumente astfel:
pentru alinierea datelor la stanga apasam butonul
pentru afisarea datelor centrat apasam butonul
pentru alinierea datelor la dreapta apasam butonul
pentru alinierea datelor pe verticala alegem, din meniul
Format->Cells(Celule), una din optiunile: Top(Sus) sau
Bottom(Jos) sau Center(Centrat) sau Justify(Ajustare)
Centrarea unui titlu pe mai multe coloane Cand scriem un titlu pe mai multe
celule, pentru a nu scrie tot
textul intr-o celula, avem
posibilitatea sa unim celulele
si sa centram titlul. Aceste
operatii le efectuam selectand
celulele implicate si apasand
butonul Merge and Center
(Imbinare si centrare) aflat pe
bara de instrumente.
98. 98
O alta posibilitate de combinare si centrare a celulelor ne-o ofera
meniul Format (Formatare)->Cells(Celule) care deschide fereastra Format Cells
(Formatare celule)->Allignment(Aliniere)->Text Allignment(Aliniere text)
->Horizontal(Orizontal)-alegem optiunea Center(Centrare),
daca dorim centrare si pe verticala
->Vertical(Vertical)-alegem optiunea Center(Centrare)
si pentru a combina celulele,
->Text Control-bifam optiunea Merge cells(Combinare celule).
Atentie! Cand combinam (Merge cells(Combinare
celule)) mai multe celule ce contin date diferite nu se
pastreaza continutul tuturor celulelor.
Se pastreaza doar continutul celulei celei mai din stanga
a grupului selectat.
99. 99
Alinierea textului
Dupa selectarea celulelor, modificarea orientarii textului se realizeaza
cu ajutorul meniului: Format(Formatare)->Cells(Celule)->Format Cells
(Formatare celule)->Allignment(Aliniere)->Orientation(Orientare)
Sau: Ctrl+1->Format Cells
(Formatare celule)->Allignment(Aliniere)->Orientation(Orientare)
Dupa apasarea butonului OK
textul va aparea scris cu
orientarea dorita.
100. 100
Adaugarea bordurilor unei celule
Modalitatea clasica de adaugare a bordurilor unei celule este prin
intermediul meniului: Format(Formatare)->Cells(Celule)->
Format Cells(Formatare Celule)->Border(Bordura) sau
Ctr+1->Format Cells(Formatare Celule)->Border(Bordura) sau
Clic dreapta pe celulele selectate->Format Cells(Formatare celule) sau
Alegem:
-stilul liniei cu optiunea Style din panoul Line
-culoarea liniei cu optiunea Color din panoul Line
-chenarul sau latura sau diagonala sau grilele
interne dorite, dupa caz
Tastam OK
sau
Clic pe butonul Borders(Borduri)
existent pe bara de instrumente si
alegem formatarea dorita.
101. 101
5.4 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia4.xls de pe desktop.
2. Datele din celulele D4:H7 sa fie afisate ca numerice cu 2 zecimale.
3. Datele din celulele I4:I7 sa fie text.
4. Combinati celulele A1:I1 si aliniati central textul.
5. In elulele A3:I3 text sa fie vizibil, netrunchiat(Wrap text)
6. Redimensionati coloanele astfel incat tabelul sa aiba un aspect adecvat.
7. Intre celulele A3:I7 creati borduri cu linie continua de culoare albastra.
8. Salvati fisierul pe desktop ca lectia5.xls
9. Inchideti aplicatia.
102. 102
Lectia 6 – Grafice
6.1 Utilizarea graficelor si diagramelor
Crearea graficelor de diferite tipuri
Pentru a crea un grafic trebuie sa parcurgem urmatoarele etape:
Etapa 1 – selectam domeniul pe care-l reprezentam avand grija ca, in aria selectata,
sa nu existe randuri sau coloane goale (fara continut).
Dupa ce am introdus si prelucrat diferite date, pentru o interpretare mai
sugestiva a rezultatelor, putem realiza reprezentari grafice ale acestora.
Microsoft Excel ne ofera posibilitatea de a crea grafice :
din meniul Insert(Inserare)->functia Chart(Diagrama)
prin intermediul butonului Chart Wizard(Expert diagrama) existent pe bara de
instrumente
103. 103
Pentru orice reprezentare grafica
apare marcat tipul de grafic implicit.
Alegem tipul care corespunde cel mai
bine cerintelor de reprezentare grafica.
Etapa 2 – apelam Chart Wizard(Expert diagrama) apasand butonul de pe
bara de instrumente. Se deschide fereastra Chart Wizard(Expert
diagrama). Pasii de parcurs in aceasta etapa sunt:
Pas 1 – alegerea tipulului de grafic.
Fiecare tip de grafic are subtipuri predefinite pe care
le putem vizualiza din meniul derulant Chart type
(Tip diagrama) existent in meniul Standard Types
(Tipuri standard). Cel implicit apare selectat.
Trecem la pasul urmator apasand butonul Next>(Urmatorul>)
104. 104
Tipuri de grafice predefinite din aplicatia Microsoft Excel 2003
Column(Coloana) Line(Linie)
Pie(Placinta) XY(Scatter(Secvential)) Area(Arie)
Doughnut(Gogoasa) Radar(Radar) Surface()
Bar(Bara)
106. 106
Pas 2 – dupa ce am ales tipul de diagrama,
In panoul Data Range(Domeniul de date):
-in campul Series in(Seria in) specificam daca
reprezentarea datelor se face in functie de
primul rand(bifam Rows(Randuri)) sau
de prima coloana(bifam Columns(Coloane))
-in campul Data range(Domeniul de date) este
afisata adresa ariei de reprezentare
(putem modifica domeniul de reprezentare)
In panoul Series(Serii) sunt afisate adresele
seriilor de date selectate,
-in campul Series(Serii) sunt afisate datele din
randurile din prima coloana implicata in selectie
-in campul Name(Nume) este afisata adresa
celulei ce contine datele existente in prima
coloana din randul selectat (ex. transferati)
-campul Values(Valori) contine adresa randului
selectat
-campul Category(X) axis labels contine adresa
randului reprezentat pe axa X
Trecem la pasul urmator apasand
butonul Next>(Urmatorul>)
107. 107
Pas 3 – etapa de particularizare a graficului creat.
Optiunile se gasesc in panourile:
-Titles(Titluri)-titlul graficului, numele axelor X si Y
-Axes(Axe) –afisarea valorilor pe axele X si Y
-Gridlines(Retea) –valorile evidentiate prin linii
verticale si/sau orizontale
-Legend(Legenda) – afisarea si amplasarea legendei
-Data Labels(Etichete de date) – afisarea valorilor
pe axe
-Data Table – daca afisam sau nu tabelul reprezentat
Trecem la pasul urmator apasand
butonul Next>(Urmatorul>)
108. 108
Pas 4 – ultimul care trebuie parcurs si in care hotaram unde dorim sa
afisam graficul:
-intr-o foaie noua de calcul pe care o numim
sugestiv
-in aceeasi foaie – din panoul Place(Loc) chart selectam As object in
(Ca obiect in)
La final, pentru a incheia, apasam butonul Finish(Terminare).
109. 109
In final graficul din exemplul prezentat este afisat intr-o foaie de
calcul noua si arata astfel:
In urmatoarele pagini vom face cateva modificari pentru a
imbunatati aspectul graficului
110. 110
Observam, in graficul prezentat ca numele seriilor este prea lung si
afisarea lui pe orizontala nu este indicata. Mai dorim sa modificam culorile,
sa redimensionam graficul si sa alegem alt tip de reprezentare.
Pentru a modifica oricare element din grafic, trebuie sa:
selectam obiectul
intram in fereastra care ne permite sa operam modificarile dorite:
Modalitati:
Din bara de meniuri de formatare clic stanga pe butonul:
Observam ca, in functie de obiectul selectat, sub buton apare o eticheta in
care apare tipul obiectului si, dupa apasare, se deschide o fereastra cu
optiuni specifice fiecarui tip, in care operam modificarile:
Tastam Ctrl+1 si se deschide fereastra cu optiuni specifice obiectului selectat.
Mouse clic dreapta pe obiectul selectat si din meniul contextual selectam functia
Format urmata de tipul obiectului selectat.
111. 111
Din meniul Format(Formatare)->functia Selected(Selectat)(urmata de
tipul de obiect selectat) si se deschide fereastra cu optiuni specifice obiectului
selectat.
Exemplu: daca selectam:
grila->
axele->
etichetele datelor->
seriile de date->
reprezentarea datelor->
suprafata graficului->
operam modificarile
Tastam OK
112. 112
Modificarea culorilor seriilor graficului
1. Selectam seria
2. Apasam butonul Format din bara de meniuri de formatare
3. In fereastra care s-a deschis putem modifica:
- in panoul Border(Borduri) - aspectul bordurilor
- in panoul Area(Arie) culoarea seriei
4. La final apasam butonul OK
113. 113
Modificarea unghiului de scriere a numelor seriilor
In graficul prezentat observam ca numele seriilor sunt lungi si uneori
se suprapun facand dificila citirea lor. Pentru a fi mai usor de citit si mai
aspectuos, vom modifica unghiul de afisare a numelui astfel:
1. Selectam seria – clic stanga mouse pe nume serie
• Apasam butonul Format din bara de meniuri de formatare
• In fereastra care s-a deschis putem modifica:
-in meniul Patterns-in panoul Border(Borduri)-aspect borduri
-in panoul Area(Arie) culoarea de fundal
-in meniul Font- tip, marime, stil font...
-in meniul Alignament in
panoul Orientation modificam
unghiul de scriere la 900.
4. La final apasam
butonul OK
114. 114
Graficul dupa
modificarile operate
Modificam culoarea de umplere a graficului:
1. Selectam aria
2. Apasam butonul Format din bara de meniuri de
formatare
3. In fereastra Plot Area, care s-a deschis,
putem modifica:
- in panoul Border(Borduri) – aspectul
bordurilor
- in panoul Area(Arie) culoarea
fundalului
4. La final apasam butonul OK
115. 115
Graficul dupa
modificarea culorii
Orice alte modificari legate de grafic si care se refera la optiunile de generare
ale acestuia (titlu, axe, legenda, etichetele datelor, tabelul de date) se realizeaza
cu functia: Chart Options(Optiuni diagrama) care poate fi apelata:
-din meniul contextual – mouse clic dreapta
-din meniul Chart(Diagrama)
Se deschide fereastra Chart options
(Optiuni diagrama) in care operam la fel
ca la generarea
graficului.
116. 116
Exemplu: nu mai dorim afisarea liniilor verticale din grila si a tabelului
de date.
In fereastra Chart options
(Optiuni diagrama)
-selectam meniul Gridlines(Grile) si
in panoul Category(X) renuntam la
optiunea Major gridlines
-selectam meniul Data table si
renuntam la optiunea Show data table
(Arata tabelul)
-apasam butonul OK
117. 117
Daca dorim sa schimbam tipul de grafic apelam
functia Chart type(Tip diagrama):
-din meniul contextual (mouse clic dreapta)
-din meniul Chart(Diagrama)
Pe ecran se deschide fereastra Chart Options
(Optiuni diagrama)
In exemplul nostru optam pentru tipul de
diagrama Line(Linie)->buton Ok si graficul
va fi reprezentat cu ajutorul liniilor.
118. 118
Modificarea culorii de umplere a unui grafic
Microsoft Excel ofera trei modalitati de a accesa functia Format Chart
Area(Formatare suprafata diagrama) pentru a modifica culoarea de
umplere a graficului:
Dublu clic pe diagrama
Clic dreapta pe diagrama si alegerea optiunii Format Chart
Area(Formatare suprafata diagrama)
Selectam diagrama si apoi facem clic pe butonul
aflat pe bara de instrumente.
Prin oricare din aceste modalitati se deschide fereastra Format Chart Area
(Formatare suprafata diagrama).
In campul Border(Bordura) alegem modalitatea
de prezentare a bordurilor: culoare, grosime...
In campul Area(Suprafata) alegem culoarea
de pe fundalul graficului.
119. 119
Copierea, mutarea graficului in aceeasi foaie de calcul sau intre foi
de calcul diferite.
Pentru a copia un grafic in alta foaie de calcul sau in fisiere diferite
Procedam astfel:
1. selectam graficul
2. copiem graficul astfel:
apelam din meniul Edit(Editare) functia Copy(Copiere) sau
combinatia de taste Ctrl+C sau
apasam pe butonul Copy(Copiere) aflat pe bara de instrumente sau
clic dreapta pe grafic si din meniul derulant aparut alegem
functia Copy(Copiere)
3. dupa operatiunea de copiere, graficul trebuie pus in locul in care se doreste;
ne pozitionam pe foaia sau in fisierul unde trebuie copiat si procedam astfel:
apelam din meniul Edit(Editare) functia Paste(Lipire) sau
combinatia de taste Ctrl+V sau
apasam pe butonul Paste(Lipire) de pe bara de instrumente sau
clic dreapta pe grafic si din meniul derulant aparut alegem functia
Paste(Lipire)
120. 120
Redimensionarea, stergerea graficelor sau a diagramelor
Selectam graficul dorit (clic stanga pe grafic). Graficul apare incadrat in
8 puncte. Acum putem modifica dimensiunile lui plasand cursorul mouse-ului
deasupra oricarui punct.
Cursorul va avea diferite forme in functie de locul unde care l-am plasat.
Acum putem modifica dimensiunile lui plasand cursorul mouse-ului deasupra oricarui
punct. Cursorul va avea diferite forme in functie de locul unde care l-am plasat:
daca-l plasam in punctele de pe mijlocul laturilor, il ancoram apasand
tasta stanga a mouse-ului si tragem de el in afara sau in interior,
graficul se va lati sau ingusta
daca-l plasam in punctele plasate in colturile grficului, il ancoram
apasand tasta stanga a mouse-ului si tragem de el in afara sau
in interior, graficul se va mari sau micsora pastrandu-si proportiile.
Formele pe care le ia cursorul
in functie de punctul in care
este plasat.
121. 121
Stergerea unui grafic:
-selectam graficul
-apasam tasta Delete.
Deplasarea unui grafic
-selectam graficul
-mouse clic stanga pe grafic->cursorul ia forma si tragem de el pana
aducem graficul in pozitia dorita
122. 122
6.2 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia5.xls de pe desktop.
2. Creati un grafic tip coloana:
cu titlul: Grafic admitere 2006,
care sa contina celulele D4:H7,
seria sa contina coloane,
numele seriilor sa fie numele coloanelor din capul de tabel,
sa fie generat intr-o foaie noua de calcul numita Grafic Admitere 2006.
3. Salvati fisierul pe desktop ca lectia6.xls
4. Inchideti aplicatia.
123. 123
Lectia 7 – Imprimarea foilor de calcul
7.1 Setarea paginii
Schimbarea optiunilor foii de calcul
Dupa prelucrare datele pot fi tiparite. Exista multe optiuni referitoare la
setarea paginii. Aceste optiuni le alegem din meniul File(Fisier) prin apelarea
functiei Page Setup(Initializare pagina).
Se deschide fereastra Page Setup (Initializare pagina) si setam pagina asa cum
ne este necesar. Meniul Page(Pagina) cuprinde urmatoarele setari:
orientarea paginii: Portrait-Tip portret sau
Landscape-Tip peisaj
ajustarea foii de lucru la un anumit procent din
dimensiunea ei sau optiunea ca ceea ce avem de
listat sa fie tiparit intr-un anumit numar de pagini-
Scaling
dimensiunea paginii-Paper Size: A4, A3....
rezolutia->mare=calitate foarte buna
->mica=calitate scazuta la tiparit.
pagina automata de start: First Page Number
124. 124
Meniul Margins(Margini) cuprinde
urmatoarele setari:
marginile paginii: Top(Sus), Bottom(Jos),
Left(Stanga), Right(Dreapta)
centrarea paginii: Center on page->
orizontal si vertical
dimensiunea antetului: Header
dimensiunea subsolului: Footer
Introducerea si modificarea antetului si a subsolului
Pentru a introduce un antet sau un subsol, la tiparire avem doua posibilitati:
-din fereastra Page Setup(Initializere pagina) apelam meniul Header/Footer
(Antet/Subsol) sau
-din meniul View(Vizualizare) functia Header and Footer (Antet si subsol).
Orice optiune alegem se deschide fereastra
Page Setup(Initializare pagina)
125. 125
In aceasta fereastra putem opta:
pentru “oferta” implicita de Header(Antet)/Footer(Subsol)
sau
un Header(Antet)/Footer(Subsol) creat de utilizator
126. 126
Daca optam pentru un antet personalizat, apasam butonul Custom Header
(Antet particularizat) care deschide fereastra Header(Antet) in care
putem sa ne definim antetul asa cum dorim:
afisam antetul in stanga, centru sau dreapta paginii
formatam textul apasand butonul care deschide fereastra Font
Inseram:
numarul paginii apasand butonul ->
numarul de pagini apasand butonul ->
data curenta apasand butonul ->
ora curenta apasand butonul ->
locatia fisierului apasand butonul ->
numele fisierului apasand butonul ->
numele foii de calcul apasand butonul ->
imagini apasand butonul care deschide fereastra Insert Picture (Inserare imagine
formatam imaginea inserata apasand butonul
care deschide fereastra Format Picture
(Formatare imagine)
127. 127
Pentru subsolul personalizat apasam butonul Custom Footer
(Subsol personalizat) care deschide fereastra Footer(Subsol) si
pentru a-l defini procedam la fel ca pentru antet.
Dupa particularizarea antetului sau subsolului, pentru a vedea rezultatul,
apasam butonul OK.
128. 128
Optiuni referitoare la foaia de calcul
Aceste optiuni le gasim in meniul Sheet(Foaie)
care deschide fereastra Page Setup(Setare pagina).
Ele sunt:
Print area(Suprafata de tiparire)-selectam liniile
si coloanele pe care dorim sa le tiparim.
Print titles(Imprimare titluri)-selectam:
Rows to repeat at top (Randurile care se repeta la inceputul fiecarei pagini)
Columns to repeat at left (Coloane care se repeta in stanga fiecarei pagini)
129. 129
Atentie! In orice faza a setarii paginii putem sa
afisam pe ecran cum va apare pagina tiparita
apasand butonul Print Preview
(Examinare inaintea imprimarii).
Print(Tiparire)- in acest meniu putem opta pentru:
Gridlines(Linii de grila)-daca dorim sa imprimam fisierul sub forma
unui tabel.
Black and White(Alb si negru)-daca dorim sa imprimam numai in alb si
negru.
Draft quality(Calitatea printarii)
Row and column headings
Comments(Comentarii)-optiuni afisare comentarii
Cell errors as: (Erori ca:)
Page order(Ordinea paginii)- ordinea in care sunt tiparite datele cand nu
“incap” intr-o pagina.
Down, then over
Over, then down
131. 131
7.2 Imprimarea fisierului
Dupa realizarea tuturor operatiilor necesare inaintea imprimarii, putem
trece la imprimarea efectiva a documentului:
daca dorim doar imprimarea foii de calcul active cu setarile implicite,
apasam butonul Print(Imprimare) de pe bara de instrumente sau
din meniul File(Fisier) apelam functia Print(Imprimare) care
deschide fereastra Print(Imprimare) in care avem urmatoarele
optiuni, din zona:
Printer(Imprimanta) alegem:
-din meniul derulant Name(Nume) alegem imprimanta
-din meniul Properties(Proprietati) alegem orientarea paginii, daca tiparim
pe ambele fete ale hartiei, ordinea de listare (de la inceput la sfarsit sau invers),
de unde isi ia hartia, etc.
Print range(domeniul de tiparit) alegem ce listam: All(Tot) fisierul,
Page(s) from – To (de la pagina la pagina).
Print what (Ce tiparim): Selection (o arie selectata), Active sheet (foaia activa)
sau Entire workbook (tot fisierul).
Copies(Copii)- in cate exemplare dorim sa tiparim -> Number of copies
Atentie! In orice faza a setarii imprimarii
putem sa afisam pe ecran cum va
apare pagina tiparita apasand
butonul Preview (Examinare).
132. 132
Pentru a imprima doar o anumita zona parcurgem urmatorii pasi:
selectam in fisier zona pe care dorim sa o tiparim.
alegem din meniul File(Fisier) optiunea Print Area(Zona de imprimat)->
Set Print Area(Setare zona de imprimat).
alegem din meniul File(Fisier) functia Print(Tiparire).
Tiparire
Selectarea zonei de tiparit
133. 133
7.4 Exercitii:
1. Deschideti aplicatia lectia6.xls de pe desktop.
2. Setati pagina astfel:
Landscape
A4
3. Previzualizati paginile inainte de tiparire.
3. Tipariti in fisier.
3. Salvati fisierul pe desktop ca lectia7.xls.
4. Inchideti aplicatia.
134. 134
Simulari calcul tabelar
- I -
1. Deschideti aplicatia de calcul tabelar.
2. Creati un document nou pe discheta.
3. Introduceti urmatoarele date:
4. Selectati celulele C1:C3.
5. Introduceti un rand nou intre randurile 2 si 3.
6. Introduceti o noua foaie de calcul in registrul de calcul.
7. Salvati registrul sub denumirea registru.xls.
8. Deschideti un nou registru de calcul si copiati foaia 1 in acesta.
9. In celula E1 introduceti o formula prin care adunati continutul celulelor B1:C1.
10. Selectati primul rand si scrieti caracterele ingrosat.
11. Modificati dimensiunea coloanelor A, B, C, D la 15.
12. Introduceti in celula F1 semnificatia erorii #NULL!.
13. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara cu doua zecimale.
14. Selectati coloana B si aliniati datele la stanga.
15. Selectati celulele B1:D4 si modificati fontul acestora in Comic Sans MS,
modificati dimensiunea fontului la 14.
16. Creati in celula E2 o referinta relativa catre celula A2.
17. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
18. Printati foaia de calcul in doua exemplare.
19. Salvati documentul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
135. 135
- II -
1. Creati fisierul A.xls pe discheta (conform tabelului de mai jos).
2. Folosind instrumentele de marire si micsorare stabiliti dimensiunea
paginii la 75%.
3. Selectati textul si modificati fontul in Arial.
4. Schimbati culoarea textului in verde.
5. Introduceti 300 in celula B2.
6. Utilizati comanda Undo pentru a reface continutul celulei.
7. Redenumiti foaia 1 cu numele Prima pagina.
8. In celula E1 introduceti o formula prin care scadeti din B1 continutul celulelor
C1 si D1.
9. Creati in celula E2 o referinta absoluta la A2.
10. Introduceti in celula C5 o formula cu ajutorul careia calculati suma celulelor
C1:C4, daca in celula B1 se afla valoarea 100, si maximul celulelor C1:C4, daca in
celula B1 nu se afla valoarea 100.
11. Copiati formatul celulei A2 in celula E2.
12. Creati un grafic coloana cu datele cuprinse in celulele B1:D4.
13. Adaugati graficului titlul Grafic.
14. Mutati graficul in foaia de calcul astfel incat acesta sa inceapa cu celula A7.
15. Modificati marginile foii de calcul stanga dreapta la 3cm.
16. Adaugati un antet, aliniat la stanga, in care va scrieti numele.
17. Imprimati fisierul la o imprimanta disponibila.
18. Imbinati celulele E1 si F1 astfel incat continutul celulei E1 sa
apara intr-o singura celula combinata.
19. Salvati documentul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
136. 136
- III -
1. Creati documentul calcul.xls cu urmatorul continut.
2. Salvati fisierul calcul.xls ca fisier in format template(xlt).
3. Stergeti randul 4 si apoi modificati dimensiunea randurilor la 20.
4. Utilizati instrumentul de cautare pentru a gasi valoarea 23.00.
5. Sortati alfabetic coloana A, apoi cuvantul din celula A3 scrieti-l cursiv.
6. Creati o eticheta care sa realizeze o referinta fixa catre celula B2.
7. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #DIV/0!.
8. Selectati celulele B1:D4 si modificati fontul in Comic
Sans MS, cu dimensiunea de 14.
9. Scrieti cuvantul din celula A4 cu verde.
10.Imbinati celulele E1 si F1 asfel incat continutul celulei E1 sa apara intr-o singura
celula.
11. Modificati dimensiune hartiei din A4 in Letter.
12. In celula F1 introduceti o formula prin care inmultiti continutul celulei B1 cu
continutul celulelor B2 si C1.
13. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia determinati elementul
minim din grupul de celule B1:B4.
14. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara ca
procent.
15. Selectati prima coloana si modificati culoarea de umplere-galben.
16. Creati o diagrama disc cu datele continute in celulele A1:B4.
17. Adaugati o formula in celule B5 prin care sa numarati cate valori
sunt introduse in celulele B1:D4.
18. Salvati si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
137. 137
- IV -
1. Creati documentul registru1.xls cu urmatorul continut.
2. Salvati fisierul calcul.xls ca fisier in format template(xlt).
3. Afisati pe ecran bara de instrumente de desen.
4. Fixati pe ecran primul rand din prima pagina a fisierului.
5. Copiati datele in foaia 2 de calcul.
6. Stabiliti calea implicita unde se vor salva fisierele ca fiind My Documents.
7. Sortati descrescator coloana B.
8. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia realizati media valorilor din
celulele B1:B4.
9. Selectati cuvantul din celula A3 si scrieti-l subliniat.
10. Adaugati un chenar cuvantului din celula A3.
11. Creati in celula E2 o referinta mixta catre celula A2.
12. Selectati textul din coloana C si aliniati-l central.
13. Copiati formula din celula B5 in celulele C5:D5.
14. Creati un grafic coloana cu datele cuprinse in celulele B1:D4.
15. Modifcati culorile graficului in nuante de albastru.
16. Copiati graficul in a doua foaie de calcul.
17. Modificati formatul graficului din grafic coloana in grafic linie.
18. Tipariti documentul in fisier.
19. Salvati documentul creat.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
138. 138
- V -
1. Creati documentul a.xls cu urmatorul continut.
2. Utilizand functia Help cautati informatii despre Rows.
3. Modificati numele utilizatorului in Grigore.
4. Afisati pe ecran bara de instrumente Chart.
5. Stergeti randul 4.
6. Introduceti in celula B3 din registrul a.xls valoarea 400.
7. Selectati toata foaia de calcul si modificati dimensiunea caracterelor la 16.
8. Selectati primul rand si aliniati-l la dreapta.
9. Schimbati fontul primului rand in Times New Roman.
10. Modificati culoarea caracterelor de pe prima coloana in rosu.
11. Selectati celulele A1:E4 si incadrati-le intr-un chenar albastru.
12. Introduceti in celula C5 o formula cu ajutorul careia calculati maximul celulelor
C1:C4.
13. Formatati grupul de celule B1:E4 astfel incat cifrele sa apara cu doua zecimale.
14. Modificati orientarea textului din celula A1 astfel incat acesta sa apara inclinat
cu 20 de grade.
15. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia realizati media valorilor din
celulele B1:B4.
16. Adaugati un subsol aliniat la dreapta in care introduceti data curenta.
17. Imprimati foaia de calcul.
18. Salvati documentul.
19. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
139. 139
- VI -
1. Creati documentul XXX.xls cu urmatorul continut.
2. Stabiliti calea implicita unde se vor
salva fisierele ca fiind directorul
My Documents.
3. Fixati pe ecran primul rand din prima pagina a fisierului.
4. Introduceti 0,300 in celula B2.
5. Utilizati comanda Undo pentru a reface continutul celulei.
6. Mutati tabelul in foaia 2 de calcul.
7. Selectati celulele B1:E4 si modificati fontul acestora in Arial Black, Modificati
dimensiunea fontului la 12.
8. Creati in celula F2 o referinta relativa catre celula A2.
9. Introduceti in celula F1 semnificatia erorii #VALUE!.
10. Selectati celula D1 si adaugati-i un chenar verde.
11. Transformati culoarea cuvintelor din celula A2 in rosu.
12. Creati un grafic coloana cu datele cuprinse in celulele B1:E4.
13. Adaugati graficului titlul Pondere.
14. Copiati graficul in a doua foaie de calcul .
15. Modificati formatul graficului din grafic coloana in diagrama disc.
16. Adaugati un font deschis graficului.
17. Imprimati fisierul la o imprimanta disponibila.
18. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
19. Salvati documentul.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
140. 140
- VII -
1. Creati un registru de calcul nou si salvati-l cu numele dumneavoastra pe C:/.
2. Utilizand functia Help, cautati informatii despre Columns.
3. Folosind instrumentele de marire si micsorare stabiliti dimensiunea paginii
la 75%.
4. Utilizati instrumentul de cautare pentru a gasi valoarea 0,75.
5. Sortati crescator coloana C.
6. Selectati celula A3 din tabel si scrieti inclinat textul din celula.
7. Schimbati culoarea fontului in albastru.
8. Copiati foaia 1 de calcul in registru.
9. Adaugati un chenar coloanelor A1:E4.
10. Creati in celula F2 o referinta absoluta catre celula A2.
11. Selectati datele din celulele B1:E4 si formatati-le astfel incat sa contina semnul
ce desparte miile si semnul lirei britanice.
12. Introduceti in celula F1 semnificatia erorii #REF!.
13. Adaugati un antet aliniat la dreapta in care introduceti locatia fisierului.
14. Modificati orientarea textului din celula A1 astfel incat acesta sa apara inclinat
cu 15 grade.
15. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia numarati cate elemente se
afla in celulele B1:B4.
16. Selectati prima coloana si modificati culoarea de umplere in rosu.
17. Imprimati prima coloana pe fiecare pagina.
18. Printati in fisier cu numele dumneavoastra.
19. Salvati registrul de calcul creat.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
141. 141
- VIII -
1. Deschideti o aplicatie de procesare de calcul tabelar.
2. Creati un document nou in directorul My Documents.
3. Folosind instrumentele de marire si micsorare
stabiliti dimensiunea paginii la 75%.
4. Introduceti datele din figura de mai jos.
5. Afisati pe ecran bara de instrumente Clipboard.
6. Salvati documentul pe discheta cu denumirea registru.xls.
7. Salvati documentul din nou, dar acum se va numi test.html.
8. Modificati numele utilizatorului ca fiind Alexandru.
9. Introduceti o coloana intre B si C.
10. In celula C1 introduceti o formula care sa calculeze media celulelor D1:E1.
Copiati formula in celulele C2:C4.
11. Redenumiti foaia 1 cu numele Ţări.
12. In celula F1 introduceti o formula prin care impartiti continutul celulei B1 la
continutul celulei D1.
13. Copiati formula in celula F2:F4.
14. Creati o eticheta care sa realizeze o referinta fixa catre celula B2.
15. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara cu doua zecimale
dupa virgula.
16. Selectati prima coloana si modificati culoarea de umplere in roz.
17. Selectati coloana B si aliniati datele la stanga.
18. Selectati celulele B1:D4 si adaugati-le un chenar albastru.
19. Printati foaia de calcul in doua exemplare.
20. Salvati documentul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
142. 142
- IX -
1. Creati documentul XXX.xls cu datele din figura alaturata.
2. Salvati fisierul XXX.xls ca fisier in format xlt.
3. Inchideti noul fisier salvat.
4. In fisierul XXX.xls ascundeti bara standard de meniuri.
5. Introduceti in celula F1 valoarea 250.
6. Selectati toata foaia de calcul si modificati dimensiunea caracterelor la 16.
7. Fixati pe ecran primul rand din prima pagina.
8. Copiati datele in foaia 2 de calcul si puneti-le incepand cu celula A4.
9. Redenumiti foaia 2 cu numele Informatii Copiate.
10. Transformati literele din celula A1 ca fiind exponent.
11. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #NUM!.
12. Intoarceti-va la prima foaie de calcul si introduceti in celula C5 o formula cu
ajutorul careia calculati suma celulelor C1:C4 daca in celula B1 se afla valoarea 21.
13. Formatati celulele A1:A4 astfel incat textul sa se incadreze in interiorul unei
singure celule.
14. Modificati dimensiunile hartiei din A4 in Letter.
15. Selectati celulele A1:D5 si adaugati-le un chenar cu linie dubla in jurul grupului de
celule dar si intre celule.
16. Modificati marginile foii de calcul sus jos la 3 cm.
17. Introduceti in antetul registrului data curenta.
18. Imprimati fisierul la o imprimanta disponibila.
19. Salvati documentul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
143. 143
- X -
1. Creati un document nou si salvati-l cu numele dumneavoastra pe discheta.
2. Afisati pe ecran bara de instrumente Picture.
3. In documentul creat introduceti datele din figura alaturata si apoi stergeti-le.
4. Folositi comanda UNDO pentru a anula actiunea precedenta.
5. Introduceti o noua foaie de calcul.
6. In celula F1 introduceti o formula prin care adunati continutul celulelor B1:B4.
7. Selectati toata foaia de calcul si modificati dimensiunea caracterelor la 18.
8. Schimbati culoarea caracterelor in verde.
9. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #NUM!.
10. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara ca procent.
11. Imbinati celulele E1 si F1 astfel incat continutul celulei din E1 sa apara intr-o
singura celula.
12. Creati un grafic coloana cu datele cuprinse in celulele B1:D4.
13. Adaugati graficului titlul Persoane.
14. Copiati graficul in a doua foaie de calcul.
15. Modificati formatul graficului din grafic coloana in grafic linie.
16. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
17. Modificati dimensiunea randurilor la 20.
18. Imprimati registrul in fisier.
19. Salvati registrul.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
144. 144
- XI -
1. Creati documentul XXX.xls cu datele din figura alaturata.
2. Utilizand functia Help cautati informatii despre optiunea Freeze.
3. Folosind instrumentele de marire si micsorare stabiliti dimensiunea paginii la 75%.
4. Introduceti 300 in celula B2.
5. Utilizati comanda Undo pentru a reface continutul celulei.
6. Copiati datele in foaia 2 de calcul incepand cu celula A5.
7. Intoarceti-va la foaia 1 de calcul.
8. Redenumiti foaia 1 cu numele Date Categorii.
9. Creati o eticheta care sa realizeze o referinta fixa catre celula B2.
10. Selectati celulele B1:D4 si modificati fontul acestora in Courier New, modificati
dimensiunea fontului la 10.
11. Formatati celulele A1:A4 astfel incat textul sa se incadreze pe mai multe linii in
cadrul unei celule(wrap).
12. Setati marginile de sus-jos sau stanga-dreapta ale paginii astfel incat sa inceapa
de la 4 cm.
13. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #N/A!.
14. Utilizati instrumentul de cautare pentru a gasi valoarea 230.
15. Inlocuiti aceasta valoare cu valoarea 456.
16. Selectati 2 celule din coloana B si incadrati-le intr-un chenar mov.
17. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
18. Printati un fisier cu numele dumneavoastra.
19. Salvati registrul.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
145. 145
- XII -
1. Creati un registru de calcul nou si salvati-l cu numele dumneavoastra pe C:/.
2. Ascundeti bara standard de meniuri.
3. Stabiliti calea implicita unde se vor salva fisierele ca fiind My Documents.
4. Introduceti o stea in interiorul grupului de celule A9:D14.
5. Colorati steaua in albastru.
6. Creati un nou document numit ana2.xls.
7. Copiati foaia 1 de calcul din primul document
in documentul ana2.xls.
8. Creati in celula F2 o referinta absoluta catre celula A2.
9. Modificati formatul paginii din pe lung in pe lat.
10. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia realizati suma din celulele
B1:B4.
11. Adaugati un subsol aliniat la stanga in care scrieti numele dumneavoastra si numele
foii de calcul.
12. Selectati celulele B1:E4 si formatati-le astfel incat sa aiba cate 2 zecimale si
semnul $.
13. Selectati celulele B1:E4 si modificati fontul acestora in Verdana, modificati
dimensiunea fontului la 16.
14. Creati un registru de calcul nou si copiati datele in noul registru de calcul creat.
15. Salvati fisierul nou cu denumirea C.xls ca fisier in format html.
16. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
17. Printati fisierul la o imprimanta disponibila.
18. Salvati registrul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
146. 146
- XIII -
1. Deschideti aplicatia de calcul tabelar.
2. Creati un document nou pe C:/.
3. Introduceti urmatoarele date din figura alaturata.
4. Fixati pe ecran prima coloana din prima pagina a fisierului.
5. Selectati coloana C si aliniati datele la stanga.
6. Selectati 2 celule de pe randul al treilea si scrieti datele din acestea ingrosat.
7. Salvati documentul cu denumirea registru.xls.
8. Stergeti randul 4.
9. Modificati dimensiunea randurilor la 20.
10. Sortati descrescator coloana D.
11. Cautati valoarea 555 si inlocuiti-o cu valoarea 300.
12. Selectati cuvantul Valoare si scrieti-l subliniat cu culoarea portocaliu.
13. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #NULL!.
14. Creati in celula E2 o referinta relativa catre celula A2.
15. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara cu 2
zecimale dupa virgula.
16. Introduceti in antet data si ora curenta.
17. Printati in fisier cu numele dumneavoastra
18. Salvati registrul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
147. 147
- XIV -
1. Creati un registru de calcul nou si salvati-l cu numele dumneavoastra pe C:/.
2. Utilizand functia Help cautati informatii despre Insert
Rows.
3. Afisati pe ecran bara de instrumente Chart.
4. Modificati numele utilizatorului in Ionescu.
5. Creati o eticheta care sa realizeze o referinta fixa catre celula B2.
6. Introduceti in documentul creat datele din figura de mai sus.
7. Selectati tot textul si modificati dimensiunea caracterelor la 14.
8. Selectati coloana B si aliniati datele la dreapta.
9. Introduceti in celula E5 o formula cu ajutorul careia calculati suma celulelor C1:C4
daca in celula B3 se afla valoarea 100 si maximul celulelor C1:C4 daca in celula B3
nu se afla valoarea 100.
10. Fromatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara ca procent.
11. Modificati orientarea textului din celula A1 astfel incat acesta sa apara inclinat cu
20 de grade.
12. Creati un grafic linie cu datele cuprinde in celulele B1:D4.
13. Adaugati graficului titlul Informatii.
14. Modificati culorile graficului in nuante de albastru.
15. Modificati formatul graficului din grafic linie in grafic coloana.
16. Mutati graficul in foaia de calcul asfel incat acesta sa inceapa cu
celula A11.
17. Imprimati doar prima foaie de calcul a registrului.
18. Salvati registrul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
148. 148
- XV -
1. Deschideti o aplicatie de calcul tabelar.
2. Creati un registru de calcul nou in directorul My Documents existent pe C:/.
3. Introduceti urmatoarele date din figura de mai jos.
4. Modificati marginile foii de calcul stanga-dreapta, sus-jos cu 3 cm.
5. Selectati primele 3 celule si subliniati cu o linie duble datele din acestea.
6. Salvati registrul de calcul in directorul My Documents cu denumirea registru.xls.
7. Salvati registrul din nou, dar cu denumirea test.html.
8. Introduceti in celula E1 semnificatia erorii #DIV/0!.
9. Creati in celula E2 o referinta mixta catre celula A2.
10. Cautati in registrul de calcul valoarea 17.00.
11. Formatati grupul de celule B1:D4 astfel incat cifrele sa apara ca procent.
12. Fromatati celulele A1:A4 astfel incat textul sa se incadreze pe mai multe linii in
cadrul unei celule(wrap).
13. Modificati orientarea textului din celula A1 astfel incat acesta sa apara inclinat cu
35 de grade.
14. Adaugati un subsol aliniat la stanga in care scrieti numele dumneavoastra di data
curenta.
15. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
16. Adaugati un chenar celulelor B3 si C3.
17. Imprimati randul 1 pe fiecare pagina.
18. Printati foaia de calcul in doua exemplare.
19. Imbinati celulele E1 si F1 astfel incat continutul celulei din E1 sa
apara intr-o singura celula.
20. Salvati registrul de calcul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
149. 149
- XVI -
1. Creati documentul XX.xls (ca in figura alaturata).
2. Folosind instrumentele de marire si micsorare stabiliti dimensiunea paginii la 75%
3. Selectati toata foaia de calcul si modificati fontul caracterelor in Garamond.
4. Schimbati culoarea caracterelor in albastru.
5. Introduceti o coloana intre B si C.
6. Modificati dimensiunea randurilor la 20.
7. Sortati crescator coloana D.
8. Redenumiti foaia 1 cu numele Date.
9. Introduceti in celula D8 o formula cu ajutorul careia
calculati suma celulelor D1:D4 daca in celula B1 se afla
valoarea 100 si maxumul celulelor D1:D4 daca in celula
B1 nu se afla valoarea 100.
10. Mutati si redimensionati imaginea astfel incat sa inceapa in grupul de celule
A10:C13.
11. Creati in celula E2 o referinta absoluta catre celula A2.
12. Selectati coloana 1 si modificati culoarea de umplere in verde.
13. Modificati formatul paginii din Portrait in Landscape.
14. Creati un grafic coloana cu datele cuprinse in celulele B1:D4.
15. Adaugati graficului titlul Informatii.
16. Copiati graficul in a doua foaie de calcul si puneti-l incepand cu
celula C5.
17. Imprimati fisierul la o imprimanta disponibila.
18. In subsolul fisierului introduceti-va numele.
19. Salvati registrul de calcul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
150. 150
- XVII -
1. Creati un registru de calcul nou si salvati-l cu numele dumneavoastra.
2. Fixati pe ecran primul rand din prima pagina a fisierului.
3. Modificati dimensiunea caracterelor la 18.
4. Afisati pe ecran bara de instrumente de desen.
5. Selectati randul 2.
6. Modificati dimensiunea caracterelor la 18.
7. Schimbati culoarea caracterelor in rosu.
8. Introduceti in registrul de calcul o imagine.
9. Adaugati un chenar de culoare rosie acestei imagini.
10. Introduceti cifra 200 in celula B2.
11. Copiati foaia 1 de calcul in registru.
12. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia determinati elementul minim
din celulele B1:E4.
13. Formatati grupul de celule B1:E4 astfel incat cifrele sa apara cu doua zecimale
dupa virgula.
14. Formatati celulele A1:A4 astfel incat textul sa se potriveasca prin reducere in
cadrul celulei.
15. Adaugati o formula in celula E1 in care sa se calculeze raportul intre celula B1 si D
16. Selectati celulele B1:D4 si adaugati-le un chenar albastru.
17. Copiati formula din celula E1 in celulele E2:E4.
18. Formatati celulele E1:E4 astfel incat sa arate % si sa nu contina
zecimale.
19. Imprimati foaia de calcul in fisier.
20. Salvati registrul de calcul si inchideti aplicatia de calcul tabelar.
151. 151
- XVIII -
1. Creati un registru de calcul in directorul My Documents ce contine
datele din figura urmatoare.
2. Modificati numele utilizatorului ca fiind Andrei.
3. Introduceti un rand nou intre randurile 2 si 3.
4. Modificati dimensiunea randurilor la 20.
5. Salvati fisierul ca fisier in format .xlt.
6. Introduceti 0.3 in celulele B3, C3, D3.
7. Scrieti cursiv valorile acesteia.
8. Utilizati instrumentul de cautare pentru a gasi valoarea 0.9.
9. Formatati grupul de celule B1:E4 astfel incat sa aiba 2 zecimale.
10. Selectati cuvintele din celula A2 si scrieti-le ingrosat.
11. Introduceti in celula F1 semnificatia erorii #VALUE!.
12. Creati o eticheta care sa realizeze o referinta fixa catre celula B2.
13. Modificati dimensiunea hartiei din A4 in Letter.
14. Introduceti in celula B5 o formula cu ajutorul careia numarati cate elemente se
afla in celulele B1:B4.
15. Selectati coloana B si aliniati datele la stanga.
16. Selectati celulele B1:E4 si adaugati-le un chenar albastru.
17. Adaugati un antet la dreapta, centrat in care scrieti locatia
fisierului.
18. Salvati registrul de calcul.
19. Salvati toate registrele de calcul existente.
20. Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
