SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 100
Descargar para leer sin conexión
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
,W
B.60
$ERBAN BOBANCUo CORNELSAMOILA. EMIL POENARU
CALE,NDARTJL
de La
SARMIZEGETUSAREGIA
EDITURA ACADEMIEI NEPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Burcu.re$tt,1980
THE SARMIZEGETUSA REGIA CALENDAR
KAAEHAAPbkl3 CAPMHSE|ETyCApEfr4.f
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Buourcg,ti,1980-
71021,Bucureqti, Calca Victoriei nr, 125,telef. 507680
PREFATA
Exisld in islotie si qrl eoloqie)ca si in mulle ullc dornenii de
cercetare,momente ctnd mullimea faptelor ;i dottezilor impune o
abordare inlerdisciplinord, prin care si se cleprigeoscd.sladi'uI acu-
muldrilor;i interpretdrilor:aa'rianliue;i sii se ordoneze,pe o direc-
lie definitorie unni fapt istoric, toate datele, inclusiu cele slabcore-
Iute sau aparent necorelate,
In lucrare 'se apeleazd Iu o usemeneo,mctodartle abordare inter-
d.isciplinarii a douezilor istorice si arheologice, concrelizate de mo-
numentele-sanctttar de Ia set'mizegetusa Regia, elin actuala zond
a Grddi;tii Muncelului.
Arl eologii ,si islolicii au descopetitsi reuelat, imed"iat ltngd
cetatea-capitqlda dacilor, SarmizegetusaReqia, ucolo und.etn uora
anultti' 106 e.n. s-a dat bdtdlia ultimd ;l decisiud.a celui dral doi-
Iea rdzboi daco'roman, o serie de monutnente-sanctuat.conseruate
nea;leptat de bine, de dimensiuni intpresionante ;i cle o ineg'alabild
frumusele.
variantele de interpretarea acestormonuntenle, desturtle.multe
gi deslut de inletesanleconceplual,au ajuns cltior ele sd ulragd
atenlia aslrpra principalului lor defect - lipsa de unilate in in-
terpLetareacalendaristicda sltlpilot', lespezilor,tamburilor din carc
stnt alcdtuite sanctuarele.
Abordindu-seproblemade pe pozilii c.rlt'aistorice,s-e ujuns la
punctul d"euederecd procedeul de cercetaread-ecuat,care sirio,nitucd
spre Lezultatede un ueridic de marimd prcbabilitate, esle analiza
gi sinteza cu metotlele mctematicii;i rtt mijroacele informalicii.
Rezultateleoblinute tn final se pare cd. au tndreptdlit a;te.ptdrile,
d.eottreces-a ajuns nu numqi Ia o explicare unitqrd si coerentd a
sttucturilor numerice simbolizated.emonumente,dar s-ou descftis
9i noi unghiuri ile interpretareistoricd a unor fapte ce nu aueau
ptnd,acum un suportmaterial ;i motiualional.
Lucrarca, dEi se referd Ia d.ste istorice, esteapropiatd mai
mult domeniului istoriei;tiinlelor, fiind aelresutdunui larg cercde
cltitori.
Daloritd temei luate tn sludiu, aparlinind d"omeniuluicrheo-
Iogico-istoric,considertndgi caracterulaccentuetinterdisciplinar al
ccreetdrii (metoilcd.e studiu proprii matematicii, Iogicii, informa-
licii, tapografiei, astranamieietc.), Iucrarea u fost strucluratdpe
armdtoarelecategofiid.eparagrafegi capitole:
A * introduclia-desuiptiue(capitolul 1 );
B - eeplicaliue,viztnd.tn pfincipal ldmurireu utilizdrii sanc-
tuarelor-culenilar,ca gi t principiilar care au stqt la
baza descifrdrii lar (paragrafeleg.Z, S.e, 4.t ;l rapi-
talele 5, 7, I It
C - dcmonstratirandlitice(paragretfele2.1, 3.1, 4.1 gi capi-
tolul 6).
Sc menfioneazdd,eIa tnceput cd. paragrafetc;i capitolelede
Ia puncttle "4 ,si B au fostastfelalcdtuite tnci.tsd conlind togteele-
mentclefieccsaieuhei lnlelegcri completea rezoludrii temei abardate.
Puagrafele ;i capitolelede Ia punetul C sin/ destinateerclu-
siu celor interesali de aparatul de cercetarefolosit,ca ;i de corec-
titudinea ;i rigurozitateastudiului.
Pentru o distinclie rapiild lnhe conlinutul descriptiu,explica-
tiu (A{B ) ;i cel d.emonstratiu(C ), va apelat,pentru tipdrire,
Ia ulilizarea unor caracterediferite-
Contribulia autorilar la concepereagi elaborareqlucrdrii este
urmdtoarea: $erban Bobancu gi Cornel Samoild- paragrtful I.t
;i capitolele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 ; BmiI poenaru - cdpitohtl I.
Aeceagi structurd a contribuliei esle uatabildsi pentru canlinutul
hcrrtrilor I37...181 ilin bibliografiaprezenteilurdri.
TABLA DE DIATERII
Ceprror,ur, 1. Prernisele !i argumentele eer(ttilii".""
1.1. Structura numerici Ei explicafii anterioare
1.2. Misurarea timpului - preocupare a civiliza{iilorantich!
tntii ............
1.3. Unele referiri asupra civilizafiei c{reia li apartin monu-
mentele
C,rprror-ur- 2' Iflcul sanetuar elrtular
2.1. Analiz.a numericl a structurii
2.2. Mecanismul func{ion{rii ......"""""
Crrrtnr-ur- 3. llorclc sqnetuar olrcular
3.1. Analiza numericd a structurii
3.2. Mecanismul {unclionirii ...""""""
Crptrolur, 4. Ssnetuarclc drtptunghlulare ...."""".''
' 4.1' Analiza numerici a structurilor
.{.2. lllccanismul funcfionhrii
c,rprror,ur. 5. Prlnrlptile dosellr{rii slstcmulul talenilaristlc daclc...,,.
Crprror,ur, 6. Fhrctuanta anllor d:ttiti, o proprletatc gcncratoflrc d'
calendarc
C,rptror-ur- ?. Pcrlormanle ale slstcmului calendaristle daclc "".'"""
Clprror,ur, 8. Comcntarli eoncluzivc
Bibllografie """"""""""""
Indice..,.......,........
Tablesdesmatidres.......
Table ol contents
Thc Sarmizegetusa Regia calendar (Abstract)
I
I
15
27
33
33
44
57
57
t25
137
137
143
157
161
163
169
L75
179
181
182
183
Autorii
CAPITOLUL 1
PREMISELE $I ARGIIMENTELE CEBCETARII
1.1. STRUCTURANUMERICT$I EXPLICATII ANTERIOARE
Sub aspect constructir', monumentele de la Sarmizegetusa
Regia sint de doul tipuri, circulare qi dreptunghiulare*.
Micul sanctuar circular este alcltuit din 114 piese, dintre
care 13 sint lespezi,iar 101 sint piese mai inguste ca dimensiune,
fiind numite de arheologi ,,stilpi", toate din acelaqi material, a-
dicl din piatra. Cei 101 stilpi sint divizafi de cltre cele 13 lespezi
in 13 grupiri clestilpi, cu urmltoarea structur5:8 grupe de cite
8 stilpi, 1 grupl de 7 stilpi, 3 grupe dc cite 8 stilpi qi 1 grupd de
6 sLilpi.
Marele sanctuar circular arc o structurS mai complexi, fiind
compus din 3 cercuri concentricede pieseqi o constructie absidala
(in forma de pobcoavainchis[) situati central, ar-indo axI de sime-
trie Ei o axd a pragurilor (fig.1.1). Cercul exterior (cercul A)
este alcltuit din 104 blocuri de andezit, lipite unul'de altul gi
ugor curbate, astfel incit sI alcituiascd un ceri perfect. Cercul
urm5tor (cercul B), allturat primului, este format din 210 piese
din acelagi material, dintre care 30 sint lespezi qi 180 sint stilpi.
Cele 30 de lespezi separA cei 180 stilpi in 30 de gruplri a cite 6
stilpi fiqcare. Cercul al treilea (cercul C) este format din 4 gru-
pdri de lespezi (denumite gi praguri) care separd 4 gruplri de
stilpi inalli din lemn, placali cu teracoti, distribuiti in urmdto-
rul aranjament: 17 stilpi - 4lespezi - 18 stilpi - S lespezi- 16
stilpi - 4 lespezi- 17 stilpi - 3 lespezi.
i in prealabilul cercetdrii noastre am procedat Ia o ridicare topometrici a
zonei, cu sprijinul unei echipe de speciali;ti condusd de dr. ing. A. Kiss, din care
au ficut parte ;i dr. liz. L. Sofonea, prof. trI. Pop, ing. A. Bobancu, teh. R. Ange-
lescu gi teh. P. Grigore, de la Universitalea din Braqov.
119ERMN BOBANCU
'
CORNELSAMOILA
'
EMIL POENARU CAIENDARUL DE tA SARMIZEGFTUSAREGIA
Absida centrali este alcituit[ din 2 grupdri a cite 2 lespezi,
careseparl 2 grupiri de cite 13 qi 21 stllpi inalf.i(mai pufin inalli
decit cei ai cerculuiC) din lemn, placafi cu teracot[.
Cele2 grupe de cite 4 lespeziale cercului B definescaxa de
simetrie a marelui sanctuar circular, perpendicularpe aceasta
existind o axI a,,pragurilor", definiti de cele2 grupe de cite 3
lespeziale cercului .Ii, ca gi de cele 2 grupe de cite 2 lespeziale
absideicentrale.
ln apropiereaacestor *oo.l-*nt* circulare, se afll doul
sanctuarcdreptunghiulare,compusedin aliniamentede coloane,
dintre care unul este alcltuit din 3 aliniamente a cite 6 coloane.
iar cel de al doilea cu o structurl nuniericl ce nu poate fi recon-
stiLuiti.
Pe terasaa XI-a [11]se afltrun alt,monumentdreptunghiular
compus din 4 aliniarnentea cite 13 tamburi (piese cilindrice din
andezit,de mari dimensiuni)fiecare.Pe axa longitudinalira aces-
tui monument gi simetric in raport cu centrul siu (intersectia
diagonalelor),se afli amplasa{iintr-un plan mai inalt, 7 tamburi
identici, dar de dimensiuniconstanl diferite in raport cu ceilalti
4 xl3 tamburi. ln legituri cu acest monument, unii arheologi
presupun cd ar fi trebuit sl aibe structura 4 x15, astfel Incit
si se ajungi la totalul de 60 tamburi, ce s-ar fi putut pune in
legituri cu grupirile de cite 6 stilpi ale cercului B al mareluisanc-
tuar circular. Noi considerlm c& structur[ ini[ialI structtrra
4 x13*7, pentru urmltoarele motive: in primul rind, in planul
superiors-au glsit amplasali7 tamburi ;i nu 8, iar in planul in-
ferior 4 x13 9i nu 4 X15; in al doilearind, modul exact simetric
(dcci ciutat, deliberat constructiv) ln care sint amplasali cei 7
tamburi din planul indlfat in raport cu ceilalfi, elimin[ ipoteza
unei deplasiri intimplatoaresau ulterioarea lor din capeteleunui
er,:entualsanctuarde 4 x15; in fine in al treilearind, constructiv,
cei 7 tamburi sint de dimensiuni sensibil diferite in raport cu
ceilalfi tamburi ai alineamentelordin planul inferior.
MICULSANCTUAR
CIRCULAR
N
fiil
tl
ll
tlil
tl
II
ilU
T,IARELESANCTUAR
CIRCULAR
Fig. 1.1
CALEI'JDAR{JI. OE LA SARMIZEGETUSA REGIA 13
$ERBAN BOBANCU O CORNEL SAMOILA O EMIL POENARU
Pe o terasS.situatl srrpelior monumentelor indicate pini aici,
se afl[ un mare sanctuar dreptunghiular, compus din 4 aliniam..nte
a cite 10 tambriri (cei mai mari din zonl). $i in legdturi cu ace:u
monument s-a emis ipoteza ca inilial al fi fost compus din 6 ali-
niamente a 10 coloane fiecare, din nou pentru a se ajunge la un
total de 60 tamburi, gi cu argumentul cI in vale se vid alunecali
2 asemeneatamburi. Anaiiza topometricl ne invedereazh insl cI
daci am adluga mouumentului existent incl 2 aliniamente cle
tamburi , operalie ce s-ar'putea face doar spre terasele celorlalte
monumente fiindc[ in sensinvers avem limita zidului de protecfie,
s-ar deplqi limita unui zid cle sprijin dinspre o altl piesi a zonei,
soarele de.a,ndezit.ln ce plivegte cei 2 tamburi lunecali spre vale,
ei nu probeazd existeu.launor aliniamente in plus fa![ de cele des-
cgperite, fiindci acestea se plezi.ntl parfial descompletate, cieci
cei 2 tamburi probabil prorin din ccle 4 aliniamente exislcnte
(in plus in ipoteza existen{ei ini}iale a unui sanctual de 6,r10
se pune gi problema dispariliei a 30 tarnburi, fiecare de peste
2 metri in diametru, gi nu'doar a I tamburi cum ar implica struc-
tura 4 X10, Dealtfel, pentnr un sanctuar de 4 H10 s-au gisit
tambu ri din fiecare aliniamenl)
Un. alt monument dreptunghiular este cel compus din 3
aliniamente a cite 5 tamburi.
, ln fine, revenind pe terasa iniliatI, girsim piesa ,,soarele de
andezit'1, care se infi!.iqeazI sub forma,unui rnare disc de andezit
pe care sint trasate 10 raze, iar la centru un cerc de mai micd
dimensiune
Date amdnunlite privind dimensiunile qi folma pieselor
constituente alc monumentelor ca si reconstiluirea lor'. se glsesc
in lucrarea [ll].
Fiind cunoscute de peste 170 de ani [12], monumentele de la
Salmizegetusa Regia au constituit subiectul a numer.oasesi di-
velse interpretdri.
Nu ne vom opri asupra explicafiilor nesemnificative--- circ,
manej, tlepozite de alimente - care nu rnai subzistd ast[zi 9i
care au fost formulate mai ales iu perioadain care monumentele
nu erau in intregime dezvelite qi deci, au fost marcate esenlial
de aceasti incompleti cunoaqterca lor [17].
De asemenea,nu ne vom opri nici asupra opiniilor in sensul
ci rnonumentelede la SarmizegetusaRegia, mai exact marele
sanctuar circular, reprezintd o necropo16,aga cllm credea, de
pild6, V. Pirvan scriind ci ,,... e vorba de un monumentfunerar
in leglturd cu intreaga traditie a bronzului gi a Hallstattului
grec, italic, ba chiar african, britanic Ai scandinav" [34], pentru
motivul decisiv c[ sdplturile arheologiceulterioarenu au con-
firrnat cu nimic aceastl ipotezi.
Nu rcfinem spre a analiza nici opiniile care considere mo'
numentele ca servind exclusiv unui scop religios,cum este aceea
c6,,Slujbelereligioaseaveauloc in monumentecareerau de forml
patrulateri sau rotundi" [19] sau in sensulc6,,... aveau temple
rotunde, cu pietre agezatein cercuri concentrice,la mijlocul cF
rora se afla vatra focului sacrusub cerul descoperit"[32].
Mai existi gi,ipotezalrri I.H. Criqan[7], careinsl nu estepusd
in legiturd cu mesurareatimpului.
In fond, multe din acesteipotezesau opinii, nu exclud pen-
tru rnonumentelede la SarmizegetusaRegia qi alte utiliz[ri ale
lor in scopuri gtiinfifice.
Ipoteza ci
"monumentelede la SarmizegetusaRegia, servind
desiguraspiratiaculturali a poporului'carele-a in[ltat, reprezintl
gi materializareaunui calendar o intilnim incl de la D. M. Teo'
dorescu,care consid.eramarelesanctuarcircularun altar al zeului
solar, opiniind cI grupirile de 6 'stilpi plus o,Iespede(cerculB),
au legitur{ cu migcareade revolufie a lunii [53]. Dar autorul
citat a ajuns la intrezirirea unui calendar lunar pornind de la
stadiul de atunci al slpiturilor arheologice, cind se credea ci
$ERBANBOBANCU. CORNELSAMOILA
'
EMI! POENARU
cercul respectivar avea 28 asemeneagrupdri, degi in realitate,
agacum s-a relevat la incheiereasrpiturilor, exist[ 30 asemenea
grupdri.
Ideearelaliei dintre marelesanctuar circular gi anumite feno_
mene astronomice,a fost re{inutd Ei acceptatdin fondul ei de
c. Daicoviciu, care a incercat si precizezerostul sanctuarului,
definindu-l in repetate rinduri drept templu calendar solar al
dacilor [9].
Aceastd.idee a fost dezvoltatl de H. Daicoviciu [10].
Existd autori care fdrd a analiza monumentele Sarmizege-
tusei Regia,au ajuns Ia concluziacr dacii ar fi trebuit si aibe un
calendargi considerdci acesta le-ar fi venit prin intermediul
coloniilor grecegtide pe ldrmul M[rii Negre, scriind de pild6 ci
,,Prin intermediul acestorcolonii greceqtiqi al macedonenilor,au
cunoscutde buni seamdqi strimogii nogtri daci sistemulcalenda-
ristic lunaro-solar pe care,de altfel l-au folosit gi romanii inainte
de Iulius caesar" [22]. Alti autori, pornind de la existenla anului
de 360 zile demonstrat de H. Daicoviciu, eonsideri intemeiat c6
a existat un sistem de corectie a acestui an, dar argumenteazl
aceasta insuficient prin faptul c[,,... Deceneu, vrednic as_
tronom al acelor vremuri, era viceregein timpul lui Burebista,
fiind mai marele preolilor ,,[24].
Am putea continua inqirarea diverselor opinii exprimate
despre monumentele sarmizegetusei Regia, dar nu gEsim acest
lucru necesarin raport cu faptul c6, din tot ceeace s-a spusante-
rior desprefunctia calendaristicr a sanctuarelor,am preluat ideea
templului calendar, cu dezvoltarea lui H. Daicoviciu privind
,,marcarea"unui an de 360 de zile prin cei 1g0de stilpi ai cercu-
lui al doilea (cercul B) al marelui sanctuar circular. tn acest
s€nsam expus opinia, referitoare la marele sanctuar circular, ci
,,esteun monument singular al antichitilii prin sennificatiile lui.
Marele sanctuar circular de la sarmizegetusa nu este doar ti-
parul unui calendar,ci el incorporeazi multiple semnificatii despre
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
scurgerea timpului, despre unitatea macrocosmosului9i micro-
cosmosului, despre esenla petrecerii noastre prin lgme" [36]'
Prezentalucrare este meniti a propune o ipotez6, cu demon-
straliile aferente, asupra unei pdrti din informaliile incorporate
in monumentele de la SarmizegetusaRegia gi anume modul in
care in aceste monumente este ,,inscris" calendarul solar, cit 9i
felul cum era utilizat. vom dezvolta deci cele expuse in acest
sens intr.o serie de comunicdri qtiinlifice 9i publicalii [37...481.
r.z. rr-istrneREATTTIPLTLUI- PREocuPAREA crvlLlzATIILoR
ANTTCHITATII
Omul a intelesde timpuriu dependenlasa de mediul ambiant,
atit ca individ, ca mecanismbiologic (obligat sI respire,s[ se
alimenteze,si se fereascl de temperaturi neprielnice),cit qi in
condiliile existenlei sale sociale (fiind obligat - ca qi culegator,
s6 cunoasci zonelebogate in fructe, iar ca vinltor s6 urm[reascd
zonele9i perioadeledeplasdrii animalelor gi pisarilor sllbatiee).
lndeosebi atunci cind societatea a evoluat depigind faza
lu care ocupaiia principall a fost culesul dezvoltindu-secultura
plantelor, domesticirea9i creqtereaanimalelor in turme, oamenii
au simlit tot mai mult nevoia si cunoasc[ succesiuneaanotimpu-
rilor, si poat[ prevedea evolulia vremii, astfel incit s[ poatl
cunoagteperioadelefavorabile unor lucriri agricoleca semlnatul
gi culesul,cit qi a unor activit[ti legatede plstorit, cum este ,,por-
Direa,,turmelor spre plgunile de var6 sau spre zonele de iernat.
Dar fiind nevoit si observe gi si sistematizezefenomenele
repetabile, ciclice, inlelegind ci viala plantelor, a animalelor,
este dependentade curgereavremii, omul a inieles c6 qi el este
dependentde aceasti,,curgere" ireversibil[, care conferdexisten-
fei sale un statut perisabil, un caracter ,,trec[tor". Unul din mo'
mentele fundamentale ale evoluliei congtiinfei umane a fost acela
cind omul gi-a inleles statutul ontologic, flurind necropole9i
1E
SERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOILA
'
EMIL FOENARU
crelnd rituri funerare. In acest stadiu al evoluliei sale, ornul a
formulat intreblri referitoare la esenta timpului, la raportul
intre existenla omului gi temporalitate.
Constatind c5,are un statut de muritor, omul a aflat un ade-
vd.rinconfortabil pentru congtiinlasa, un adevlr numit de unii
autori ,,nebiologic" [3], prin aceea cI inlelegerea caracterului
ineluctabil al finalitdtii existenlei individuale este de naturd sd
il coplegeascl,sd il determine la pesimism. ln adevlr, multe
curente de gindire gi indeosebireligiile au pornit de la refuzul de
a acceptaacestadevir evident, formulind speranla in continu-
area existenfei,,dupn moarte", iar altele privesc pind astlzi rea-
litatea morlii doar sub aspectulei tragic, agezindin umbra unui
semn de intrebareinsigi raliunea de a fi a omului [13].
Dar existenfaumand nu se consuml doar ln planul determi-
nismului biologic, ci in primul rind in planul existenlei sociale,
specificdlui [18]. ln acestplan, al existenlei socialecarese impli-
negtesub semnul crealiei gi sub semnul,,posibilului"[51], omul
glsegte legitimarea existenlei sale prin implicarea in procesul
de crealie a valorilor (materiale sau spirituale) gi chiar ,,infrin-
gerea" statutului slu biologic prin continuitatea lumii valorilor
create de el.
Atit din nevoile activitilii zilnice, ale organizlrii activitilii
sociale,cit gi din necesitateade a inielegetemporalitatea existen-
{ei sale, omul s-a strdduit s[ ajungi la o inlelegere rglionali
a timpului prin mdsurarea,,curgerii" lui. pentru efectuateaaces-
tei' misurdri era nevoie cle anumite puncte de referinld relativ
stabile, careprin constantalor repetabilitatesd permitd jalonarea
timpului. Dintre toate ,,semnele'1curgerii timpului pe care le
oferea omului mediul inconjurdtor - incollirea seminfelor gi
uscareaplantelor, nagtereagi moartea animalelor gi altele- doar
succesiuneazilelor gi a noptilor, cit gi succesiuneaanotimpurilor,
prin repetabilitatealor, puteau constitui ,,hotarele"unor ,,cuante'j
pentru aceasti mlsurare.
CALENDARULDE.LA SARMIZEGETUSAREGIA
'Privind spre cer, omul a observat migcarea (aparentl) pe
bott[ a astrelor, care pEreau a fi anume hirizite spre a constitui
jaloane in mdsurarea timpului.
'' 'Soarele, astrul de la care izvordqte lumina gi cildura, prin
iutervalul dintre doud rdsdrituri (sau apusuri), marca unitatea
celulard de misurare a timpului, ,,ziva", unitate impusi existen-
fei umane gi prin condi{ionareaactivitdlii de perioada luminoasd,
prin necesitateafiziologicl a perioadei de somn.
'' lnsumarea zilelor pentru constituirea unor cuante superioare
de timp a fost uguratl gi de faptul cd Luna, al doilea astru ca
mfrime (aparentd) pe bolt5, igi schimba periodic inflligarea, pu-
tindu-se calcula in zile intervalul dintre doud lunafii.
' De asemenea,astrul pe care il numim astlzi planeta Veilus,
cu apari(ii intermitente in succesiuneregulatd, putea constitui
jiton pentru m[surarea timpului, la fel ca alte planete sau stele;
'' ' Succesiuneaanotimpurilor a putut fi cuantificatd piin obser-
varea legdtrrrii dintre alternanla perioadei de cdldurd maximl
9i de frig maxim cu pozilia soarelui pe bolt6 in drumul'siu zilnic.
Astfel s-a ajuns la precizarea cuantei db timp numit[,,an solar";
reprezentatd de inten'alul dintre doud pozilii identice ale Soa.
reltri pe bottd. Sistematizarea observaliilor rdspundea necesi-
t[!ii practice de organizare a activildfii socialein funclie de,,mei-
sul vremii", cit qi necesitilii intelectuale de a cd.uta un rdspuns
intrebdrilor legate de timp gi de temporalitatea existenlei uni-
versale ln care se implicd gi existenla umand.
Cum foarte frumos se exprimd un autor despre rolul acestei
gtiinfe ,,... astronomia ne-a ajutat sI parceldm timpul, si trans-
forindm neantul in secole, in ani, in zile, in clipe. Astfel limitat,'
iinpirfit, clasificat,'timpul futea fi infruntat mai ugor. El deve-
nea istorie qi via!d omeneasce."[31]. Cu alLe cuvinte, prin mdsura-
re, omul a ,,umanizat" timpul.
Allturi de medicind qi de mateniaticd (a cdrei dezvoltare 'a'
im;iulsionat-o in mod deosebit), astronomia a fost printre cele
mai vechi qtiinfe ale antichit[fii. Una dintre dovezile tn acest
17
jr:.**_*-:.J-{--:_*
l_.: : i_.
2 - Cslendsrul de lo Sormizegetusq Regio
't918 SERBANBOBANCU a CORNETSAMOIIA a EMlt. POE'*ARU
sens este turnul observator din piatri al strdvectriului orag al
lumii, Ierihonul, edificiu ridicat inc5. inaintea primelor ziduri
de aplrare ale agezlrii.
Dezvoltarea deosebiti a astronomiei a avut loc dup[ divi-
ziunea sociali a muncii gi stratificarea sociall a societdtii, ap[-
rind casta privilegiat[ a ,,inielepfilor", care in acea vreme erau
mai totdeaunagi preofi. Develind un mijloc de dominalie spirF
tuali a mullimilor, cunogtinleleastronomiceau dobindit un caracter
lnchis, de secretp[zit cu strignicie. Castainfeleplilor preo]i egip
teni a pdzit timp de milenii secreteletemplelor, qi este suficient
s[ ne ddm seamade putereaceo confereaacesteicasteastronomia,
chiar dacdne referim numai la faptul cd prin urmlrirea rlsiritului
heliac al stelei Sirius, se putea anticipa cu exactitate data revdr-
sirii Nilului. ln ochii mullimii acele revlrsiri erau legate de or-
ganizareasirbitorii ritualice cind preolii, in frunte cu faraonul,
invocau zeul Nilului si-gi reverse binefacerile asupra fdrii. Dar
si nu uittrm cd egiptenii au sldvit pe drept cuvint memoria.unui
invllat-preot, Imhotep, timp de milenii, pentru contribu[ia pe
care a adus-o la dezvoltarea astronomiei, matematicii, arhitec-
turii gi medicinii. Secretul zilelor ,,faste" sau nefaste" a fost
apirat cu fermitate gi de cltre sacerdolii strlvechii Rome gi col
care a dezviluit public primul tainele calendarului a pldtit cu
viata gestul sdu.
Din aceasti apartenen!5 de casti a cunogtinlelor astrono-
mice gi de manipularealor in scopuri sociale,speculindu-seteama
fireascl a mullimilor fa$[ de fenomenelenafurale,cum ar fi de pil-
di eclipsele (a clror produceredoar inteleplii templelor o puteau
anticipa), a decurs in mare mlsurd qi sacralizareacalendarelor,
gi totodatd aparilia zilelor de sirbdtoare, adici a fixdrii de anumite
zile (cu funclii astronomico-calendaristice,cum ar fi zilele de
corectie a valorii anului calendaristicsolar) cirora li s-a impri-
mat o semnificalie religioasi.
Desacralizareacunogtinfelor astronomice s-a produs printr-
un proces indelungat gi uneori incomplet, dovad6 faptul cI in
CALENDARULDE tA SARMIZEGETUSAREGIA
Egiptul antic, allturi de calendarulsolar uzual, a persistat qi un
calendar lunar de mai vechg sorginte, folosit pentm fixarea
sdrbdtorilor reli$oase [12], sau faptul c5 in civilizatia indienilor
precolumbieni, allturi de calendarul solar (de mare exactitate)
mai persista gi calendarul religios, cu a;rul avind valoarea ,,trr
difionali" de 260 zile.
Performantelo la care au ajuns, in unele cazuri, astronomii
antichit[]ii ne par, astdzi, pe drept cuvint, uimitoare. Astfel de
pildA astronomii babilonieni, care calculau migcarea planetei
Mercur mai exact decit o vor face ulterior Hiparch qi Claudiu
Ptolemeu, au precizat timpul evolutiei Lunii cu o diferbn!5 de
numai 0,4 secundefatl de astronomii moderni cu aparatele de
precizie de astlzi. Astronomii Chinei antice ,,reperau" curgerea
timpului prin notarea trecerii la meridian a anumitor stele gi au
observat inaintea asirienilor gi egiptenilor cd repetabilitatea
eclipselorpoate fi periodicizatd prin intervalul de 6585 zile (18
ani gi ll zile), stabilind astfel perioadape care grecii o vor numi
.Saros" []. lntre datele qtiinlifice incorporate in arhitectura
Marii Piramide (a lui Kufq) de cltre infeleptii ei constructori,
este Ei lungimea axei polare a P[mintului, exprimati prin ,,to
Iul" piramidal inmultit cu 10? gi distanla Soare- Pdmint, ex-
primati prin inilfimea piramidei inmullitd cu 100(inillimea ex-
primati ln !oli). Cu nimic mai prejos nu sint nici performanlele
astronomilor greci. Astfel, Thales din Milet a prezis cu exactitate
eclipsa de soare din ziua de 28 mai 585 i.e.n., iar Aristarh din
Samosgtia cI Plmintul se miqcl in jurul Soareluigi in jurul axei
sale inclinate. Erathostene a. calculat circumferinla Pimlntului
la 128750picioarein raport cu 131294,clt gtim cd estein mod
real, iar Hiparch a stabilit perioada lunard la o valoare foarte
apropiatd de ceagtiut[ astizi, adich la 29 z 2h44m2,5s.
ln raport cu aceast[ uimitoare dezvoltarea astronomiei,nu
este de mirare cI mai toate civilizaliile antice,prin sistematizarea
rezultatelor oblinute prin observatii, au ajuns la conturareaunor
mecanismede m[surare a timpului, la intocmirea calendarelor'.
,,*yLl 0"
1ry
$ERBANBOBANCUa GORNELSAMOILAa EMIL'POeNrtlRU
ln Egiptul antic, a fost cunoscutmai intii un calendallunar,
cu anul compus din 12 lunalii, care a fost pus de acord cu ariul
solar prin perioada de 25 de ani, socotiti la valoarea de 365 zile
anul, in cuprinsul cireia se integrau 309 cicluri-lunare complete,
adici 9125 zilei,(anii fiind divizali in grupe lundre de 29 -- 30
zile)"Calendarulsolaregipteanaveaanul compusdin 12 luni a 30
zile fiecare, deci 360 de zile impirlite in 3 anotimpuri a 4 tuni
fibcare,zile la care,seadaugdin fiecare an 5 zile adilionale, care
ulterior au prirnit denumirea de ,,epagomene"[12]. Dar cum a-
nul calendaristicde 365 zile era mai scurt cu aproximativ 6 ore
decit anul tropic, aceasti diferenli cumulati fdceaca dupl 120 de
ani diferenlasd ajungdla o lunI. Deqi unii autori [26] afirmn'cd
egiptenii nu au cunoscutperioadaSothiac{, din suficienteinforma-
tii rezulti c6'datorit[ inexactititii valorii anului in calendartrl
lor; anul nou - fapt observat de ei - parcurgea tbate punctble
zodiaculuiin tirnp de 1460 ani, cind ajungeadin riou in dreptul
rlsiritului heliac al stelei Sirius (Sothis). ln secolul al III-lea
i.e:n., in timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea, sub influenla
culturii greceqti,s-aprocedatla o reforml a calendarului,in sensul
cirfiecare al p'atruleaan'a fost majorat cu o zi, deci anul deveniird
de'366 zile, aceastdformuli fiind ,,imprumutat6" de romani'in
timpul dbmniei liri Iulius Caesar,prin intermediul astronomului
Sirslgenesdin Alexandria ptolemeicS.
' ln calendarulasiro-chaldeean,ziua incepeala apusul soarelui
iar luna calendaristicdincepeacu prima aparitriepe cer a secerii
lunare. Pentru punerea de acord a anului lunar mai scurt cu 11
zile decit anul solar, se intercala in rlstimpuri ani compuqi din
13 luni, printre anii cu 12 luni. Zodiacul era impirlit in 12
sernne(cum a rlmas pini astizi diviziunea zilei gi a cadranului
la ceasornice),fiecaresemn(de 30o)avind 12 ,,ammat", iar fiecare
ammat (de 2,5")fiind divizat in 12 ,,ubani".
Anul avestic din calendarul vechii Persii era lunar gi avea
354 de zile.La acesteaseadeugau6 zile,,epagomene",,obfinindu-se
astfel un an de 360 zile. ld secolul IV i.e.n. acestezile de corec-
CAITENDATUTDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
fie au devenit 11, anul dobindind valoareq de 3.65de zile. In u4rna
unei reforme din anul 309 i.e.n., valoarea .medie a anului solar a
fost stabiliti 9i mai precis, adicd la 365,25.zile,,prin intercalarea
la fiecare 120 de ani a unei luni in plus.
. Vechii evrei au cunoscut mai multe sistqme calendaristice,
aplicate. fie succesiv,'fie concomitent. lnaintea e,uceririi babilo-
niene, aveau un calendar solar, preluat probabil de ,la egipteni.
Ulterior au adoptat.un calendar lunaro-solal de influenfi babilo.
Iriandr.cuanul impirlit inl2lunia cite 29;i 30 de zile.Calendarul
din ,,Cartea Jubileelorl', ne indici un an de 364 de zile; grupate
ln 52 de slptdmini a cite 7 zlle. Aceeagivaloare ;i, aceeaqi'divi-
ziune avea gi calendarul comunitatii de. lg Q.upran. Se pare cd
diferenta fa!5 de anul mediu de 365,25 zile era recuperatdrIa,fie-
care49 .de ani, cind se ,adipg.au61 de zile. liua incepea la apusul
soatrel'ui,anul incepea toamna, in,jurul,,echinocliultri,: iar n.umi-
rarg.a,anilol a inceput in anul 3760 i.e"n..,lncepindt,cu. secqlul
al IV-lea s-a adoptat calendarul iudaic actual, lnnaro-solar, c.u
anutrlu,nal in valoare de 35428,876h ;i anul solar; de 365.25 zile.
PentIu' compensarea:diferentei dintle anul hrnar,.gi cel.solar se
folosegteciclul rnetonian de 19 ani, dintre care rtr2,ani.au.12lu,ni,
iar,7,.ani,au13.luni.
' ln China anticdre.r4.cunoscutrun.calenclarsolar 4r:ind.anul
de 3.66de zile, In anul 265 i.e.n. s-a introdus.un nou calen,dar,
carefixa inceputul.anuluila echinoxiulde prirnivare; cu valoarea
medie a anului de 365,25zile, aplicind ;i ciclul.,rnetonian.Ulte-
rior, in anul 196 e.n. astronomulqi matematicianulLiu Ftrunga
constatat'cI valoareaanului stabiliti la 365,25zile nu era sufi-
cient de exactd, constatareasa ducind Ia reforma:din anul 265
e.n.'pila alte cinci corecliiin anii 274,385,,600, 1065,gi1286.e.n,.
ln .perioada stipinirii mongole qi a dinastiei Ming s-a utitizat
calendarulmusulman,pinl la reforma din anul .1645,cind s-a
reintrodus un calendar lunaro-solar, reformat Ei eI ulterior.
, Fopoarele strlvechii Indii au. creat inaintea erei,:noastre
mai multe sistemede calendare,dintre care.;c€lmai interesant,.ni
IERtlS$ lo8Af.{cu a cotNEL s^hrortA l Er{rLpo€l(ARU
s,epare cel care a anticipat cu mii de ani lnainte calendarulnostru
actual. In acest sistem anul era compus din luni de 29 qi 3t de
zile, avlnd durata de 365 de zile, an la careso apliee o corecfiecu
o zi la 4 ani, dar nu cu regularitate, ci ln funcfie de ptrstrarea
stricti a coincidenfeicu exactitatea astronomicl. Astfet ra ajuns
la valoarea mcdic a anului de 3652 6h 12m36s,valoarefoarte
apropiatd de valoareaexactd a anului sideral, care este de 3652
6h9m18s.ln concepfiacreatorilor acestuiealendaranul reprezenta
o zi gi o noapte a zeilor. Anul zeilor era de 360 de ani orneneqti,
i*r marea perio'adade timp numiti ,,maha-yuga" era formatS
din 12 milioane.deani ai zeilor,adicl 432x107 ani omenepti.Un
ciclu de 100Ornaha-yuga;deci un numir de 432x1010ani ome-
neEti,reprezsntadurata unei,,creafiil',perioadi numit[,,kalpa".
In fine, o kalpa valora o zi din liala lui Brahma, caro av€a e
durata de 100 de ani gi nu reprezentadecit o,,clipd" ln viafa lui
Yiqnu Ei Shiva. Valoareaacesteiclipe este de 31104xl0rr ani o-
menegti.
ln afard de primul calendar atribuit de legendelntemeiete'
rultri flomei. romanii au cunoscut un calendar datorat lui Numa
Pompiliu, inspirat de calendarelegrecegti,cu deosebirec{ lunile
elau de 29 gi 3t de zile, iar anul lunar de 355 de zile, pentru mo-
tivul ci romanii evitau ca nefastecifreJepare, cs 30 Ei3M. Pentru
coreclie, la fiecare.2 ani, dup[ 23 februarieselutroduce alternativ
cite o perir.radi d,e22 sau 23 de zile, dar, astfel corectat, auul
devene&prea ltrng, adici in mediede 366,5zile, in tirnp de 4 ani
ajungindu-sela 5 zile avans.Pon[ifii au primit lncredintareade a
opera noi corectii, insi fie din nepricepere,fie din interes (916-
trirea plafii dobinzilor cimltiregti), acestea s-au s[vlrgit arbi-
trar, aiungindu-sela o adevlratd confuzie.Devenind mare pontif,
CaitrsIulius Caesara conceputo reforml structural[ a calendarului,
recurglndin acestscopla un an detranzilie del5 luni, numit dec{tre
unii autori antici,,anul incurcat", dupa carea intrat in uz calen-
darul intocrnit de Sosigenes,calendarcarepoarti Ei astizi nirmele
tutorelui slrr - calendarul iulian. Valoarea anului a fost stabi-
CAI.,E}IDARI,,LD€ LA SARMIZESTUSA RESIA
l', liti la 3.65,25zile, intr-un ciclu de 4 ani intrlnd 3 sni de 365 ztle
9i t an de 366 ztle. ln tinpul consulatului lui Marc Antoniu s-a
, propus ca luna a Fa, ast{zi a 7-a,s[ dobindeasctrnumelereforma-
torului calendartrlui(binenfetesnu a fost vorba de numele astro-
nomulni din Alexandria ci de numelelui Caesar)9i astfel a apErut
r donurnirealunii ,,iulie". Ulterior, senatul a considerat ci trebuie
'
irnortslizat prin calendarqi lmp[ratul August 9i astfel a aplrut
luna ,,august",dup{ lulie. Dar, s-a observatc[ ln timp ce luna
hichinatd lui Caesaravea 31 de zile, Iuna prin care se omagia
impdratul August avea numai 30 de zile, ceeaee putea fi consi-
derat in sensul unei mai micl dimensiuni a gestului omagial 9i
dc aceealuna februaile a fost slr{citi cu o zi, deplasati in luna
dugust" Situafia de asimetrie introdusl 'astfel ln calondarul con-
ceput de Sosigenesdlinuie pin[ astizl.
Cind au fixat data echinocliului de primivar[ Ia 24 rnartie,
romanli eonsiderauc[ au obtinut c concordant6 durabilf, cu
tirnput astronomlc.Ei nu gtlau lnsAc[ anul mediu al calendarului
iulian era mdi lung cu aproximativ 11 minute gi 14 secundedeclt
ruul tropic, oe€ace f{cea ca echinocfiiuls[ se deplasezecu circa
I ii la I2E de anl.sParticipantii la conciliul din Niceta, ln arrul
525 e.n., degi au dezbltut problema echinocfiului, au r{rnas' to'
tugi la sisteuul caleudarului lulian, presupunlnd cA deplasarea
c"ar fi datorat unor erori ln calculareaauilorbisecfi.Dar, depl*sarea
c,ontiuuind,ln anul 1582 s'a constatat c[ echinoctiul de primd-
var[ a c[rut la l1 martie. La propunerea ashonomului italian
Luigi Lilio gi a fratelui acestuiaAntonio, s-a luat in disculie re-
forrna.celendarului 9i In urma consultliilor 9i dezbatorilor orga-
nizate de papa Grigoie al XIII-lea, printr'o hotirlro a acestuia
sFadispus ca dup6 data' ds 4 octombrie s[ urmezeln anul 1582
data de 15 octombrie, eliminindu-se astfel eele 10 zile de inbir-
ziere, gi ca diferenla sl nu se mai repete, s5,se scadi in viitorii
400 de ani diferenla de 3 zile, dispunindu-seca de atunci inainte,
nnii seeulart,degi bisecil, s{ uu fie considera}i ca atafe decit o
datl la 4 secole.Dar valoarearnediea anului calendaristicnumit
2t
24 $ERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOILAO. EMII POENARU
,,gregorian",,qra cu 26 de secunde.mai mare decit anul tropic,
aceast_5eroar€ ducind la .un av4ns de o zi la 3323 de an-i.lenlr4
a.cest trnotiv, in anul 192p, Congresul panortodox {e la Co.nslAn:
tinopol,; adoptind calendarul gregorian, i-a adus o corec{ie,.in
sensul c[ din 9 ani seculari, ,numai 2 sI fie c-onsiderati bise,cli,
gi astfel diferenla fa!5 de anul tropic s-a redus gi mai rnult,..,.
. , ,ln Grecia. l,eche,. primele sisteme calendaristice erau bazatq
p.e,anullunar de 354 de zile, alcituit din l2luni a 29;i 30 de zile,
Pgptru a se realiz'a un acord cu anul sola.r,in a doua jurnltate
a secolulgi al Vl-lea i.e.n. astronomul Cleostrat din Teiredos..a
conceput ciclul denumit,,octoetris", compus din 8 ani, la sfiqgitul
g, 3. din .aceqtia (anul 3,.anul i5,qi anul 8) introducindu-se..cile.o
lugd suplimentarl (a 13-a). Cum ciclul octoetris era totugi,prea
scurt, in anul 432 i.e.n. astrongmul Meton a introdus ciclul c.are
ii poq$6 numel-e(dar cunoscut..debabilonieni inc[ din secolul al
VIIf-tea i.e.n.),:co,mpu! din 235 lunalii, care echivaleaz[ cu, 19
ani solari" rt
- Galii aveau un calendaplunar, anul fiind compus..lln ,l?
luni, 6..de29 9i 6 de 30 de"zife.In spop.ulde a ob{ine.o oarecare
goncorda4ld.cu anul solar, intercalau.cite o lunii. la rtgi ani E!
jqm[tqtg. t: . : i
, .$rgbii au gvut in epoca preislamici un calendar lunqr, .c,u
4ni, compugi.din' 12 luni, ciruia pentru corelare.cu .calendarul
solar"iiintroduceaula3aniciteolunl in plus.Mahgmeda suprimat
aceasti lund adilional[ (care,asigurao.relativl preciziea cqlgq
darului), gi de atunci lncoaceanul islamica rlmas cu 11 zile,mai
scurt decit anul solar gi de aceea,in rdstimp de 30 de ani,..inqe-,
putul anului in acest calendar;stribate toate :anotimpurile. '',
A'm rezumat,.clteyainformatii asupra principalelor calend4re
ale antichitS{ii gi corec}iilece s-a.uadus unora dintre ele ulterior,,
pentru doui -motive:, : . r. j :.:
.tn primul rind, pentru a sublinia .ideeag[ au existat calpn;
dare la toate popoarelecu un anumit grad de organizare+.fie$i
socialg gi de afirmare a.spiritualitdtii.
CALEN^PAR{,ILDE l+ SARMIZ-EGETUSAREGIA
,ln rrl doilea rind, pqntru ca ultelior cele spuseaici sI poltq
fi utitizate ca termeni de cqmparatie eu calendargl
"inscrisl'
ln ,mpnumentelede la Sarmizegetusa,Regiao
, -
Dgzyoltarqa cultural5 a popoarelor din antichitate
"ar
fhcut
sd p-e.,iygasc[ .necesitatea.conservlrii, tezauqizdrii cunoqtintelol
dqbin{i}e, astfe[,caqcestecuno;ti4fqsI poati fi transmisein mediul
sociaf.dg la o generaliela alta, si fie imbogdlite. 0 primi mpdali-
1afs.dq fixare a fost memorareacunoqtintelorqi transmiterea.lors-a
facu1, prir1,,,invd!are". Sistemul foralit[fii a fost cunoscut;.o
bunl bucati de vreme in vechea Indie 9i in vecheaGrecie9i este
de presupuscd 9i.i4 Dacia.
X,o,este locul sd facem aici q incursiune in semioticd 9i nu
intrd in limitele lucr[rii noastre si amintim modul in care ,'au
e,yol.u4tsistemelede,,,semnificare'1,-.deconstituire a ,,insemndrilor"
ln zo-riiistoriei. ;,
.
'.Cee,a.,ge,
.pe,relineatenqiaestefaptul cd uneoriau fost ${icate
rnonur4enlecare ,?u'servit qi scopul de a ,,incorporal'cunoqtinle
Etiintifige.gi, in spgcial, de natura astronomicS.9i caleudarislica-
In ce privegte monumentelecare ,,incorporeazS"cuno$tinle
qtiinfifice, ele au de cele.mai .multe ori qi o,destinalie cultuald,
servind...degiunui scop religios; dar,cum cungflin!-qle astrono-
mice,li. ialendar:isticeerau direct implicatg.in cullele respeciive,
ele prezentau,,dgcl
',s,upr?puneri
de semnificalii"i-Al,tel-e'cum sint
unele no.lumente egiptene,au .9i destinalii.fqnerale., i i
. {oqumentul- cql maf intens comeltat in literatura de ,.spe-
cialitate.este Marea Piramidi a faraonului Kufu (Keops), pentru
faptul cI pe mdsuri ce se constata .c[ arhiteciii lui au utilizat
numerpase,exacte qi surprinzitor de avansate cqnoqtin{e qtiiry
liilice s-a ajuns la unele exagerdri, datoritd unei .erori mqtgdo-
logrpq,in sensulci de Ia un moment dat 4q s,-Qulpai util.izat da-
tele rgalq ale misurltorii monumentului, ci s-a,operat cu un ,pre-
supus,,plan ideal" al piramidei. Dincqlo d9 pesle exageriri inter-
pretatip'e(9i chiar a unor speculalii ieftine ficqte cu scopul ,,sen-
n26 $EkaAN
'oIANCTJ
a COEI{EL3r"H6rLl a ElvfirpoENAnu
zationalultri"), rimln la fel de necllntlto ea 9i nonumehtulf realela
cuilogtiute ;tiinlifice incorpofate ln arhiteetur8 lui, care dovedese
lnaltul nivel al cunogtintolor de astfonoude, matematicl gi geo.
glefie a constructorilor lui.
Hadrian Daicoviciu scrie c[ ,,roflectarea uuor obeorva$ii
astronomice ln monumentcle arhitectoulco, tn special in moqur
montcle destinate cultului, este un fenomen destut de frecvent
in vechime" [12], opiniiud etr aici ar trebui s{ fie amintite qi mo-
numentele megalitice, citlnd in eontinuare altarul de sacrificli
vedic, care reflecti vechiul calenddr inilian, fiind astfel inter',
protat de CatapathaBrAhmana,,Altarul foeului esteanu1............
nopfile sint pietrole lui dr: lmpreJmuiro9i acesteaslnt 360, penku
ci sint 360 de nopfi tntr-un an; eileleslnt c{r{miaile..," c[ci aces-
tea slnt 360; or, sint 360 do zile lntr-un aa".
ln acelagisenspoate fi amintit 9i Templul Cerului (Tien Tal)
din Beijing, ln arhitectura cAruia eole patru eoloanecu dragoni
reprdiintl cele patm anotimpuri, iar un eerc corrrpusdin lZ co-
loane simbolizeazEcele 12 luni ale anulul. Uu al doilea cerc corF
centric, compus tot din 12 eoloauo,reprezinti eele lZ diviziuri
de clte 2 ore alo zilei 9t nopfii.
In orizontul civilizatiei amerioane precolumbhne, monu-
montcle erau atlt de-legate de str{dania mlsur{rii cufger.lifir
pului lnclt pe drcpt cuvlnt un autor $erie: ,,Fiocareedificiu meya
era un calendar pieitrificat t Nici o inbinare nu 6te lntlmplittoarc,
estetica era suhordouati matematicii" [5J. Astfel, de pild6, pira-
rnida de la Tajin, edifieati in tropte, se conpuno din 6 corpuri
orizontale, fiecare avlnd cite 52 de nige (numdr ce simbolica
valoarea seeolului). Adunate" gi considerete ca valorind o zi,
aceste nige dau 312 zile, Ia care lnsumind gi cele bl de niSo
ale p{rtii superioare a piramidei, avem 384 de zile, adici afit
clt ora valoareaunui an solar in calenderultotonac gi in cel mayal
(neeorectat).Ansamblul cultual monumental de la Teotihuacan
estedominat de piramida Soarslui gi de piramida Lunii.,nstelele'.
maya5enu erau ,,stelefunerare"agacum sa erezutla prima ve-
CATENOARUI D€ LA SARMIZEGETUSAIEOIA
dere, si orau monumente care marcau trecorea de la o perioadl
cqlendaristicdla alta. Pe una dintre aceste,,stele" mayagede la
Peton, s-a putut descifraun calcul al timpului pe o durati de 400
de milioane de anl Corelafia dintre calondarulprofan (,,Haab")
qi calondarul religios (,,Tzolkin"), cu un an ds 260 de zile, era
ilustratfi prin stlictura numittr,,Roata calendaristic[". calendarul
aztec. a fost descifrat de cltre cercetntori intsrptetlnd Piatra
Scjarclui,un disc de piatri cu cercuri concentrice,alclttritl din
simboluri calendaristice.La Machu Picchu ln Templul soarelui,
un monolit sculptat in forme ce par ciudate serveqtela calcularea
poziffui agtrilor, fiind un fel de ,,computer" astronomicdin piatrl.
La nacca, s-a descoperit c[ templul subteran are o nigd astfel
construitl lnclt se poate vedea la intenrale fixe luna plini sau
ansmite stolo 9i Planete.
Exomplele ar putea coutinua. Cele prezentatepin[ acum le
considerlm lns6 a fi suficientepentru a sustineipoteeaci lncorpo'
rarea ln momente a unor cunogtinfe gtiinfiflco, in cazul de fafa
celend.aristico,etra un fapt des intilnit la popoareloantichitltii
qi deci cu nimic snrprinzitor la daci 9i pentm monumeutelesarmi-
zegetuseiRegia.
1.3, UNEIllt nEl-ERInl AsuPfL{ clvll,lzATtlil cAnrilA
h nnenlln DrtrNul{}xrlnt.n
F[ri a intra in aminunte 9i evitind a aminti - pe cit posi-
bil - lueruri cunoscute, rememord.m rezumativ citeva irfonnafii
care legitimeazE afirmafia ci dezvoltaroa bazei economice, evo-
lufia organizarii sociale pin6 la stadiul de stat csntralizatqi unitar'
cit gi afirmarea unei spiritualitili superioare au permis, ba chiar
au necesitat, organizarea calendaristici a vietli sociale prin in-
tocmilea unui sistem calendaristic.
Aga cum pe drept cuvint se susf,ine, inci de la inceputul
epocii bronzului puted identifica cristalizarea populafiei ptoto-
tracice gi tracice, confirmindu-se viziunsa lui Vasile Pirvan ca
putem vorbi despre traei lnc6' din epoca bronrului [29]'
9ERBANBOBAN€U . CORNELSAMOITA
'
EMIL POENARU
i . ln acest sens Dumitru, Berciu scrie cd:,,,ln.cursul rnileniului
gl doilea, s:au format cult.Uritracice care cu t,oateaspectele,parti_
culare, au alcdtuit o mare unitate nord-tracici, fdri nici'n hotar
despgrlitor al Carpafilor sau al Dundrii, cuprinzind gi:,2erra;djntre
DunIre gi Muntii Haemus., Aceste cu,lturi reprezintl . o : sintezd
etqoc4lturali. qriginall .cari€,pg plan lingvistic,, n clobindit un
aspect indoeuropgan, din care a derivat, ca rezultat al continui_
tdlii. etnice, limba traco-daeicil Mai bine die opt secole aeeste
culturi s-iu dezvoltat f.IrI nici o, intrerupere, intrelinincl pelrr&:
Fente 'schi.mburi econorrice, ce de'in tot mai puternicc. ,cdtre
sfirqi{ul bronzultri traciq... Pe l,atra tracicd a bronzului sia dez;
voltat cultura din ,prima epoc{ a fierului, a clrei creato,ri sint
fgt traci, descendcnfi:direcfi ai celor din epoca bronzului,, i4tre
cele doul epoci existind o perfectl continrritate. [2]_ :.t :i ,j!
' Mrrturii in sensul.celor exprimate mai sus ne starr nufneroa-
sele: culturi. cu vechimea qi indir,id'alitatea lor. Unele :dintre
piesele.descoperite'de arheologi sint .unanim :admirate, cuTn.sint
statuetele numite ,;,Gindito,*r1..gi ,,Hq1a,r,iar altele, ca thblitelercu
scriere picto.grafici de la .firtdr:ia
l-au flcut pe Ronald S'ch;lte.r
si scrie dI ,,strlmogii romAnilor au inventat probabil o.scricre
cu sute de ani inaintea sumerienilor,, l12l.
ln pragul mileniului al doilea i.e.n. nearnurile tr.acice rds_
pindite in spa!iul carpato-barcino-danubian erau purtatoar€le
unei civilizafii materiale pi, spirituale superioard gi unitaril ln
cadrul acestei unitd{i se individuarizeazd. geto-dacii, despre care
intemeiat a scris vasile'pir'an ch ,,geto-dacii, strpinitorii rnarelui
drum de civilizalie al Dundrii; de la inceput, deqi urmlreau:'d
politici a lor gi co'stituiau un stat bine inchegat, care cir todte
invaziile strdine gi 'disensiunile interne se menlinea pe 'acelagi
intins teritoriu, primea puternice inriuriri grecegti pe Dundie in
sus - gi apoi romane pe Dundre in jos - dar in aceeasivreme
oferea la rindul lui gi grecilor 9i romanilqr.o consiste-rr1aspiriiuaie
superioari gi foarte caracteristicd, pe care literatura anticA. a
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
consetnnat-ocu mirare gi admira[ie, ficind din geli un popor
ap.roapefabulos, prin vitejie, inlelepciune gi spiritul lui de drep-
tate" [341.
., l. perioada secolelorII-I i.e.n., asistlm la o deosebit4
dezvoltare a bazei materiale a civilizaliei geto-dace.Metalurgia
fierului, avind indelungi tradilii, cunoaqteacurn un inalt stadiu
de dezvoltare,ceeace duce ll rdspindireacoaselor,secerilorgi
armelor din fier. Megtegugullucrlrii aurului gi argintului ne este
dovedit de finetea cu care sint realizatemonezile,brlfirile pluri-
spiralice, inelele, pandativele, fibulele, vasele$i lanturile imple-
tite din fire de argint. Megtegugulollritului, bazat pe folosirea
rolii otaruluipe caredacii o cunoscinch din secolulal IV-leai.e.n.,
se exprimd printr-o mare varieba[ea produselor,unele caracte-
ristice, specificlocale, albeleinspirate din modelestrline. Arba
constructiilor s-a materializat in ridicarea centrelor intdrite,
dintre care cele mai insemnatesint apdrate prin ziduri din blo-
cqri de piatri intr-o imbinare cu totul originald.
ln ceea ce priveqte organizareasocial6, dupd cum scrie
A. Vulpe:,,...in jurul anului300i.e.n.,gefiierauconstitui$iintr-o
fdrm[ de organizarepoliticl radical deosebitdde societateagen-
didie. Oace nu o numim incd ,,stat" in deplinul inleles al cuvin-
tului acesta, se datoregte d4telor insuficiente privind relaliile
econornicegi,socialeexistente in acea perioadi. Avem suficiente
temeiurisprea releva.accentuareasensibill a puterii centralizatoare
prin perrnanentizareade-alungul mai rnultor secole a traditiei
unional-tribale, o orientare politicl relativ unitarS,in raport cu
itrtereseleunei arii largi (deci noliunea de teritoriu) un inceput
de organizareadministrativ[ concretizatin emitereaprimelor mone-
de de'factur['locali, dezvoltareanegolului gi inmullirea contactelor
cu lumea elenistici 9i" de aici, aparilia unui fast de curte... Prin
dezvoltareaformaliunilor politiqe in fruntea cdrora am glsit un
Dromichaites,un Oroles,un Rhemaxos,Tiamarcossau Zalmode-
ghicos, se accentueazdtendinla centralizatoare." Acelagi autor
scrie cd:,,... saltul calitativ spre o formd politic[ mai avansati,
3t30
'ERBAN
BOBANCUO CORNELSAMOIIA.. EMIL POENARU
reprezentat prin statul lui Burebista, igi gdsegte explicalia fi-
reasci ln desfdgurareaindelungatului proces de dezvoltare a fie-
cirei grupdri geto'daceln parte. Actul istoric infdptuit de Bure.
bista a constituit uuirea sub conducereaunitari a unei populalii
avind aceleaqi interese politice Ei economice, vorbind aceeagi
Iimbi, implrtdgind aceleagicredinle qi aspirafii.. [561.
Dupr perioada de afirmare a unitdtii statale sub Burebista,
pini la cucerirearomanr, agacum subliniaz{Hadrian Daicoviciu,
[12] societateadacici a cunoscut o deosebitddezvoltare pe toate
planurile. ln ce privegte organizarea.sociallgi politicd ne re{ine
atenlia indeosebiafirmalia cI regeleDeeebal a numit ,,prefec!i.,
la conducereacet5tilor gi supraveghereamuncilor agricole.in afa-
rr de reforma organizatoricrin scopul intiririi centralismului pu-
terii statale, informalia istoricului antic ne sugereaztro spoi"irea
dirijrrii activitS{ii soeiale, dirijare ce nu se putea dispensade
criterii calendaristice,deci presupuneaexistenfa unui calendar.
ln ce privegte spiritualitatea dacicr, autorii antici o conserrF
neazdcu nedisimulatr mindrie, de la Herodot (carescriein secolul
al V-lea i.e.n.), ptn6 Ia Iulian Apostatul (secolul IV e.n.), printre
cei care o elogiazr numrrindu-se platon, clemant din Alexandria,
Xenofon, Atheneu, Theopomp, Mnases din patras, Dyo Chry_
sostomul, Hellanicos, Strabon, Iordanes, Heraclid ponticul,
Plutarh, Hesychius, Suidasgi chiar marele invingitor al dacilor,
imp[ratul Traian, suslinind ci slnt cei mai viteji dintre toate
neamurile, iar aceasti vitejie a lor nu se datoregte calit6tilor
fizice, ci calitdlilor spirituale pe care le au;
Chiar dacl am accepta,agacum sustin unii autori, ci lorda_
nes a exagerat ln laudele ce Ie aduce activitifii gtiinlifice a lui
Deceneu Ei, ln general, atunci clud vorbegte despre calitdfile
CALENDARULO€ tA SARMIZEGETUSAREGIA
moraleqi cunogtinleleEtiinfificeale dacilor,seimpune s[ observim
c[ scriind desprecunogtinlelelor astronomicetrebuie s5 fi existat
anumite informalii sigure pe care s-a bizuit, fiindc[ autorul antic
nu face referiri de ordin general, ci precizeazi ci Deceneu i-a
inviiat pe daci cele 12 semne ale zodiacului; cum cregtegi des-
creqtefala lunii; cu cit globul incins al soarelui deplgeqtein mF
rime planeta noastr[ terestr[; numele a 346 de stele qi sub ce
nume luneci ele de la risirit la apus pe bolta cereasc[.
In aceeaqiordine de idei se poate aminti gi informalia lui
Strabon in sensul c5 Zalmoxis invilase de la Phytagoras ,,unele
gtiinte ale cerului".
Ne afl[m deciin prezenlaunei spiritualitIli capabilea cumula
si sistematiza cunogtintele qtiinfifice necesare alcatuirii unui
calendar, clt gi a ,,inscrie" acestecunoqtinle ln construcfii rnonu-
mentale cum slnt monumentele de la SarmizegetusaRegia.
I
CAPITOLUI, 2
MICUL SANCTUAR CIRCULAR
2.1. ANALIZA NUMI]RICA r STRI.]CTURII
lnainte de a se expune pe larg corelatia dintre structura numericd a micului
sanctuar circular qi ipoteza autorilor asupra modalitdtii misurdrii timpului, se
lmpune o scurti trecere tn revisti a cercetdrilor ce au avut acela$i obiect.
Uncle cercetAri leagi micul sanctuar circular de un calendar lunar [21]. Se
presupune cd fiecare din cele 13 grupe de sttlpi (fig. 2.1) reprezinti o luni lunartr'
echivaientd indilerentd ln raport cu componenla inegalh a grupelor (de 8'7 Sl
6 stllpi); penttu cleterminarea valorii ln zile a unui stilp, valabild pentru toatc
ccle 13 grupiri, s-au presupus doui ipoteze de calcul:
a) o lund lunard : 28 zile, echivalenli inspirati de epoca Vedelor indieue,
clar care contravine tluratclor astrononice tte 29,5 zile pentru luna sino-
dicr{ 9i de 27,33 zile pentru luna siderali;
b) o luni de 28 zile : o grupare de 8 stilpi.
Aceste doui ipoteze de calcul conduc la valoarea de 3,5 zile atribuiti unui stllp,
valoare aplicatd Ei Ia grupele de 6 qi 7 stllpi. Ca urnare, componenla anului lunar,
format din 13 luni, este:
11 luni de 28 zile liecare :308 zile,
1 lund de 24,5 zile (7x3,5) : 24,5 zile,
1"lund*.tle 21 zile (6x3,5) : 2l zile,
Total 353.5 zile
Ipoteza este inleresanti doar prin plisma rezultatului global, apropiat de cele
354,37 zile ale anrrlui lunar mediu astronomic.
Alte cercetiri se referi la posibilitatea existenlei a 13 luni (numirul de grupe
de stllpi din rnicul sanct.uat' circular) de 28 zile fiecare [11, p. 2621, rezultlnd un
an solar de 364 zile. insd, chiar autorii acestei presupuneri se lndoiesc de vaia-
bilitatea ei, deoarece in acest caz, fiecare stllp din cele 11 grupe de ctte 8 stllpi
ar reprezenta 3,5 zile, ficcare stilp din grupa de 7 sttlpi ar reprezenta 4 zile, iar
fiecare stllp din grupa de 6 sl"ilpi ar rcptezenta 4,66 zile, fapt inacceptabil pentru
ci indiferent de tip, calendarul presuprtne o sirnbolizare identictr pentru durate
ldentice. Sttlpii micului sanctuar circul.rr slnt identici dimensionali deci, fiecare
ar trebui sI reprezinte o aceea;i lrnitate de timp.
ln legAturi cu micul sanctuar circular, acestea ar fi principalele sale ipo-
teze de funcfionare In colitate de calendar lunar sau solar. Ele conlin elemente
! - Colendoruldr lo SormizegeturoReglo
2E
34 SERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOITA
'
EMI! POENARU
tnteresante;i au ficut ca sludiile ultcrioare si aibi un punct de plecare,un ma-
terial de analizat, bineinlelesatlt cu defecteclt gi cu calitili.
88
CATENDARUT DE LA SARMIZEGETUSP. REGIA
Atunci o circumfcrinld a rnicului sanctuar circular reprezintd 101 zile;
parcurglnd 3 sau 4 circumferinle (101x 3:303 Zile gi 101 x4:404 zile) se observ6
cA valorile oblinute slnt prea Indepertatc fafd de valoarea aproximativd in zile
a unui an tropic (365,25 zile) - valoare dealtfel cunoscutd de unele civilizafii
arrticc. Daci 3 cit'cumferinle reprezintd nlai pulin declt un an iar 4 mai mult,
rcspcctarea primului principirl conduce la lntrebarea: cxistd (gi dacd cxisti clt
cste) un multiplu M de circumlerin{e rnaxim apropiat (ca valoale ln zile) de un
nurnir R lntreg de ani?*
Aceastl intrcbare este ilustratd prin relatria:
365,25R; 101n/. (2.1)
Deoarece tn (2.1), numerele R 9i .7tf stnt lntregi gi pozitive (adicd Il,M e N
-- rnulfimea numcrelor naturale), iar cocficientul lui R (valoarea aproximativd
ln zile a anului) cste fraclionar, translormarea relaliei (2,.1) lntr-o egalitatc se
facc prin:
365,251?:101j1.1+I"
trr care Y e Q (multimea nnmerelor ralionale).
(2.2)
Ildrinrta y (rxprimati in zilc) dinrelafia (2.2),replczintdtn scns calenda-
ristic ,.intirzierea" - l'(0 sau ,,avansul" - y>0 dupi I? ani a timpului cuan-
tilical dc cdtre calcndar (un calcndar este de fapt o convenlie dc misurarc a tim-
prrlui) Iati Co timi:rrl aslronomic deternrinat expcrimental (la diferite nivele
<lc prccizie).
I'na din plobicrnele centralo ale calcndarelor, indifercnt de epoca in care
au frisl.rrcate, este aceea a constmirii unui sistem in cale Y (ln valoare absoluti)
sir Iie rit mai apropiat dc unitatea de mlsurd a calendarului, adici zirta, pentnr
r:i numai in acest caz corectalea tirnpului calendaristic ln raport cn ceI
rrstronornic, se poatc cfcctua comod, prin addugarca sau scoaterea unei zile
(urcntual mai multe) nrimai din sistemul de numirarc care cstc calcndarul, {iri
n se clistmgc imaginca scurgerii continue $i ncintrcrupte a timpului. Accastd
rorclie crr o zi (sau mai multe i:r calendarele mai pu{in prccise) rcspectl deci
rrl <.loilcapiincipiu cle cuanl-ificare a timpuhii (t'nunfat mai inainte) $i este dovc-
riiiir t'le majoritatca sistemclor calendaristice cunoscutc.
* DacI in lucrare sc ut-ilizeazd unele proceduri :rlgebrice, aceasta nu inseatnni
cir qi cleatorii monumcntelor luale in studiu posedan cuno$tinle Ei proceduri dc
rucola;i tip; prin analogie cu alto civiliza{ii de aceeagi vechime, de la care s-au
pistrat materiale scrise, sc poate indrituit bdnui ci ;i dacii au utilizat la consti-
tuirea sistemului lor calendaristic'aceleagi proceduri simple: observalii astro-
nomice milenare, sinteze repetate a acestora in scopul unor imbundtSliri succe-
sivc etc. De altfel lucrarea lgi.propune doar explicarea funclionririi sistemului
cnlcndaristic ;i nu gdsirea mctodei concret.e utilizate la constituirea (elaborarea)
Iui.
3r
6 grupe
de cite
0stitpi
c%
t",il.
r.ir,1'rsrlF,e l 1,, 1ff.*,1;
; / /
sstire'
'.$',I
s* :Qry'/
<:,e*.*r*;? -'
---.---
J-;
Fig. 2.1.
Considerlnd critic ccroctirile prezentate mai sus, prin prisma unei logici
matematice clt mai pu{in sofisticate gi corespunzatoere niYelului de dezvo}tare al
Stiinlelor din perioada istoricd a construirii ;i utilizirii calendarului, sc poate
enunfa un prim principiu: fiecare element arhitectural - sttlpi ln cazul micului
sanctuar circular - Lrebuie sd reprezintc un nurnir nefraclionar de unitdfi de
timp.
tln al doilea principiu este: pe planeta Pdmlnt' cea mai mici unitate natu-
rald de timp, imediat sesizabild gi instalatd biologic probabil dintotdeanna, este
zfua (24 de ore ln accepJia actuali) $i ca urmare orice calendar trebuic si rndsoare
sclrrgerea timpnlui cuantificat ln zile.
S-a considerat ci orice abaiere de la aceste doui principii de cuantificare'
echivalare genereazd doar ipoteze cu caracter teoletic, cu probabilitate foarte
mici de veridicitate gi dc aceea se adoptd aceste principii ca prime criterii de
analiz5 ln lncercarea de explicare a monumentelor.
ln cazul micului sanctuar circular se propune echivalenla: t lespede (un
stllp mai lat):1 tnsemn de separare (cagi ln [I7, p,245 9i262]) qi un stilp de andezlt
:1 zi (cu lnfelesul de zi + noapte)'
36 SERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOTLA
'
EMII POENARU
in tabelul 2.1. slnt date valorile lui JPentru care Y este mirlim' conside-
rlnd ca variabili independentd pe R. Solutiil.b ecualiei (2.9) stnt de doud tipuri:
independente (adici R,lu respectiv Y nu au nici un divizor comun) qi dependente
{obtrinute prin amplificarea cu acelagi numir natural a oricdrei soiufii indepen-
dente); ln tabelul 2.1 slnt prezentate soluliile independente pentru R{99 ani-
din urmitoarele motive:
- calendarele aceleiagi perioade istorjce nu utilizau cicluri convenfio-
nale (si imediat itrmdloare anultri) mrri;
_pentruunobservatoralcerultriacelorvremi(ctrnoscutiiindcidu-
ratamedie,devialderamicd)unciclupreamaredevencainoperant,
ln ceea ce priveqte aplicarea unei eventuale corecfii'
ln domeniul de varialie propus pentru y'1, intereseazd acea solulie care
tl are pe Y clt rnai apropiat cle valoarea 7 (o zi), aDa cul1l S-a precizat mai stts.
se observd ci solulia care satisface ln cea rnai mare m5surd dezideratul enunl.at
€ste:
P:13; X,1:47; Y:+7,25' (2.3)
care, tradusi ln elementele constructive introduse de rnicul sanctuar circrtlar
lnseamnd: dup6 13 ani lropici rotunjiti, mdsurafi, prin 47 de rotatii complete
(1 rotalie completd:1 circumferinli valorlnd 101 zile), timpul caiendaristic
rdmine ln urma timpului astronomic cu o zi qi un sfelt. All"fel spus, dupS 47 dc
circumferinte, numdrul de ziie ale calencltrrului micului sanctuar circrtlar este
rnaxim apropiat de durata a 13 ani tropici rotunjili'
Datorit5 acestei apropieri maxime lntre valorile comparate prin relalia
(2.1), corec].ia calendarului se poa[e face dupi 13 ani prin adiugarea unei singurc
zile - ziua de coreclie.
Ecualia (2.2). consitterlnd valoarea mai exacti a anului tropic, se trans-
{ormd ln:
365,242198_lt:101M+ y. (2.4)
in acest caz se obtin soluliile din tabelul 2.2, care pentr' J?{99 dau un
singur optim (ln sensul Y:1):
.P:13; 1q:47 ; Y:+1'148574. (2.5)
Modulglobaldeabordare<leplniacum,datprin(2'1)'conducelaoprimi
concluzie importanti: calendarul reprezentat de micul sanctuar circular avea
probabil la baz{ un ciclu de 13 ani tncheiat printr-o zi de corec}ie,posibil a fi
fost zi de mare sirbitoare (zi lastd sau nefasti)'
Pentru tranzifia de la abordarea calendamlui organizat ln cicluri de ani
(adice organizat pe numir lntreg de circumlerinle-rotatii eomplete), la aborda-
rea anuali a acestuia, se deduce din propozilia odaci R ani se m[soari cu ]lf
circumferinfe, atunci un an se mesoare prin K circumferinte":
M
tl:-.
p
I
2
5
11
1'
l3
1A
7i
18
1()
,1
23
)7
2B
29
31
JJ
34
35
.1 1
l]8
(2.6)
41
Tabelul 2.1
4
11.
1cS
29
,10
.tt
61
65
69
83
98
101
105
172
119
1ra
72i
137
1418
-3 8,75
23,50
-1 5,25
8,25
31.7 5
7,00
-2 2,25
40,00
IrPS
-3 7,50
,18,25
9,50
.)cD<
5,75
| 7,75
-3 6,25
26,00
-t 2,7 5
10,75
34,25
_ 4,50
-4 3,2 5
-1 9,75
42,50
27.25
I JU
159
163
170
1t'i
181
184
192
1!1 9
208
273
277
227
D't1
., ') (l
242
250
253
257
264
2i 1
2/5
278
286
289
-5 0,2 5
12,00
-2 6,75
20,25
-1 8,50
43,7 5
-3 3,75
-1 0,2 5
13,25
36.75
2,00
-4 0,7 5
45,00
-3 2,50
2 9,7 i';
1 .1,5:0
_)._tt5
4,7 5
nt: i.
-1 6,00
46.25
11nf]
293
t(1
300
307
JI I
2tt
JJJ
3414
347
JJI
JDd
-4 6,50
I D,/ A
39,25
0,50
-l 4,'t5
-3 0,00
-4 b,25
.+4
15
49
50
51
55
59
60
()l
6il
60
67
69
81
82
83
85
86
89
q,
95
96
99
17,00
*2 1,?5j
1.75
7l
75
77
tu
80
'1
2
'J
7
B
11
I2
l3
.A
18
19
ql
23
2i
28
,)q
JI
.lJ
Q/
JJ
38
4
7
11
18
t(
29
!10
43
47
51
61
65
69
/i)
B3
98
101
105
7t2
119
723
727
134
148
43
44
+ll
47
/o
50
JI
55
59
60
ti1
0rt
66
o/
69
70
77
/c
1J
76
*38,75780
23,48439
- t 5,27 3 40
8,21099
31,69538
7,06217
-22,33582
39,90637
t,t 4857
- 37,60922
48,1 1736
9,35956
-29,39823
5,91:J841
17,57055
,30,46065
25,78751
-12,s7$25
10,50813
33,99253
4,76526
- 43,52307
- 20,03867
12,20352
26.93011
77
tq
80
155
159
163
170
177
181
184
792
199
206
213
217
227
a.t 1
239
250
264
271
2'.15
27 8
286
289
50,4 1451
11,65671
*27,1 0109
3,61669
19,86770
-18,89110
4:1,35209
-34,1 6350
-10,67911
12,80528
36,28968
2,46812
- 4I,22592
,14,50067
-33,0 1.{93
29,2272()
-48,28833
13,95386
-24,80394
1,31954
2 2,1 6,-18
-16,59295
,15,64924
-31,86635
30,37584
81
82
83
85
86
89
92
95
96
ot
QQ
293
tot
300
307
al J
JJJ
333
:]51
358
Tabelul 9.9
8,381S6
-17,13976
15,1 024:l
38,5868:l
o,1709?
- 15,44137
-30,7 1778
-.1 5,99119
16,25100
-22,50679
0,97760
CALENDARUTDE LA SARMIZEGETUSAREGIA 39
inlocuind pe (2.3) tn (2.6) rezultd:
Ii:47 =+r{:3 9i '-L circumfcrinle'
. s: Ir'/i.
Pnt g': 113 siptdmini, deci rezultd:
S:13, .K:47 sdptdmini;
(2.7',
13
Solufiile (2.3) 9i (2.?) nu depind de numdntl de gmpe ln care cste divizat'
prin lespezi despirlitoare, micul sanct[af circular; dar acesta este divizat ln
13 grupe deqi eI putea fi ciir,izat qi alLfel, f5ri a fi alterate soluliile (2.3) qi (2'7)'
implicate derar de totalul de 101 stilplzile a cifcumferin{ci sanctuarului.
A tloua concluzie importantd ai celor de pini acrlm este cd aceastd divi-
zare tn 13 gnrpe nu este lntimplitoare ci ciutatA, deoarece numai astfel:
a) anii dacici aveau invariabili acelaEinumir de
"sdptimlni",
dac{ se accep-
ti echivalenla: o grupi:o sdptimind. Nttmdrul S dc sdptdmini ale
unui an se calculeazi inmulfintl numdlul de siptdmini lI/ al unei cir-
cumferinte cu valoatea untti an cxprimati ln circumferinfc 'li' adici
(2.8)
b) anii dacici lncepcau irrtotdeauna cu prirnt zi a uuci slptiltnini iii se
sfir$eau cu ultima zi a unei siptdmini, proprictate interesanti de carc
nu se ltttcurS.nici calendarttl actual:
c) toate ccle 13 zilc de inccput a cclor. 13 sirptimini erdu, itt ciecursul unui
an, ciclu, o singurir dali zile de inceput dc an Aceasti proprietate se
clatoreazi dispunerii circtilarc a stilpiior micuiLri sanct"rar 5i condtlce
la ideea asocierii clintre scurgereacontinui a timpului qi rotirea continud
qi unisens* (un fcl cle proieclie pland a rtnei,,spirale" a timpului) po
circumlcrinla sanctuarului circuler;
d) cei 13 ani dintr-un ciclu puteau Ii lnsemnafi pe ccle 1l) lespezi despdr-
fitonre, urmind ca cpuizarca marcirii tuturor accstor lcspezi si semna-
ieze lncheierea ciclului gi efectrtarea corecIici;
e) apirea o succesiune irnuabili (indiferentS de an sau cicltr) a slptitml-
nilor:8 siptimini de 8 zile, l siptirnind de 7 zilc,3 siptdmini de 8 zilc,
l sdptdmind de 6 zile, dupd care urmart din nou:8 sdptlmini de 8 zile'
g.a.m.d.
A,ceasthimuabilitate a scurgerii siptiminilor (punctrtl c) de mai sus)' ufor
de mcmorat clc cdtre popor, a constituit snporLul propunerii de a se donumi ,ca-
lendar dacic civil,,, sistemul calendaristic al mictilui sanctoar circulat.
* in lucrarc, sensul de rotalie consiclerat cste cel trigonometric (antiorar)
tn toate si[uafiile. De fapt sensul de rotafie a lost ales arbitral, deoarece el nu
modificd calitativ rezultatele obtinute.
414'i) $ERBAI{BOBATICUO CORNELSAMOILAO EMILPOENA,RU
Datorilri idcii rotirii ccntinur, a faptului cd fiecare an are tntotdcauna 47
sdptlmini si a celor 2 sdptdnrlni de exceplie (de 6 $i 7 zile), valorile ln zile ale
anilor dacici -- cupringi lnh-un ciclu de 13 ani - slnt fluctuante,
Considerind ca punct cle plecare in rnisnran'a timpului, punctul (a) riin
figura 2.2, !e constatd cd primul an incepea in ptrnclr:l (a) 9i se termina ln punc-
Iiig. 2.2
tul (i), al doilca lnccpca ln punctul (i);;i se terrnina ln punctui (r1),...,Lrltinul
an (al 13Jea) lncepea in punctul (/) qiise termina ln punctul (n) -- inceperea anului
ln punctul (d), sprc excnrplu, trebuie lnleleasi ca o lnarcare a primului stilp-ziud,
luat ln sens tr jgonomctr.ic, dintre lespedea (o) ;i (D), iar terminarea anului tn ;runc-
tul (a), ca o marcarc a riltimului stllp-ziud dintre Iespezile (m) qi (o) * si se mai
constati cd anii alcau, in ordine, urmitoarele valori ln zile:
346*366-365- 366*365-364*:166-365-364_367_364_3e6_365.
in tabelul 2.3 se prezintd succesiunea sdptimlnilor din cadt:ul liccdrtri an
dintr-un ciclu cle 13 ani. sc cbscrrd cd fluctuanla tn zile a anilor daci cste irnpli-
catd de structura ultimclor 8 siptdmlni alc anului: clac:i In aceste I sdptimlni
nu este nici o slptimlnd dn extcl:tie, anul are 36T de zile; daci ele confin o strp-
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
mlna de 7 zile, anul ate 366 zile; dacd ele contin o sdpttrmtnede 6 zile, anul
e 365 zile; qi ln sflrgit dac6 ele contin o sf,ptimln5 de 7 9i una de 6 zile, anul
e 364 zile.
Aceasti fluctuanfi a anilor dintr-un cicl[ de 13 ani ln jurul valorii medii
ull apropiatS <le valoarea anului tropic, avea consecinla cd utilizlnd valori
Iiig. 2.:|
tntrcgi (perltru zilele unui an), clupi 13 ani apropiere a tirnpului calendaristic
de timpr:l astronomic era apr.oximativ cle o zi, astlel lnclt se putea face corecfia.
Procedura cle a utiliza ani fluctrianli (aici incluzindu-se qi anii de valoare fixi
drr corectali anual) este proprie aproape tuturor calendarelor $i este generatd
tl|'iruposibilitutea obiect.ir,i a masru5rii exacte cri valori tntregi (anul ln zile) a
llnci rndrimi nclr]tregi (anul tropic); imposibilitatea este lnldturatd considerlnd
rrrcclia unor mhrirni intregi, clar neegalc, ce trebuie si se apropie clt mai mult
rlo mirimea neintreage. ln fontl qi calendarul actual utilizeazi ani fluctuanti de
l|05 ti 366 zile (ani bisextili).
Datoriti alegerii ca ptrnct de plccare a prnctului (o)' un ciclu de 13 ani
coul.ine urmdtoarca lmpir!ire'simetrici:
:r(i,1+366+365366+3651304+366+365 364+307-384+q66+645
1d95 737 1095 731 1095
tA

T
N
iiilil
il
ANUL
Bt8
818
818
3ls
s 18
8 t8
6t8
E 17
8 i8
B 18
8 t8
8lG
8 tB
818
8t8
718
1a
18
19
20
8
8
8
6
8
Tabeittl 2.'j (.cotlli ltulr e
)I'abelul 3.3t'
B
8
^at
(;
8
s
--.
E
8
8
8
8
8
8
.5
8
ANTIL
Prrnctttl clc
in ceput
Prrnctttl de
slirsiI
F
o
I
F"
F
F"
F
tr.
:irl
J
z
z
L
4..
8
8
8
^6
T-
8
s
8
8
8
'l
z
F
o
)6
6
i
I
F.
4
tr
ra
E
I
F"
4
Fr
8
6
8
8
8
8
^6
I
--:_
6
8
8
8
8
8
B18
8t8
7ls
818
8ls
818
Gt8
817
818
slB
818
B IG
8lB
818
818
718
818
B 18
8i6
ri 18
817
B
---
ti
;
^d
?-
t;
I
8
8
-8
8
8
8
8
27
--^
:16
,),
---a-'
:JO
*Jt
-
:xl
J.I
-^;
itC
--
JN
8 7t8
8IB
sl8
Slri
rilS
817
818
8
d
8
6
8
8
8
6
f.i
8
8
8
8
8
8
8
s
8
8
*
-t8
a)v
40
-*
1'
a
B
8
---:-
8
G
8
^IJ
8
.-^
IJ
8
--:-
IJ
8
^6
.
8
8
E
6
6
8
8
8
8
8
8
8
818
818
_-l__
818
718
8i8
818
u It
*lt
-t-617
ult_t_
8lB
8i8
816
818
s ls
tlu
? 18
tlt
E t8
818
$ls_.-l_
elz-l-
8ls
818
818
8lc
8
--:-
tJ
il
^IJ
8
;-lJ
8
u
8
8
8
.
s
8
8
6
8
8
8
8
8
8
8
8
8
5
5
;at
8
8
ai
a
B
^IJ
8
8
8
8
8
8
8
8
8
tl
8
8r
8
8
s lz
s18
s18
s 18
s 16
Elii
818
sl8
zi8
s 18
s ls
tl 18
Gt8
8 t7
rilS
ul8
81817
81818
fllBl8
E
ft
8
^6
6
^ft
El6
8lu
818
8
8
2
I
^6
8
6
8
.J
--:-
?t
8
^.'
a
8 6
^*a5
8
8
8
U
slti
s 18
s18
zl8
81818
sl8l8
lsl8l8ttr
8
^'tt
8
^6
8
It
8
8
8
-..-
8
8
6 8
1,,l-
lnn
t-
I
r"
t-
l+o
147
8
8
8
p
6
8
7
8
8
8
8
b
8
a
8
8
8
B
23
24
25
26
I
I'i'al ztr-nJ :lo''t
t
I
I
,rrlrrrlrfi
+l*l--l
7l
8l
sl
8l
6l
i*l
'l8l
8
(;
8
^l.'
s
^6
8
^i5
8
8
6
8
364
$ERBANBOBANCUO CORNELSAMOILAO EMILPOENARU
ln 5 subcichrri allcrnantc de cl{e 3 9i 2 ani, arind durata de 1095 $i rts5}cctiv
737 zile.
liicul sanctuar circular tste dcci o struclurA nrtmericd astlei alcdt.uitd,
lnclt si mesoare scrirgereacontinud a timpului prin rotalia ccntinul pc o circurn-
ferin!d, constituiiS din 13 grripdri-siiptdmini de stilpi-zilc. Se reaminteqte ci
8
fiecare an este parcurs prin 3 rotatii completc plLrs * dint"r-o rotatie (tig. 2.3).
Iraptul cd lotali.ile sint contjnue, mascind intr-o oarecare mIsuLd inctputu-
rile qi sfirqiturilc de an, face neccsari existenla unrii sistem de r.nemorarea scur-
gcrii sdpliminilcr, astfrl lnclt si sr pcali cunoa$te ugor momenl.ul stirqitnlui
unui an ;i al lnceputului anulrri urmitcr. Aceasti problcmd sc :a rclua ln clpi-
tolul rrtnrilor.
2.2, ]|IECANISI,II][, FUNOI'IONANII
De la inceput menlionim cI utilizarea micului s&nctuar
circular (ca de altfel ;i a celorlalte monumente pe carc ie-am
studial) ca sistem calendaristic nu neccsitl cunoptinfe matern.ltice
compiicate, opera[ia principali gi unic[ fiind adunarea unilirtii.
$i astdzi, claci facem abstrac!.ie dc conven,tiile calenclarului,
adicl cleslptirnini ;i luni, utilizarea acestuia inscamni adiugarea
unei zile (uniLatea de bazi a oricerui calendar) la zilele trccute.
Faptul cd dacii, ca gi toate popoarele vremii lor, ca gi nr-riastiizi,
aveau probabil un calendar cu utilizare fireasci, constituie unul
din algumentele logistice ale acestei cerceteri.
,A.dunarea,la zilele trecute, a unei alte zile, di'i calendarului
un caracter accesibil,cl fiind la indemina tuturor. Totuqi, momen-
tul sfirgitului de an, al corecliei etc., adicd toate elementele nlsu-
ririi timpului care depind de observaliile astronomice, erert pro-
babil gi la calendarul dacic, apanaiul conducltorilor spiriluali
ai popoareloracelorveacuri, preolii, care-$ijustificau gi prin aceasta
ascendenla lor asupra maselor. Posibilitatea de a prevedeft eve-
nimente ciclice biologice, astronornice, a fcs,t, milenii intrr:gi,
sursl de pulere.
CAIENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
Micul sanctuar circular este (din punctul de vedere al cerce-
t[rii noastre) Lrn calendar solar. Pentru stilpii sii se utilizeazl
cchivalenfa despre al clrei firesc am mai vorbit ;i asupra c5reia
vom mai reveni:
I stilp :l zi (zif noaPte)
I'IicuI sanctuar circular are, dupd cum u;or se poate vedea
in figura 2.1, un numdr total de 10i stilpi' Faptul cii aceqti stilpi
sintlr'upa1i, cu ajutorul unor stilpi mai lali (pe care i-am de-
nurnit lespezi), cite 8 (marea majoritate), cite 7 9i cite 6' conduce
in acest stadiu al explicaliei, doar la o a doua convenlie de simllo-
lizare ce o ProPunem:
I lesPede:l insenn ile seParare
urmind sI revenim asupla motivelor (cirrtate presuprtnem noi,
anticipind explicaliile ulterioare) care au determinat asimetria
in constituirea numeric[ a grupelor de stilpi' De altfel 9i m5'sur5-
torile topometrice precise (dac[ ar fi s[ nu lulm in seamd dezve-
iirile arheologice atente ce s-au efectuat in zond) pe care le-am
ficut la monlrmente, exclud o asimetrie intimplltoare sau acci-
dentall; asimetria a fost ciutatll
Problema urmetoare este cum se ,,citesc"' cum se adunl
stilpii-zile, ca sI ajungem la valoarea in zile a anului' adic5' Ia
momentul cind, peniru observatorul de pe plmint' soarele
ajungea in aproximativ acelaqi Ioc de pe bolta cereasce' Pentru
aceasta alegem un sens de parcurgere (de rotalie fiindci.micul
sanctuar este uncerc) qi propunem sensultrigonometric (antiorar);
propunerea noastra are doar rolul de a determina cititorul sI efec-
tueze calcllele viitoare in acelagi mod ca ti autorii, in cazul in
care cloreqte aceasta, sensul neinfluenlind rezultatele' A treia
convenlie de ,,citire"ce o propunem, este deci:
45
Sensulde parcurgere:anfiorar (trigorometrie)
46 9ERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOILAO EMIL POENARU
E,vident ce nu putem aduna acurn zilele Ia inlimplarc, ci
trebuie si incepem de under,a. Penlru funclionarea solitar:j,
independentS. a calendarului simbolizat prin micul sarrcl.uar
circular, inceputul numlrlrii zilelor unui an este indiferenl. Cir-
cumferinla micului sanctuar circular are 13 lespezi, gi se poate
incepe numdritoarea pornind de lingl oricare din acestea.(lnsi,
spre sfirgitul lucrlrii, se va demonstra cd ,,inceputul" numlrlrii
zilelor este unul singur pentru un ciclu de i3 ani; el, stilpul rrr. 1
ziua nr. 1 a ciclului, det,ine impusl qi singulari, numai prin
corelarea accsl.uicalendar cu celelalle monumente de la Sarmize-
getusa Regia, fapt care intlregte ipoteza utilizlrii mai multor
monumenl"e corclate in scop calendaristic ;i confirml unitatea
de gindirc a celor care au construit aici, in virful unui munte,
line:i cetatea regala,pe teraseartificiale, stilpii, lespezilegi tamburii
sanclurrelor. I.'acemprecizareaaceasta,a e.xisten{eiunui,,inceput,',
aici, acum, inbr-ln stadiu pufin avansat al expliclrii mecanismului
c:tlentlalulLti,p'.tnit'ua nll crea ulterior nedumeriri, confuzii, sau
irnprt''sia unei schiinbIl i dc al-itudine a autorilor).
Ir,rrzuntincl,pu [em enunla deci:
lJumirrarea zilelor unui an se poate ineepe, de Iingei
oricare dintro eele 13 lespcz-i ale mieului sanetuar
Vom prezenta acuur, ajuta[i de scheme (fig. 2.4), numirarea
zilelor unui an. Alegind, spre exemplu, lespedea notata cr (d),
ca loc de incepcre a numdrf ii zilelor unui an, pllnind la expirarea
primei zile a anului un insemn caracteristic pe plimul sliip, cel
de lingi iespcde (marcaj cu dubli barare pe fig.2.4), inscamna
cd am realizat evidenla unei zile (prima) a anului. A doua zi a
anului va fi stilpul urmitor, gi aga mai departe, pini se y3 gpuiza
prima grupare de stilpi (autorii au asernlnat o grupare rtc stilpi-
zile a micului sanctuar circular cu o sdptlmini; aceastl asociere
se recomandd cititorului pentru a-i ugura reprezentlrile saic rls1lpra
trecerii timpului, in conformitate cu conven{iile de asiiez,jalc
structurlrii calendarului).
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
Procedind in continuare ia insemnarea stilpilor, vom ajunge
sI efectuim o rotalie completi pe micul sanctuar circular, echi-
valcntl cu trecerea a 101 zile, deci:
O rotalie eomplet[:101 zile
Cum aceastl rotalie este departe de valoarea in zile a anului,
cvident cI insemnarea stilpilor continul, zi de zi, neintrerupt.
DupI incl o rotalie se obline:
Doud rota{ii eomplcte:202 zilc
iar dupi inci o rotalie:
Trei rotalii eomplete:303 zile
Ne apropiem tot mai mult de momentul incheierii anului'
Astfel situalia insemnirii zilelor urmltoare termindrii a trei rotalii
complete, rezulti succesiv:
- dupl epuizarea primei gmplri:303*8:311 zile,
- dupl epuizareaceleide a dona gruplri: 311f B:319 zile,
-- dupl epuizareaceleide a treia gruplri: 319*B:327 zile,
- dupi epuizareacelei de a patra grupdri : 327*6:333 zile,
- dupd epuizareacelei de a cinceagrup[ri:333*8:341 zile'
- dupd epuizareaceleide a Daseagruplri:341f8:349 zile,
- dupi epuizareaceleide a gapteagruplri:349*8:357 zile,
- dupl epuizareaceleide a opta grupdri:357f 8:365 zile.
Iatd deci cI:
Dupi trei rotafii eornplete pe mieul sanctuar
circular, adduginil incd B grup5ri-sf,ptimini
stilpi'zile, se obline valoarea in zile a unui an
calendaristie dacic
La terminarea anului, dac5.marclm cu un insemn caracteristic
Iespedea (l) de lingd stiipul ce a semnalizat terminarea anului,
vom avea un sistem de eviden!5 qi pentru anii calendarului.
47
I
tt
'*1
CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA
48 9ERBANBOBANCUa CORNELSAMOTLAO EM|L POENARU
^atEts:*86*l;*F$*to^
'g{'
t *f}'
J'i h"o%
J- :
{u c-"-
of?
";i3 r0
St prinroa o $
!
onulu' Eoa'
o
m :dt't
o*J-oo- O /tY
^ b
t-
^.ndf-ttoof;ro".r,a6ar'
t ..."rto1t*t"tott"tt
{u o$,.
"9a
.'c i
3:
g, Prrmosdpiominode8 zite
"
t
I!a
i!
35-gm
'g
i^goa
'...; o^o€
.-%'.nn
3.r.. r.. rt.t"tl-
^o*Euf
da3'J 5ce&c-
-
-tQ-
'
-"*,
f- t h -e'-
od
-$
"O
x o '9ro
ot* h
rdq
F rs
{l t Primele dcu6 zile ele E
E o"ulu' F
a:
"-
efi
'q
,rn ooJ
a.^o :'f,E- c -"n"an--oaa.- b
-"!Qii:t=:ro?t
Ftg.2.1
-f=*.
/;%;,*e=Rtr{{. '-w
ffiL
utmees:dpr6rn?!ce
J#i
:v..1*,.00"."d","ffiw "*,
' Fig, 2.4 (continuare)
4 - Colcndorul de lo Sormizegetuso Rcaio
9ERBANBOBANCUO COR"ELSAMOILA
'
EMILPOENARU
ln exemplul considerat, deoarece am inceput linerea evidenlei
de lingi lespedea (d), am oblinut un an de 365 de zile.
Deqi se pot trage acum citeva concluzii dupl acest prim
calcul a unui an dacic, vi propunem ca mai inainte s[ numlrim
in acelagi mod gi zilele anului urmdtor. Evident, pentru anul
urmltor nu se mai pune problema locului de inceput a numdrdrii
zilelor-stilpi, deoarecenumdrarea zilelor se va face in continuare,
pe micul sanctuar circular, una urmind celeilalte, aga cum le
triim noi oamenii. Pentru mulli dintre noi, sfirgitul unui an este
gi azi un eveniment calendaristic nu unul astronornic, iar acestui
sfirqit de an, ii urmeazl o altd zi, care, dacd n-ar exisla ideea
de an, impusd in ultiml instanld de miqcarearelatir'5 a sogrelui gi
p[mintului, ar fi o zi ca oricare alta. Considerdm ci aceasti stare
de fapte era gi mai accentuatS pe treapta de dezvoltare istoricd
a strdmogilor nogtri, cind nici cele mai elementare nofiuni Etiinli-
fice nu pltrunseserd masele, stipinite de misticism. Este deci
firesc, gi biologic gi conceptual, ca ultirnei zile a anului care a
trecut, s5-i urmeze gi in sisternul de eviden!5, viitoarea zi, prima
zi a noului an:
NouI an ineepe de lingd lespedea, Iingd eare s.e
terminat vechiul an
Si procedlm deci Ia numdrarea zilelor anului urmltor celui
din exemplul de mai sus. Dacd s-au efectuat trei rotalii' com-
plete, pornind de aceastl datl de la lespedea (l), la finele lor
ajungem tot la lespedea(l), dupi scurgereaa 303 zile. Considelind
in continuare, adiliile succesive de gruplrisdptimini, oblinem:
- dup5epuizarea primei grupdri: 303*8-311 zile
- dupd epuizareaceleide a doua gruplri: 311*8:319 zile,
- dupd epuizareaceleidea treia grupdri:319*8:327 zile,
- dupd epuizaiea celei de a patra gruperi : 327*8:335 zile,
- dup5 epuizarea celeide a cincea gruplri: 335*7:342 zile,
- dupl epuizareaceleide a gasea grupdri : 842S8: lbO zile,
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
- dupi epuizareaceleide a ,aptea gruplri:350*E:358 zile,
- dupd epuizareaceleidea opta gruplri: 358*8:366 zile.
ln acest an, lespedea care marcheaz[ incheierea anului este
Icspedea(9).
Acum se pot trage c.oncluziilepe care le-am aminat cu intentie,
mai inainte.
Prima, este aceeh ci anii dacici, rezulta{i din numirarea
continud a stilpilor micului sanctuar circutrai.,nu au valori egale
ln zile.
A doua, este aceeacd valoarea inegali in zile a anilor dacici,
este datorat[ impliclrii diferite a grupdriior de 6 sau Z zite, in
&cesteultime 8 grupdri care se adaugd de fiecare dati la trei ro-
ta[ii complete (afirmam mai inainte cI acestegmplri ,,rup" sime-
tria numericd a stilpilor micului sanctuar circular). Astfel in
primul an al exemplului nostru (an de 865 zile), avem in aceastd
ultimd secvenli a anului formati din 8 grupdri de stilpi. o grupare
de 6 zile, iar in ai doilea an al exemplului, o grupare de 7 zile.
$i dacd continudm si numlrlm neintrerupt zilele pe stilpii
micului sanctuar circular, in sistemul extrem de firesc propus,
ob{inem urmitoarele valori in zile ale anilor dacici:
364- 366- 365- 366- 365- 364- 366- 365_ 364_ 36?_
- 364-366-3G5.
Succesiuneaaceasta a rezultat considerind ca punct de ince-
1trrt.,stilpul-ziud de lingl lespedea (a) (tig. 2.2). ln exemplele
rlrrl.r:mai inaiute, am prezentat al 3-lea gi al 4-lea an din aceast[
srrcr:osiune.
ln tabelul 2.3, sint sintetizate calculele tutriror acestor ani,
;lrr:cizindu-seprin accentuare modul in care grupirile de exceplie
(rltr / q; 6 stilpi-zile) jntri in fiecare an.
Dc ce ne-am bprit dupl 13 ani cu ingiruirea anilor? Pentru
((.rl co a reflcut calculele, rlspunsul este evident. Celui care nu a
E{
procedat a$a, ii atragem atenlia ci nu mai avem nici
disponibili, pentru a semnaliza incheierea cite unui an,
utilizate (fig.2.5).
f.l
Atl
tl
tlU
STR8ANBOBANCU
'
CORNELSAMOILAO EMIL POENARU CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
ror lespezilor, deci dupi trecerea a 13 ani, eviden{a zi}e}or, a s[p-
tlminilor gi a anilor se relua identic, reincepind din nou de la les-
pedea (a), unde s-a incheiat ciclul de 13 ani.
ln interiorul unui ciclu distingem 4 tipuri de ani, de 364,
365, 366 9i 367 de zile, ultimul tip (cel de 367 zilc) fiincl implicat
numai o singurd datI.
Se pot trage acrtm o seriedc concluzii:
mareheazi, prin lespezilollicul sanctuar eircular
salo, treeerea a 13 ani
Anii numfira{i pe mieul sanetuar circular au duratc
diferite in zile, fiind de 364, 365, 366 9i 3{i7 zilc (de'
numili ani fluetutnli)
Fieeare an ineepca cu prima zi-stilp a unei gru'
pflri-s:iptimin[, ;i se ineheia cu ultima zi'stilp
a unei gruptrri'slptf,mini
Valoarea fluetuant{ in zile a anilor daeici este
dati de grupdrile de fi Pi de 7 zile
Suecesiunea anilor fluetuan{i in interioml unui
eielu, este dat{ de pozilia rclativl a gruplrilor-
sdptlmini rle {i ;i 7 stilpi'z.ile gi de punetul ile
ineeput eonsiderat, pe eireumferinla mieului sane'
tuar cireular
DupI aceste clarificlri, se mai pot pune incd cel pulin doul
lntrebiri esenliale:
1) De ce anii calendaristici dacici aveau valori inegale in
zile?
2) De ce cercul de stilpi al micului sanctuar circular a fost divizat
in 13 grupiri? De ce nu s-au pus cei 101 stilpi singuri'
fird lespezi, tot intr-un cerc, fiindci gi in acest caz ar fi
o lespede
toate fiind
o
wu
ro
#{) ,
,/
O /a
h#
"d
I
I
I


8"/
k
E&
Fig. 2.5
Micul sanctuar circular, serveadeci $i la numirarea anilor
unui ciclu de 13 ani, dacl acceptim ipoteza cI la trecereafiec5-
rui ,an insemnamlespedeacorespunzltoare.Dupi epuizareatutu-
I
F---*--_
J 7*r
tu
5554 $ERBANBOBANCUC CORNETSAMOILA
'
EMIL POENARU
dus la rezultate numerice identice, cu toate cI in acest
caz nu qtiam unde sd incepem gi unde s[ ne oplim in fie-
carc an?
Arnbele intrebdri conduc de fapt la acelaqi rdspuns, rdspuns
legat de problema fundamentald a orici.rui calendar, indiferent
de treapta de civilizafie pe care a apdrut el. Este vorba de mdsu-
rarea rru mirimi intregi - zilele, a unei mirimi neintregi, zecimale
- anui as[ronornicerprirnat in zile. hi L:rma unei aborddri global-
algebrice(sulicap.2.1), ani constatat cii dupd 13 ani, intre timpul
mdsui'at pe micul sanciuar circular prilr numirarea neintreruptd
a zilelor gi timpul astronomic, existl o apropiere minimi de cca
1,25 zile. O difcrenIri dc circa o zi in{re o erenluala inLilnire,
aliniere, a soarelui cu reperele astr-onomice(de exemplu doi stilpi
drepfi amplasali vcrlicai avind o antimiti distanlI intre ei) ale
creatorilor rnonurncntelor, ela usor scsizabili, in momentul de
referinfl cind toate lespezile micului sanctuar circular fuseserl
lnsemnate. rutoi'ii au denumil aceasti perioadl de timp de refe-
linfl pentrn micul sanciuar circular',,ciclu" de 13 ani. Deci:
Ilicul sanctuar eircular simbolizeazI gi consti,
tuie un memorator al scurqerii a 13 ani solari
llupi un ciclu de l3 ani, diferen{a dintre ealendar
gi timpul astronomie trste dc c.irca 1 zi
lficul siinctuar circular a fosl cleci divizat in 13 pIrli cu les-
pezi-insernne de separale, pc dc o parte pcnti'u a simboliza un
ciclu de 13 ani,;i pe cle al{.aparte, pentm ci. numai astfel se asi-
gura inceperea 9i incheierea oricirrui an, de lingd un insemn de
separare, de lingi o lcspede (in ipoteza unei alte impdrliri, in
12 de exempiir, nu s-ar fi putut asictira aceastl proprietate, iar
valorile in zilc erlc anilol ar fi fost rnult depirrtate de valoarea
reala a anului rncdiu astronomic). Anii acestui ciclu aveau valori
fluctuante in ziie; ei oscilau in plus sau in minus in jurul valorii
in zile a anului tropic, astfel incit Ia terminarea ciclului, se ob-
linea ar:ea apropiere remarcabild de aproape o zi.
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
Analizind incd o datd func[ionarea, in ipotezele propuse, a
micului sanctuar circular drept calendar cu ajutorul tabelului
2.3, constatim ci degi anii au valori in zile diferite, ei au caracte-
lisbica cornunl de a avea fiecare acelaqi numer de grupdri-sdptd-
trrini, 9i anume 47. Deci:.
Fieeare an daeie arc 47 de sdptdrnini
ln aceastl etapd .a explicaliilor mai remarcdm cd micul sanc-
tuar circular nu oferea gi un sistem de evidenlI al numdrului de
slptlmini ale anului,
Ideea ciclului de ani - 13 ani - in care era organizat ca-
lendarnl dacilor (9i sistemul calendaristic actual uLilizeazd'cicluri
de cite 4 ani:3 ani de 365 zile qi 1 an de 366 zile), ne-a condus
ln un alt rafionament: dacl sistemul calendaristic descris pini
acum este cel pe care il reflectd monumentele, atunci o parte
din proprietifile comentate erau cunoscute qi de creatorii lor
(spunem,,o parte" din propriet[fi, deoarecedin cauza diferenlelor
mari de cunogtinle dintre noi, an:rliqtii cestor construclii, 9i ei,
dacii, creatorii monumentelor, s-ar putea ca noi si fi descoperit
gi funcfiuni ale sanctuarului necunoscute constructorilor lui,
dar confinute in el, din moment ce .reflect[ miqcarea aparentd a
soarelui pe bolta cereascd- care gi atunci - ca 9i acum, respecta
aceleaqilegit5[i).
Revenind la ralionamentul de mai inainte, inseamni deci
cr't, in aceastl situalie, divizarea in 13 a circumferinlei micului
sauctuar circular a fost f[cut6 inten[ionat, fiindcl se cunogtea
difcrenfa de circa I zi ce se oblinea la 13 ani gi pentru cd se obti-
neau valori rezonabile ale anilor exprimali in zile.
ln continuare se pune intrebarea esenfial5:
'*
*
i
f'
La 13 ani, se eorecta calendarul dacic?
56
'ERBAN
BOBANCU
'
CORNELSAMOIIA
'
EMII POENARU
DacI se corecta. atunci trebuie sd
acelei zile de corec{ie.
Dac[ se corecta, inseamni cd tot
pinl acum capltd un sens, se apropie
incit gi cel mai sceptic analist ar trebui
contraargumentelor.
Cum micul sanctuar circular nu oferi analizei suplimentar
date numerice,autorii gi-auindreptat atenlia din nou cltre marele
sanctuar circular, mai mare, mai complicat in componen{i, mai
impresionant.
CAPITOLUL 3
MARELE SANCTUAR CIRCULAR
3.1. ANALIZA NUITERICA A STNUCTURII
ca gi micul sanctuar circular, marele sanctuar circular a constituit obiectul
runorsus{innte cercetdri privind semnifica}ia sa calendaristicd. tr{otivul principal
pcntru care lnsd acest sanctpar a atras mai mult cercetitorii decit micul sanc-
tuur circular este existenfa cercului de 180 stilpi (cercul B - rig. 3.1) separa{i
r:rrregularitate tn grupiri de ctte 6 stllpi, prin lespezi (30 in total). Prirrtr-o dublS
ptrt"urgeie se ob{ine anul de 360 de zile, lnti)nit la aproape toate popoarele
untichitdtii gi corectat dup{ diverse procedee. Cercetdrile din ultimul timp }cgate
dC marele sanctuat circrtlar au avut un nnmitor cornun - acceptarea dc citre
nrajoritatea cercetdtorilor a ideii existenlei anului de 360 zile, deosebirilc dintre
pdreri fiind cauzate do modalitatea de corecfie a acestui an. ExistS binelnfeles
gl alte ipoteze dupi cum sc va vedea mai jos; srtrsa principald de inlornalic va
ll tlin nou [11], cea nrai completd sintezi din acest punct de vcdere.
D. I{. Teodorescu [53] a ernis ipoteza cd marelc sanctuar circttiar era un
nronument solar, dar cxplicalia dat5, clegiinteresautd, nu a rezistat IiindcS pe
vrctnca sa se cunopteau (din cauza sipdturilor incd neterminate) doar 28 de gnt-
prlri de cite 6 stilpi si nu 30 cum s.a constatat Ia lncheiei'ca s5pSturilor. Ill a
tegut grupirile de 6*1 stilpi de exprcsia numirultri mistic 7;i, impins de cifra
28 coreleazd sanctrianrl si cu perioada de rotalie a tunii in jurul pirrnintuiui.
c. Daicoviciu, bazart pe rezultatui sipdtur.ilor din 1950-1s58, cintl s-au
dcscoperit toate cele 30 de gmpdri, a I.elinut gi a acccptat in fondul ei ideea rnonu-
nrtrrrtului solar, precizind rolul marelui sanctlar circular drept templu calendar
ul dacilor.
H. Daicoviciu, demonstreazu
"5
pnrcrle sanctuar circular conlinca un an
dc 300 de zile; cornbitind algumentat o serie de teorii care lncercau sd clarilice
tn alte modalitdfi aceeagi problcml [11].
G. Charridre [6] a acceptat anul de 360 zile qi a propus ipoteza Llnui sistem
dr: corecfie a acestuia bazat pe un ciclu de 3'1 ani. Practic dup{ epuizarca unui
$sttcl de ciclu, simbolizat de absida centrali, calendarul dacic riinrinea ln urmi
cu aproximativ 180 de zile fali dc timpul astronomic qi, prin parcurgerea inc{
orlat{ a cercului cu 180 stilpi, calendaml ajungea rclativ aproape de timpul astro-
nornic, Ilvidenla ciclului de 34 ani se f5cea Ei pe cercul de 68 stilpi ai sanctusrului,
h care un stllp reprezenta rtn ciclu de 180 zile (semestru). O analizl criticd rigu-
roasd a acestei ipoteze se gese$te tn [11]'
glsim urma in piatri a
edificiul explica{.iilor de
de credibil atit de mult
sd-9i revizuiasci valoarea
CALENDARUL OE LA SARMIZEGETUSA REGIA 61
60 SERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOILA
'
EMII POENARU
calendar. in adevir, popoarele antice lEi stabileal calenda.il pe baza miqcdrii
aparente a soarelui sau pe baza migcirii lunii ln juml pimintulrti, miqciri care,
potrivit cunogtinlelor din acea vreme, se efectuau pe orbite circuiare". I)e ase-
mcnea: ,,... intrarea dificild in sanctuar peste cercrl continuu al stilpilor de ande-
zit, constituic 1n indicil al caracterului deosebit al monttmentllui. Acesta nu
pare si fie rrn simplu 5i obi;nuit ldca$ de lnchinare accesibil uniti ntare numir
de oameni".
in capitotul 2, ln cadrul studiului micului sanctuar circular, s-a remarcat
faptul ci momentele de inceput Ei <te sfir;it de an nu erau cvidenfiate con-
structiv in lrod specia!, Micu'l sanctuar circular asigurd o scurgere inruabilS a
sdptiminilor, nelntrerupti, in cadml fiecdrui an, respectiv eiclu. s-a remar-
cat de ascnenea, ln acelagi capitol, cd un an dacie lnsuma lntotdearma 47 de sap-
ttrmini, oblinute in urma a 3 circtrmfelinlc complete plus lncir 8 grupSt'i-sipti-
mini, ale micului sanctuar circular. Din car:za strccesiunii continuc a sdptdrnini-
Ior gi a taptr,rlli cil Un an nu lnstltna un num[r lntreg de circumferinle (o cir-
cunfer.inla:o rotalir: complet5), se pune ploblema gisirii modalitSlii prin care
se melnora trecerca siptdminilor ficcdmi an dacic, astfel lncit si se poati deter-
mina rapid pozilia oricdrei zile in cadrul unui an 9i sd sc poatS comunica popo-
rllui momentul sfirgitului anului 9i lnceputului anului (sdrbitori traditionale
ce au persistat plntr !n zilele noastre gi lntilnite la aproape toate popoarele
tl
Fig. 3,2 (continuare)
Fig. 3.2
CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA
62 $ERBANBOBANCUO CORNELSAMOILA
'
EMILPOENARU
lumii). Cum trecerea de la ,,vechiul an" la
"noul
an" este asociatd ln folclorul
nostru itleii de ,,salt', dc ,,schimbare' a poziliei noastre pe scara timpului'
s-a considerat ci aceastd moptenire filozoficd trebuie sd fie instrumentul princi-
pal de depistare a modalitiiit de eviaenfi, de memorare' a sf,ptdmlnilor unui
an.Cumatitlamiculsanctuarcircular,citgilamarelesanctuarcircu}ar,constfuc-
liile rotunde, cercurile, induc evident ideea de continuitate' s-a acordat atcntie
absideicentraleamareluisanctuarcircrrlarcare,prinasimetriasagclome-
tricA gi prin discontinuitatea 9i asirnetria sa numericA' marcatl parce pentru a
atrage atenlia ln acest sens, se leagd de ideea de discontinuu' de salt' de
schimbare.
S-1 refinut ci absida centrali este compusd din doui grupdri neegale'
lorrnate din 13 qi respectiv 21 sttlpi' Separarea celor doue grupir"i se face
prin cite doud perechi de lespezi' Se propune ca evidenla celor '17 sdptdmini ale
unui an si se facd pc absida centratd, numirtnd mereu cele doui grupiri de stilpi
tn succesiunea 13*21*13-47' Daci se menline ca sens de parcurgere a pie-
selor absidei (o piesd a absidei:o grupare-siptdmlnd de pe micul sancttlar cir-
cuiar) scnsul trigonometric, atunci succesiunea propusi pentru evidenla celor
4? slptdmini, detel'mine ca purlct de lnceput aI numirdrii' primul stilp din gru'
parea de 13, pe linga p..""i." de lespezi sudicd (fig' 3'2)' Dupi o primd astfel
de parcurgere a absidei, pentru reinilializarea sistemului 9i lndeplinindu-se ast-
fcl ;i condi{ia ,,schimbdrii', a ,,saltului", se sale de la prechea de lespezi nor-
dic5, ltngi care s-a incneiat evidenla s6ptdminilor unui an' la cea sudici'
relulndu-se (in ac.clafi sens) identic,modalitatea de evidcnld propusi mai sus'
Rezumind.deci, se observd cd absida indeplineqte condi{ia ttumeri'c5 nece-
sard evidentei celor mereu 4? de sdptdmini, concomitent cu necesitatea saltu-
lui care, simbolic, are rolul de a sugera schimbarea' lnnoirea anului; din punct
de vedere numeric saltLrl reinilializeazi sistemLrl'
Dacd $e lenunla (numai de aceastd dati 9i numai ln cazul absidei' plectn-
du-se din nou de Ia torma ei speciala singularx ln complexul monttmentelor)
la menl.inerea aceluia$i sens de parcurgere' se mai poate propune qi o altd inte-
resantd rnodalitate de reirrilializare (fig' 3'3) a sistemului de evidenli a s{pt5-
mrnilor: trup6 ce in prim*r an s_a procedat ca mar s*s, parcurgtnd absida ln sens
irigo,r"*.tti" (deci doar pentru un prirn an)' pentru urmitorul an se recurge -
de aceasth datA pornindu-se la evidenla sdptdmlnilor noului an din locul de unde
s-aterminateviden}asdptlmlnilorvechiuluian_lasensuldeparcurgereanti.
trigonometric, obfinlndu-se de asemenea succesiunea 13+21+13:47' in con'
tinuare, ln anul al treilea se procedegzd ca tn primul an' ln anul al patrulea ca
ln anul al doilea, $.a.m'd. $iia aceastd modalitate de evidentd se plstreazA' la
trecerea de la un an ta altul, ideea de oschimbare"' de otnnoire"' dar de aceastA
dati vizlndu-se sensul de parcurgere al absidel'
€--
-&
/
I
/
r.
${
{}
iltl
LI ANUt
ANII 3,5, ,. ANUL 1
ANll 4,6,.,...".,. gs ANUL 2
Fig. 3.3
6564 9ERBANBOBANCU
'
CORNELSAMOITA
'
EMIL POENARU CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA
S-a clarificat deci rolul absidci, ca sistem de
"evidenti"
a sdptlrnlnilor
(lluctuante), ln numir de mereu 47, ale fiecdrui an dacic, dat de micu) sanctuar
clrcular.
ln aceastA etapd se poate concluziona c{ micul sanctuar circular gi cu
ebsirla marelui sanctuar circular erau sistemele de mernorare ti evidenl,i ale unui
caltxdar, ce prezenta urmetoarele caracteristici:
- avea zilele grupate tn ,s6ptimlnl" fluctuante, care lnsi aveau o suc-
cesiune fixi: B sdptdmlni de 8 zile - 1 s{ptdmln{ de '7 zile - 3 sdptl-
mlni de 8 zile - 1 sdptimlnf, de 6 zile gi din nou 8 sdpt{mtni de 8 zile,
$.a.m.d.;
- fiecare an avea 47 s{pt{mlni;
- anii dacici erau, ca valoare ln zile, de patru tipuri: ani de 364, 365, 366
Ei 367 zile;
- 13 ani dacici formau un ciclu, care avea proprietatea remarcabild, ctr
dupd lncheierea sa, apirea o diferen|tr de aproximativ o zi (lnfirziere)
lntre timpul calendaristic ai cel astronomic;
- un ciclu de 13 ani dacici avea 4747 zile, iar ln ipoteza corecfiei calenda-
rului cu o zi la sflrEitul ciclului (ipotezA fireascA pentru c{ tntlrzierea
cu o zi - de fapt 1 zi*3h 33min 56,45sec calculatd dupi convenliile
actuale de mlsurare a timpului - putea fi ugor observati, dacA se
avca preocuparea mdsurArii timpului, Ei cu mijloace de observare rudi-
mentare), acesta ar fi avut 4748 zile.
Se trece ln continuare la analiza rolului cercului al doilea (cercul B-fig. 3.1).
Actsta este compus din 30 de grupdri, fiecare avlnd 6 sttlpi. Pleclndu-se de la
constatarca cd majoritatea nnarilor popoare ale antichitilii aveau clte doui sau
chlur mai multe calendare, ce funcfionau concomitent, se reia ipoteza ctr gi acest
cer() sorvea tot ca sistem de evidentd, dar al unui alt calendar, dife-
rlt rlc cel dat de micul sanctuar circular. Menlinlnd echivalenta (11, 37..48)
cnrc n condus Ia rezolvarea micului sanctuar circular: 1 sttlp:1 zi (o zilo noapte),
lo observh cd printr-o dubli parcurgere (rotalie) a cercului B, se ajunge la evi-
denln unei perioade de timp de 360 de zile, grupate uniform tn 30 de
"sdpttrmlni'
dG clte 6 z.ile.Cum qi alte popoare au avut calendare ln care anul avea 360 zile,
rG rcline nceastA ipotezd [11] ca plauzibili. Acest calendar, avlnd ani de durate
llxc (tle <:lte 360 zile) qi constituind tn fapt un calendar.putin precis, se poatc
Prcfillpune a fi fost construit gi utilizat lnaintea calendarului micului sanctuar
elterrlrrr.
(krnstruirea gi loloslrea mai apoi a unui calendar precis, cu ani fluctuanfi -
rG punc acum gi aceasti chestiune - a lnlllturat sau nu utilizarea calendarulul
cu nni flcgi?
| -. Colrndorul dc lo SormiregeturoRegle
Grupareainegaliastllpilorabsidei,ceacaredeterminSevidenlasiptd-
mlnilor ln succesiunea 13,21,13, implici o divizare originali a anului dacic ln
treiintervale(pdr'i)cudurateimplicatedeaceastisuccesiune'Secrrnoa$tecd
maricivilizatii,contemporanesaumaivechidccltceadacicS,avearrobiceirrl
de a-Ei axa structura anului calendaristic, pe periodicitatea unor practici agricole'
fenomene naturale sau alternanie vegetale dominante ln viata lor sociali' Din
astfelderatiunisepuneproblemadeaacceptaosirnilitudinelntleasemenea
obiceiuri gi lmpirlirea gIsitd pentru anul dacic, sau de a considcra aceasti divi-
zafe a anului ca fiind formald, eventual legatd de rituri. Timpurile la care se refcr.e
rezultateleprczenteicercetdrislntatitd'elndepdrtate,tncltseconsidereca$i
o astfel de ipotezi (Iegati deci de ciclicitdli naturale) trebuie luat{ in considerare'
fali de dovezi de aceast[ naturd la egipteni 9i la altii'
Se supune atentriei urmtrtorul citat l27l: "Prin
perioada de vegetalie se
tnlelege acea perioadi din cadrul ciclului biologic anual ln care fenomenele de
viatisemanifestdatltdeputerniclaexterior,lncltpotfisesizateqimdsurate.
ln fapt, perioada de vegetalic reprezinti tot o adaptare biologicd a plantei la
perioJi"itat"a termici anual5 Ei ln primul rind la temperaturile ridicate diu pri-
mivari qi vard. Perioada de vegetalie incepe cu miscarea de primivarl a sevci
(pllnsul)qidureaz5pindlacidereaultimelorfrtlnze.."Acestpasajdinlucrare'
constituiedefaptsuportulipotezeiautorilor:celetreiintervalealeanuluidacic
erauprobabillegatedeperioadadevegetalieavileidevie,plantidesprecare
se $tie ca era cultivatd lnci cu 3000 de ani Le.n. (perioada prefiloxerici), cd era
implicatiputerniclncultulgiri|uriledacilorEicdeaaconstitrritpevremealui
Burebistaobiectu}uneiinterven}iireformatoate,cazfirlprecedentlrtistoria
altor PoPoare.
Ipoteza enunlata se I'tazeazd pe faptul ci perioada dc vegetatie a vi[e i
de vie, pentru zonele dovedite astizi a fi fost cultivate lnainte de domnia lui
Burebista,eracuprins5lntrc160Eil?0zile(cifrevalabilepentruzonamontane
gisubmontani).Aceste-cifresesuprapunmaimultdecltsatisficitorpestedurata
lntervalului de 21 de sdptdmtni dacice, marcat ln absida centrald (21 s5ptimtni
dacice:162. . 165 zile).
Pentru ca vita de vie si devini o problemi cle stat' din cauza cultivirii
sale excesive, este neindoielnic ci epoca lui Burebista a lost o perioadi de vlrf
a unei practici cu o vechime de mii de ani (dupd [27], din vremea agatlrgilor)'
Urmarealogiceaacesteiconstatdri,coroboraticrripotezacelortreiintervale
aleanului,estecdaceastistructuriaanuluidacic,reflectat{lnsanctuarelede
laSarmizegetusaRegia,areprobabiloriginicesesitueazicumultlnainteadom-
niei lui Burebista'
Decicalendarulmiculrrisanctuarcircrtlar,datoritdabsideirnareluisanctuar,
avea fiecare an structurat pe 3 intervale: unul scurt de 13 siptimini' unul lung
tle 21 siptimlni qi din nou unul scurt, tot de 13 shptdmtni'
I
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)
Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Nicolae balca istoria filosofiei antice
Nicolae balca   istoria filosofiei anticeNicolae balca   istoria filosofiei antice
Nicolae balca istoria filosofiei anticeBadila Andrei
 
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1escape719
 
America Latină 1800-1850.pptx
America Latină 1800-1850.pptxAmerica Latină 1800-1850.pptx
America Latină 1800-1850.pptxDianaTucanov
 
Formarea Țării Moldovei.pptx
Formarea Țării Moldovei.pptxFormarea Țării Moldovei.pptx
Formarea Țării Moldovei.pptxMariaChitul
 
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştere
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naşterePoetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştere
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştereBiblioteca de Arte Tudor Arghezi
 
Mesaje de la apa si univers masaru emoto
Mesaje de la apa si univers masaru emotoMesaje de la apa si univers masaru emoto
Mesaje de la apa si univers masaru emotolecca vera
 
Mantarlar
MantarlarMantarlar
MantarlarJuzztv
 
Walter, Carlos - Amintirile sufletului
Walter, Carlos - Amintirile sufletuluiWalter, Carlos - Amintirile sufletului
Walter, Carlos - Amintirile sufletuluiRobin Cruise Jr.
 
2.5 lucrarea de laborator nr.1
2.5 lucrarea de laborator nr.12.5 lucrarea de laborator nr.1
2.5 lucrarea de laborator nr.1Eugen Tabac
 
Popoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticePopoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticeDan Mulco
 
Cele șapte minuni ale lumii.pptx
Cele șapte minuni ale lumii.pptxCele șapte minuni ale lumii.pptx
Cele șapte minuni ale lumii.pptxMariaChitul
 
Statul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaStatul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaRodica Antocica
 
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastra
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastraAlegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastra
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastraAndreea Nica
 

La actualidad más candente (20)

Nicolae balca istoria filosofiei antice
Nicolae balca   istoria filosofiei anticeNicolae balca   istoria filosofiei antice
Nicolae balca istoria filosofiei antice
 
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1
Tema viziune-despre-lume-ion-barbu1
 
Flori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradinaFlori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradina
 
America Latină 1800-1850.pptx
America Latină 1800-1850.pptxAmerica Latină 1800-1850.pptx
America Latină 1800-1850.pptx
 
Formarea Țării Moldovei.pptx
Formarea Țării Moldovei.pptxFormarea Țării Moldovei.pptx
Formarea Țării Moldovei.pptx
 
Avarul
AvarulAvarul
Avarul
 
Prezentare 8 martie
Prezentare 8 martiePrezentare 8 martie
Prezentare 8 martie
 
Avort
AvortAvort
Avort
 
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştere
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naşterePoetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştere
Poetul, prozatorul, publicistul Petru Cărare - 80 ani de la naştere
 
Mesaje de la apa si univers masaru emoto
Mesaje de la apa si univers masaru emotoMesaje de la apa si univers masaru emoto
Mesaje de la apa si univers masaru emoto
 
Titanic Vals
Titanic Vals Titanic Vals
Titanic Vals
 
Mantarlar
MantarlarMantarlar
Mantarlar
 
Walter, Carlos - Amintirile sufletului
Walter, Carlos - Amintirile sufletuluiWalter, Carlos - Amintirile sufletului
Walter, Carlos - Amintirile sufletului
 
Dumitru Matcovschi şi povara de a fi basarabean…
Dumitru Matcovschi şi povara de a fi basarabean…Dumitru Matcovschi şi povara de a fi basarabean…
Dumitru Matcovschi şi povara de a fi basarabean…
 
2.5 lucrarea de laborator nr.1
2.5 lucrarea de laborator nr.12.5 lucrarea de laborator nr.1
2.5 lucrarea de laborator nr.1
 
Popoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticePopoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile antice
 
Cele șapte minuni ale lumii.pptx
Cele șapte minuni ale lumii.pptxCele șapte minuni ale lumii.pptx
Cele șapte minuni ale lumii.pptx
 
Prezentare proiect ecovoluntariat 2
Prezentare proiect ecovoluntariat 2Prezentare proiect ecovoluntariat 2
Prezentare proiect ecovoluntariat 2
 
Statul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebistaStatul dac sub conducerea lui burebista
Statul dac sub conducerea lui burebista
 
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastra
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastraAlegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastra
Alegeţi -va profesia în funcţie de vocaţia voastra
 

Calendar dacic sarmizegetusa (dacian calendar sarmizegetusa)

  • 2. ,W B.60 $ERBAN BOBANCUo CORNELSAMOILA. EMIL POENARU CALE,NDARTJL de La SARMIZEGETUSAREGIA EDITURA ACADEMIEI NEPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Burcu.re$tt,1980
  • 3. THE SARMIZEGETUSA REGIA CALENDAR KAAEHAAPbkl3 CAPMHSE|ETyCApEfr4.f EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Buourcg,ti,1980- 71021,Bucureqti, Calca Victoriei nr, 125,telef. 507680 PREFATA Exisld in islotie si qrl eoloqie)ca si in mulle ullc dornenii de cercetare,momente ctnd mullimea faptelor ;i dottezilor impune o abordare inlerdisciplinord, prin care si se cleprigeoscd.sladi'uI acu- muldrilor;i interpretdrilor:aa'rianliue;i sii se ordoneze,pe o direc- lie definitorie unni fapt istoric, toate datele, inclusiu cele slabcore- Iute sau aparent necorelate, In lucrare 'se apeleazd Iu o usemeneo,mctodartle abordare inter- d.isciplinarii a douezilor istorice si arheologice, concrelizate de mo- numentele-sanctttar de Ia set'mizegetusa Regia, elin actuala zond a Grddi;tii Muncelului. Arl eologii ,si islolicii au descopetitsi reuelat, imed"iat ltngd cetatea-capitqlda dacilor, SarmizegetusaReqia, ucolo und.etn uora anultti' 106 e.n. s-a dat bdtdlia ultimd ;l decisiud.a celui dral doi- Iea rdzboi daco'roman, o serie de monutnente-sanctuat.conseruate nea;leptat de bine, de dimensiuni intpresionante ;i cle o ineg'alabild frumusele. variantele de interpretarea acestormonuntenle, desturtle.multe gi deslut de inletesanleconceplual,au ajuns cltior ele sd ulragd atenlia aslrpra principalului lor defect - lipsa de unilate in in- terpLetareacalendaristicda sltlpilot', lespezilor,tamburilor din carc stnt alcdtuite sanctuarele. Abordindu-seproblemade pe pozilii c.rlt'aistorice,s-e ujuns la punctul d"euederecd procedeul de cercetaread-ecuat,care sirio,nitucd spre Lezultatede un ueridic de marimd prcbabilitate, esle analiza gi sinteza cu metotlele mctematicii;i rtt mijroacele informalicii. Rezultateleoblinute tn final se pare cd. au tndreptdlit a;te.ptdrile, d.eottreces-a ajuns nu numqi Ia o explicare unitqrd si coerentd a
  • 4. sttucturilor numerice simbolizated.emonumente,dar s-ou descftis 9i noi unghiuri ile interpretareistoricd a unor fapte ce nu aueau ptnd,acum un suportmaterial ;i motiualional. Lucrarca, dEi se referd Ia d.ste istorice, esteapropiatd mai mult domeniului istoriei;tiinlelor, fiind aelresutdunui larg cercde cltitori. Daloritd temei luate tn sludiu, aparlinind d"omeniuluicrheo- Iogico-istoric,considertndgi caracterulaccentuetinterdisciplinar al ccreetdrii (metoilcd.e studiu proprii matematicii, Iogicii, informa- licii, tapografiei, astranamieietc.), Iucrarea u fost strucluratdpe armdtoarelecategofiid.eparagrafegi capitole: A * introduclia-desuiptiue(capitolul 1 ); B - eeplicaliue,viztnd.tn pfincipal ldmurireu utilizdrii sanc- tuarelor-culenilar,ca gi t principiilar care au stqt la baza descifrdrii lar (paragrafeleg.Z, S.e, 4.t ;l rapi- talele 5, 7, I It C - dcmonstratirandlitice(paragretfele2.1, 3.1, 4.1 gi capi- tolul 6). Sc menfioneazdd,eIa tnceput cd. paragrafetc;i capitolelede Ia puncttle "4 ,si B au fostastfelalcdtuite tnci.tsd conlind togteele- mentclefieccsaieuhei lnlelegcri completea rezoludrii temei abardate. Puagrafele ;i capitolelede Ia punetul C sin/ destinateerclu- siu celor interesali de aparatul de cercetarefolosit,ca ;i de corec- titudinea ;i rigurozitateastudiului. Pentru o distinclie rapiild lnhe conlinutul descriptiu,explica- tiu (A{B ) ;i cel d.emonstratiu(C ), va apelat,pentru tipdrire, Ia ulilizarea unor caracterediferite- Contribulia autorilar la concepereagi elaborareqlucrdrii este urmdtoarea: $erban Bobancu gi Cornel Samoild- paragrtful I.t ;i capitolele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 ; BmiI poenaru - cdpitohtl I. Aeceagi structurd a contribuliei esle uatabildsi pentru canlinutul hcrrtrilor I37...181 ilin bibliografiaprezenteilurdri. TABLA DE DIATERII Ceprror,ur, 1. Prernisele !i argumentele eer(ttilii"."" 1.1. Structura numerici Ei explicafii anterioare 1.2. Misurarea timpului - preocupare a civiliza{iilorantich! tntii ............ 1.3. Unele referiri asupra civilizafiei c{reia li apartin monu- mentele C,rprror-ur- 2' Iflcul sanetuar elrtular 2.1. Analiz.a numericl a structurii 2.2. Mecanismul func{ion{rii ......""""" Crrrtnr-ur- 3. llorclc sqnetuar olrcular 3.1. Analiza numericd a structurii 3.2. Mecanismul {unclionirii ..."""""" Crptrolur, 4. Ssnetuarclc drtptunghlulare ...."""".'' ' 4.1' Analiza numerici a structurilor .{.2. lllccanismul funcfionhrii c,rprror,ur. 5. Prlnrlptile dosellr{rii slstcmulul talenilaristlc daclc...,,. Crprror,ur, 6. Fhrctuanta anllor d:ttiti, o proprletatc gcncratoflrc d' calendarc C,rptror-ur- ?. Pcrlormanle ale slstcmului calendaristle daclc "".'""" Clprror,ur, 8. Comcntarli eoncluzivc Bibllografie """""""""""" Indice..,.......,........ Tablesdesmatidres....... Table ol contents Thc Sarmizegetusa Regia calendar (Abstract) I I 15 27 33 33 44 57 57 t25 137 137 143 157 161 163 169 L75 179 181 182 183 Autorii
  • 5. CAPITOLUL 1 PREMISELE $I ARGIIMENTELE CEBCETARII 1.1. STRUCTURANUMERICT$I EXPLICATII ANTERIOARE Sub aspect constructir', monumentele de la Sarmizegetusa Regia sint de doul tipuri, circulare qi dreptunghiulare*. Micul sanctuar circular este alcltuit din 114 piese, dintre care 13 sint lespezi,iar 101 sint piese mai inguste ca dimensiune, fiind numite de arheologi ,,stilpi", toate din acelaqi material, a- dicl din piatra. Cei 101 stilpi sint divizafi de cltre cele 13 lespezi in 13 grupiri clestilpi, cu urmltoarea structur5:8 grupe de cite 8 stilpi, 1 grupl de 7 stilpi, 3 grupe dc cite 8 stilpi qi 1 grupd de 6 sLilpi. Marele sanctuar circular arc o structurS mai complexi, fiind compus din 3 cercuri concentricede pieseqi o constructie absidala (in forma de pobcoavainchis[) situati central, ar-indo axI de sime- trie Ei o axd a pragurilor (fig.1.1). Cercul exterior (cercul A) este alcltuit din 104 blocuri de andezit, lipite unul'de altul gi ugor curbate, astfel incit sI alcituiascd un ceri perfect. Cercul urm5tor (cercul B), allturat primului, este format din 210 piese din acelagi material, dintre care 30 sint lespezi qi 180 sint stilpi. Cele 30 de lespezi separA cei 180 stilpi in 30 de gruplri a cite 6 stilpi fiqcare. Cercul al treilea (cercul C) este format din 4 gru- pdri de lespezi (denumite gi praguri) care separd 4 gruplri de stilpi inalli din lemn, placali cu teracoti, distribuiti in urmdto- rul aranjament: 17 stilpi - 4lespezi - 18 stilpi - S lespezi- 16 stilpi - 4 lespezi- 17 stilpi - 3 lespezi. i in prealabilul cercetdrii noastre am procedat Ia o ridicare topometrici a zonei, cu sprijinul unei echipe de speciali;ti condusd de dr. ing. A. Kiss, din care au ficut parte ;i dr. liz. L. Sofonea, prof. trI. Pop, ing. A. Bobancu, teh. R. Ange- lescu gi teh. P. Grigore, de la Universitalea din Braqov.
  • 6. 119ERMN BOBANCU ' CORNELSAMOILA ' EMIL POENARU CAIENDARUL DE tA SARMIZEGFTUSAREGIA Absida centrali este alcituit[ din 2 grupdri a cite 2 lespezi, careseparl 2 grupiri de cite 13 qi 21 stllpi inalf.i(mai pufin inalli decit cei ai cerculuiC) din lemn, placafi cu teracot[. Cele2 grupe de cite 4 lespeziale cercului B definescaxa de simetrie a marelui sanctuar circular, perpendicularpe aceasta existind o axI a,,pragurilor", definiti de cele2 grupe de cite 3 lespeziale cercului .Ii, ca gi de cele 2 grupe de cite 2 lespeziale absideicentrale. ln apropiereaacestor *oo.l-*nt* circulare, se afll doul sanctuarcdreptunghiulare,compusedin aliniamentede coloane, dintre care unul este alcltuit din 3 aliniamente a cite 6 coloane. iar cel de al doilea cu o structurl nuniericl ce nu poate fi recon- stiLuiti. Pe terasaa XI-a [11]se afltrun alt,monumentdreptunghiular compus din 4 aliniarnentea cite 13 tamburi (piese cilindrice din andezit,de mari dimensiuni)fiecare.Pe axa longitudinalira aces- tui monument gi simetric in raport cu centrul siu (intersectia diagonalelor),se afli amplasa{iintr-un plan mai inalt, 7 tamburi identici, dar de dimensiuniconstanl diferite in raport cu ceilalti 4 xl3 tamburi. ln legituri cu acest monument, unii arheologi presupun cd ar fi trebuit sl aibe structura 4 x15, astfel Incit si se ajungi la totalul de 60 tamburi, ce s-ar fi putut pune in legituri cu grupirile de cite 6 stilpi ale cercului B al mareluisanc- tuar circular. Noi considerlm c& structur[ ini[ialI structtrra 4 x13*7, pentru urmltoarele motive: in primul rind, in planul superiors-au glsit amplasali7 tamburi ;i nu 8, iar in planul in- ferior 4 x13 9i nu 4 X15; in al doilearind, modul exact simetric (dcci ciutat, deliberat constructiv) ln care sint amplasali cei 7 tamburi din planul indlfat in raport cu ceilalfi, elimin[ ipoteza unei deplasiri intimplatoaresau ulterioarea lor din capeteleunui er,:entualsanctuarde 4 x15; in fine in al treilearind, constructiv, cei 7 tamburi sint de dimensiuni sensibil diferite in raport cu ceilalfi tamburi ai alineamentelordin planul inferior. MICULSANCTUAR CIRCULAR N fiil tl ll tlil tl II ilU T,IARELESANCTUAR CIRCULAR Fig. 1.1
  • 7. CALEI'JDAR{JI. OE LA SARMIZEGETUSA REGIA 13 $ERBAN BOBANCU O CORNEL SAMOILA O EMIL POENARU Pe o terasS.situatl srrpelior monumentelor indicate pini aici, se afl[ un mare sanctuar dreptunghiular, compus din 4 aliniam..nte a cite 10 tambriri (cei mai mari din zonl). $i in legdturi cu ace:u monument s-a emis ipoteza ca inilial al fi fost compus din 6 ali- niamente a 10 coloane fiecare, din nou pentru a se ajunge la un total de 60 tamburi, gi cu argumentul cI in vale se vid alunecali 2 asemeneatamburi. Anaiiza topometricl ne invedereazh insl cI daci am adluga mouumentului existent incl 2 aliniamente cle tamburi , operalie ce s-ar'putea face doar spre terasele celorlalte monumente fiindc[ in sensinvers avem limita zidului de protecfie, s-ar deplqi limita unui zid cle sprijin dinspre o altl piesi a zonei, soarele de.a,ndezit.ln ce plivegte cei 2 tamburi lunecali spre vale, ei nu probeazd existeu.launor aliniamente in plus fa![ de cele des- cgperite, fiindci acestea se plezi.ntl parfial descompletate, cieci cei 2 tamburi probabil prorin din ccle 4 aliniamente exislcnte (in plus in ipoteza existen{ei ini}iale a unui sanctual de 6,r10 se pune gi problema dispariliei a 30 tarnburi, fiecare de peste 2 metri in diametru, gi nu'doar a I tamburi cum ar implica struc- tura 4 X10, Dealtfel, pentnr un sanctuar de 4 H10 s-au gisit tambu ri din fiecare aliniamenl) Un. alt monument dreptunghiular este cel compus din 3 aliniamente a cite 5 tamburi. , ln fine, revenind pe terasa iniliatI, girsim piesa ,,soarele de andezit'1, care se infi!.iqeazI sub forma,unui rnare disc de andezit pe care sint trasate 10 raze, iar la centru un cerc de mai micd dimensiune Date amdnunlite privind dimensiunile qi folma pieselor constituente alc monumentelor ca si reconstiluirea lor'. se glsesc in lucrarea [ll]. Fiind cunoscute de peste 170 de ani [12], monumentele de la Salmizegetusa Regia au constituit subiectul a numer.oasesi di- velse interpretdri. Nu ne vom opri asupra explicafiilor nesemnificative--- circ, manej, tlepozite de alimente - care nu rnai subzistd ast[zi 9i care au fost formulate mai ales iu perioadain care monumentele nu erau in intregime dezvelite qi deci, au fost marcate esenlial de aceasti incompleti cunoaqterca lor [17]. De asemenea,nu ne vom opri nici asupra opiniilor in sensul ci rnonumentelede la SarmizegetusaRegia, mai exact marele sanctuar circular, reprezintd o necropo16,aga cllm credea, de pild6, V. Pirvan scriind ci ,,... e vorba de un monumentfunerar in leglturd cu intreaga traditie a bronzului gi a Hallstattului grec, italic, ba chiar african, britanic Ai scandinav" [34], pentru motivul decisiv c[ sdplturile arheologiceulterioarenu au con- firrnat cu nimic aceastl ipotezi. Nu rcfinem spre a analiza nici opiniile care considere mo' numentele ca servind exclusiv unui scop religios,cum este aceea c6,,Slujbelereligioaseaveauloc in monumentecareerau de forml patrulateri sau rotundi" [19] sau in sensulc6,,... aveau temple rotunde, cu pietre agezatein cercuri concentrice,la mijlocul cF rora se afla vatra focului sacrusub cerul descoperit"[32]. Mai existi gi,ipotezalrri I.H. Criqan[7], careinsl nu estepusd in legiturd cu mesurareatimpului. In fond, multe din acesteipotezesau opinii, nu exclud pen- tru rnonumentelede la SarmizegetusaRegia qi alte utiliz[ri ale lor in scopuri gtiinfifice. Ipoteza ci "monumentelede la SarmizegetusaRegia, servind desiguraspiratiaculturali a poporului'carele-a in[ltat, reprezintl gi materializareaunui calendar o intilnim incl de la D. M. Teo' dorescu,care consid.eramarelesanctuarcircularun altar al zeului solar, opiniind cI grupirile de 6 'stilpi plus o,Iespede(cerculB), au legitur{ cu migcareade revolufie a lunii [53]. Dar autorul citat a ajuns la intrezirirea unui calendar lunar pornind de la stadiul de atunci al slpiturilor arheologice, cind se credea ci
  • 8. $ERBANBOBANCU. CORNELSAMOILA ' EMI! POENARU cercul respectivar avea 28 asemeneagrupdri, degi in realitate, agacum s-a relevat la incheiereasrpiturilor, exist[ 30 asemenea grupdri. Ideearelaliei dintre marelesanctuar circular gi anumite feno_ mene astronomice,a fost re{inutd Ei acceptatdin fondul ei de c. Daicoviciu, care a incercat si precizezerostul sanctuarului, definindu-l in repetate rinduri drept templu calendar solar al dacilor [9]. Aceastd.idee a fost dezvoltatl de H. Daicoviciu [10]. Existd autori care fdrd a analiza monumentele Sarmizege- tusei Regia,au ajuns Ia concluziacr dacii ar fi trebuit si aibe un calendargi considerdci acesta le-ar fi venit prin intermediul coloniilor grecegtide pe ldrmul M[rii Negre, scriind de pild6 ci ,,Prin intermediul acestorcolonii greceqtiqi al macedonenilor,au cunoscutde buni seamdqi strimogii nogtri daci sistemulcalenda- ristic lunaro-solar pe care,de altfel l-au folosit gi romanii inainte de Iulius caesar" [22]. Alti autori, pornind de la existenla anului de 360 zile demonstrat de H. Daicoviciu, eonsideri intemeiat c6 a existat un sistem de corectie a acestui an, dar argumenteazl aceasta insuficient prin faptul c[,,... Deceneu, vrednic as_ tronom al acelor vremuri, era viceregein timpul lui Burebista, fiind mai marele preolilor ,,[24]. Am putea continua inqirarea diverselor opinii exprimate despre monumentele sarmizegetusei Regia, dar nu gEsim acest lucru necesarin raport cu faptul c6, din tot ceeace s-a spusante- rior desprefunctia calendaristicr a sanctuarelor,am preluat ideea templului calendar, cu dezvoltarea lui H. Daicoviciu privind ,,marcarea"unui an de 360 de zile prin cei 1g0de stilpi ai cercu- lui al doilea (cercul B) al marelui sanctuar circular. tn acest s€nsam expus opinia, referitoare la marele sanctuar circular, ci ,,esteun monument singular al antichitilii prin sennificatiile lui. Marele sanctuar circular de la sarmizegetusa nu este doar ti- parul unui calendar,ci el incorporeazi multiple semnificatii despre CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA scurgerea timpului, despre unitatea macrocosmosului9i micro- cosmosului, despre esenla petrecerii noastre prin lgme" [36]' Prezentalucrare este meniti a propune o ipotez6, cu demon- straliile aferente, asupra unei pdrti din informaliile incorporate in monumentele de la SarmizegetusaRegia gi anume modul in care in aceste monumente este ,,inscris" calendarul solar, cit 9i felul cum era utilizat. vom dezvolta deci cele expuse in acest sens intr.o serie de comunicdri qtiinlifice 9i publicalii [37...481. r.z. rr-istrneREATTTIPLTLUI- PREocuPAREA crvlLlzATIILoR ANTTCHITATII Omul a intelesde timpuriu dependenlasa de mediul ambiant, atit ca individ, ca mecanismbiologic (obligat sI respire,s[ se alimenteze,si se fereascl de temperaturi neprielnice),cit qi in condiliile existenlei sale sociale (fiind obligat - ca qi culegator, s6 cunoasci zonelebogate in fructe, iar ca vinltor s6 urm[reascd zonele9i perioadeledeplasdrii animalelor gi pisarilor sllbatiee). lndeosebi atunci cind societatea a evoluat depigind faza lu care ocupaiia principall a fost culesul dezvoltindu-secultura plantelor, domesticirea9i creqtereaanimalelor in turme, oamenii au simlit tot mai mult nevoia si cunoasc[ succesiuneaanotimpu- rilor, si poat[ prevedea evolulia vremii, astfel incit s[ poatl cunoagteperioadelefavorabile unor lucriri agricoleca semlnatul gi culesul,cit qi a unor activit[ti legatede plstorit, cum este ,,por- Direa,,turmelor spre plgunile de var6 sau spre zonele de iernat. Dar fiind nevoit si observe gi si sistematizezefenomenele repetabile, ciclice, inlelegind ci viala plantelor, a animalelor, este dependentade curgereavremii, omul a inieles c6 qi el este dependentde aceasti,,curgere" ireversibil[, care conferdexisten- fei sale un statut perisabil, un caracter ,,trec[tor". Unul din mo' mentele fundamentale ale evoluliei congtiinfei umane a fost acela cind omul gi-a inleles statutul ontologic, flurind necropole9i 1E
  • 9. SERBANBOBANCU ' CORNELSAMOILA ' EMIL FOENARU crelnd rituri funerare. In acest stadiu al evoluliei sale, ornul a formulat intreblri referitoare la esenta timpului, la raportul intre existenla omului gi temporalitate. Constatind c5,are un statut de muritor, omul a aflat un ade- vd.rinconfortabil pentru congtiinlasa, un adevlr numit de unii autori ,,nebiologic" [3], prin aceea cI inlelegerea caracterului ineluctabil al finalitdtii existenlei individuale este de naturd sd il coplegeascl,sd il determine la pesimism. ln adevlr, multe curente de gindire gi indeosebireligiile au pornit de la refuzul de a acceptaacestadevir evident, formulind speranla in continu- area existenfei,,dupn moarte", iar altele privesc pind astlzi rea- litatea morlii doar sub aspectulei tragic, agezindin umbra unui semn de intrebareinsigi raliunea de a fi a omului [13]. Dar existenfaumand nu se consuml doar ln planul determi- nismului biologic, ci in primul rind in planul existenlei sociale, specificdlui [18]. ln acestplan, al existenlei socialecarese impli- negtesub semnul crealiei gi sub semnul,,posibilului"[51], omul glsegte legitimarea existenlei sale prin implicarea in procesul de crealie a valorilor (materiale sau spirituale) gi chiar ,,infrin- gerea" statutului slu biologic prin continuitatea lumii valorilor create de el. Atit din nevoile activitilii zilnice, ale organizlrii activitilii sociale,cit gi din necesitateade a inielegetemporalitatea existen- {ei sale, omul s-a strdduit s[ ajungi la o inlelegere rglionali a timpului prin mdsurarea,,curgerii" lui. pentru efectuateaaces- tei' misurdri era nevoie cle anumite puncte de referinld relativ stabile, careprin constantalor repetabilitatesd permitd jalonarea timpului. Dintre toate ,,semnele'1curgerii timpului pe care le oferea omului mediul inconjurdtor - incollirea seminfelor gi uscareaplantelor, nagtereagi moartea animalelor gi altele- doar succesiuneazilelor gi a noptilor, cit gi succesiuneaanotimpurilor, prin repetabilitatealor, puteau constitui ,,hotarele"unor ,,cuante'j pentru aceasti mlsurare. CALENDARULDE.LA SARMIZEGETUSAREGIA 'Privind spre cer, omul a observat migcarea (aparentl) pe bott[ a astrelor, care pEreau a fi anume hirizite spre a constitui jaloane in mdsurarea timpului. '' 'Soarele, astrul de la care izvordqte lumina gi cildura, prin iutervalul dintre doud rdsdrituri (sau apusuri), marca unitatea celulard de misurare a timpului, ,,ziva", unitate impusi existen- fei umane gi prin condi{ionareaactivitdlii de perioada luminoasd, prin necesitateafiziologicl a perioadei de somn. '' lnsumarea zilelor pentru constituirea unor cuante superioare de timp a fost uguratl gi de faptul cd Luna, al doilea astru ca mfrime (aparentd) pe bolt5, igi schimba periodic inflligarea, pu- tindu-se calcula in zile intervalul dintre doud lunafii. ' De asemenea,astrul pe care il numim astlzi planeta Veilus, cu apari(ii intermitente in succesiuneregulatd, putea constitui jiton pentru m[surarea timpului, la fel ca alte planete sau stele; '' ' Succesiuneaanotimpurilor a putut fi cuantificatd piin obser- varea legdtrrrii dintre alternanla perioadei de cdldurd maximl 9i de frig maxim cu pozilia soarelui pe bolt6 in drumul'siu zilnic. Astfel s-a ajuns la precizarea cuantei db timp numit[,,an solar"; reprezentatd de inten'alul dintre doud pozilii identice ale Soa. reltri pe bottd. Sistematizarea observaliilor rdspundea necesi- t[!ii practice de organizare a activildfii socialein funclie de,,mei- sul vremii", cit qi necesitilii intelectuale de a cd.uta un rdspuns intrebdrilor legate de timp gi de temporalitatea existenlei uni- versale ln care se implicd gi existenla umand. Cum foarte frumos se exprimd un autor despre rolul acestei gtiinfe ,,... astronomia ne-a ajutat sI parceldm timpul, si trans- forindm neantul in secole, in ani, in zile, in clipe. Astfel limitat,' iinpirfit, clasificat,'timpul futea fi infruntat mai ugor. El deve- nea istorie qi via!d omeneasce."[31]. Cu alLe cuvinte, prin mdsura- re, omul a ,,umanizat" timpul. Allturi de medicind qi de mateniaticd (a cdrei dezvoltare 'a' im;iulsionat-o in mod deosebit), astronomia a fost printre cele mai vechi qtiinfe ale antichit[fii. Una dintre dovezile tn acest 17 jr:.**_*-:.J-{--:_* l_.: : i_. 2 - Cslendsrul de lo Sormizegetusq Regio
  • 10. 't918 SERBANBOBANCU a CORNETSAMOIIA a EMlt. POE'*ARU sens este turnul observator din piatri al strdvectriului orag al lumii, Ierihonul, edificiu ridicat inc5. inaintea primelor ziduri de aplrare ale agezlrii. Dezvoltarea deosebiti a astronomiei a avut loc dup[ divi- ziunea sociali a muncii gi stratificarea sociall a societdtii, ap[- rind casta privilegiat[ a ,,inielepfilor", care in acea vreme erau mai totdeaunagi preofi. Develind un mijloc de dominalie spirF tuali a mullimilor, cunogtinleleastronomiceau dobindit un caracter lnchis, de secretp[zit cu strignicie. Castainfeleplilor preo]i egip teni a pdzit timp de milenii secreteletemplelor, qi este suficient s[ ne ddm seamade putereaceo confereaacesteicasteastronomia, chiar dacdne referim numai la faptul cd prin urmlrirea rlsiritului heliac al stelei Sirius, se putea anticipa cu exactitate data revdr- sirii Nilului. ln ochii mullimii acele revlrsiri erau legate de or- ganizareasirbitorii ritualice cind preolii, in frunte cu faraonul, invocau zeul Nilului si-gi reverse binefacerile asupra fdrii. Dar si nu uittrm cd egiptenii au sldvit pe drept cuvint memoria.unui invllat-preot, Imhotep, timp de milenii, pentru contribu[ia pe care a adus-o la dezvoltarea astronomiei, matematicii, arhitec- turii gi medicinii. Secretul zilelor ,,faste" sau nefaste" a fost apirat cu fermitate gi de cltre sacerdolii strlvechii Rome gi col care a dezviluit public primul tainele calendarului a pldtit cu viata gestul sdu. Din aceasti apartenen!5 de casti a cunogtinlelor astrono- mice gi de manipularealor in scopuri sociale,speculindu-seteama fireascl a mullimilor fa$[ de fenomenelenafurale,cum ar fi de pil- di eclipsele (a clror produceredoar inteleplii templelor o puteau anticipa), a decurs in mare mlsurd qi sacralizareacalendarelor, gi totodatd aparilia zilelor de sirbdtoare, adici a fixdrii de anumite zile (cu funclii astronomico-calendaristice,cum ar fi zilele de corectie a valorii anului calendaristicsolar) cirora li s-a impri- mat o semnificalie religioasi. Desacralizareacunogtinfelor astronomice s-a produs printr- un proces indelungat gi uneori incomplet, dovad6 faptul cI in CALENDARULDE tA SARMIZEGETUSAREGIA Egiptul antic, allturi de calendarulsolar uzual, a persistat qi un calendar lunar de mai vechg sorginte, folosit pentm fixarea sdrbdtorilor reli$oase [12], sau faptul c5 in civilizatia indienilor precolumbieni, allturi de calendarul solar (de mare exactitate) mai persista gi calendarul religios, cu a;rul avind valoarea ,,trr difionali" de 260 zile. Performantelo la care au ajuns, in unele cazuri, astronomii antichit[]ii ne par, astdzi, pe drept cuvint, uimitoare. Astfel de pildA astronomii babilonieni, care calculau migcarea planetei Mercur mai exact decit o vor face ulterior Hiparch qi Claudiu Ptolemeu, au precizat timpul evolutiei Lunii cu o diferbn!5 de numai 0,4 secundefatl de astronomii moderni cu aparatele de precizie de astlzi. Astronomii Chinei antice ,,reperau" curgerea timpului prin notarea trecerii la meridian a anumitor stele gi au observat inaintea asirienilor gi egiptenilor cd repetabilitatea eclipselorpoate fi periodicizatd prin intervalul de 6585 zile (18 ani gi ll zile), stabilind astfel perioadape care grecii o vor numi .Saros" []. lntre datele qtiinlifice incorporate in arhitectura Marii Piramide (a lui Kufq) de cltre infeleptii ei constructori, este Ei lungimea axei polare a P[mintului, exprimati prin ,,to Iul" piramidal inmultit cu 10? gi distanla Soare- Pdmint, ex- primati prin inilfimea piramidei inmullitd cu 100(inillimea ex- primati ln !oli). Cu nimic mai prejos nu sint nici performanlele astronomilor greci. Astfel, Thales din Milet a prezis cu exactitate eclipsa de soare din ziua de 28 mai 585 i.e.n., iar Aristarh din Samosgtia cI Plmintul se miqcl in jurul Soareluigi in jurul axei sale inclinate. Erathostene a. calculat circumferinla Pimlntului la 128750picioarein raport cu 131294,clt gtim cd estein mod real, iar Hiparch a stabilit perioada lunard la o valoare foarte apropiatd de ceagtiut[ astizi, adich la 29 z 2h44m2,5s. ln raport cu aceast[ uimitoare dezvoltarea astronomiei,nu este de mirare cI mai toate civilizaliile antice,prin sistematizarea rezultatelor oblinute prin observatii, au ajuns la conturareaunor mecanismede m[surare a timpului, la intocmirea calendarelor'. ,,*yLl 0" 1ry
  • 11. $ERBANBOBANCUa GORNELSAMOILAa EMIL'POeNrtlRU ln Egiptul antic, a fost cunoscutmai intii un calendallunar, cu anul compus din 12 lunalii, care a fost pus de acord cu ariul solar prin perioada de 25 de ani, socotiti la valoarea de 365 zile anul, in cuprinsul cireia se integrau 309 cicluri-lunare complete, adici 9125 zilei,(anii fiind divizali in grupe lundre de 29 -- 30 zile)"Calendarulsolaregipteanaveaanul compusdin 12 luni a 30 zile fiecare, deci 360 de zile impirlite in 3 anotimpuri a 4 tuni fibcare,zile la care,seadaugdin fiecare an 5 zile adilionale, care ulterior au prirnit denumirea de ,,epagomene"[12]. Dar cum a- nul calendaristicde 365 zile era mai scurt cu aproximativ 6 ore decit anul tropic, aceasti diferenli cumulati fdceaca dupl 120 de ani diferenlasd ajungdla o lunI. Deqi unii autori [26] afirmn'cd egiptenii nu au cunoscutperioadaSothiac{, din suficienteinforma- tii rezulti c6'datorit[ inexactititii valorii anului in calendartrl lor; anul nou - fapt observat de ei - parcurgea tbate punctble zodiaculuiin tirnp de 1460 ani, cind ajungeadin riou in dreptul rlsiritului heliac al stelei Sirius (Sothis). ln secolul al III-lea i.e:n., in timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea, sub influenla culturii greceqti,s-aprocedatla o reforml a calendarului,in sensul cirfiecare al p'atruleaan'a fost majorat cu o zi, deci anul deveniird de'366 zile, aceastdformuli fiind ,,imprumutat6" de romani'in timpul dbmniei liri Iulius Caesar,prin intermediul astronomului Sirslgenesdin Alexandria ptolemeicS. ' ln calendarulasiro-chaldeean,ziua incepeala apusul soarelui iar luna calendaristicdincepeacu prima aparitriepe cer a secerii lunare. Pentru punerea de acord a anului lunar mai scurt cu 11 zile decit anul solar, se intercala in rlstimpuri ani compuqi din 13 luni, printre anii cu 12 luni. Zodiacul era impirlit in 12 sernne(cum a rlmas pini astizi diviziunea zilei gi a cadranului la ceasornice),fiecaresemn(de 30o)avind 12 ,,ammat", iar fiecare ammat (de 2,5")fiind divizat in 12 ,,ubani". Anul avestic din calendarul vechii Persii era lunar gi avea 354 de zile.La acesteaseadeugau6 zile,,epagomene",,obfinindu-se astfel un an de 360 zile. ld secolul IV i.e.n. acestezile de corec- CAITENDATUTDE LA SARMIZEGETUSAREGIA fie au devenit 11, anul dobindind valoareq de 3.65de zile. In u4rna unei reforme din anul 309 i.e.n., valoarea .medie a anului solar a fost stabiliti 9i mai precis, adicd la 365,25.zile,,prin intercalarea la fiecare 120 de ani a unei luni in plus. . Vechii evrei au cunoscut mai multe sistqme calendaristice, aplicate. fie succesiv,'fie concomitent. lnaintea e,uceririi babilo- niene, aveau un calendar solar, preluat probabil de ,la egipteni. Ulterior au adoptat.un calendar lunaro-solal de influenfi babilo. Iriandr.cuanul impirlit inl2lunia cite 29;i 30 de zile.Calendarul din ,,Cartea Jubileelorl', ne indici un an de 364 de zile; grupate ln 52 de slptdmini a cite 7 zlle. Aceeagivaloare ;i, aceeaqi'divi- ziune avea gi calendarul comunitatii de. lg Q.upran. Se pare cd diferenta fa!5 de anul mediu de 365,25 zile era recuperatdrIa,fie- care49 .de ani, cind se ,adipg.au61 de zile. liua incepea la apusul soatrel'ui,anul incepea toamna, in,jurul,,echinocliultri,: iar n.umi- rarg.a,anilol a inceput in anul 3760 i.e"n..,lncepindt,cu. secqlul al IV-lea s-a adoptat calendarul iudaic actual, lnnaro-solar, c.u anutrlu,nal in valoare de 35428,876h ;i anul solar; de 365.25 zile. PentIu' compensarea:diferentei dintle anul hrnar,.gi cel.solar se folosegteciclul rnetonian de 19 ani, dintre care rtr2,ani.au.12lu,ni, iar,7,.ani,au13.luni. ' ln China anticdre.r4.cunoscutrun.calenclarsolar 4r:ind.anul de 3.66de zile, In anul 265 i.e.n. s-a introdus.un nou calen,dar, carefixa inceputul.anuluila echinoxiulde prirnivare; cu valoarea medie a anului de 365,25zile, aplicind ;i ciclul.,rnetonian.Ulte- rior, in anul 196 e.n. astronomulqi matematicianulLiu Ftrunga constatat'cI valoareaanului stabiliti la 365,25zile nu era sufi- cient de exactd, constatareasa ducind Ia reforma:din anul 265 e.n.'pila alte cinci corecliiin anii 274,385,,600, 1065,gi1286.e.n,. ln .perioada stipinirii mongole qi a dinastiei Ming s-a utitizat calendarulmusulman,pinl la reforma din anul .1645,cind s-a reintrodus un calendar lunaro-solar, reformat Ei eI ulterior. , Fopoarele strlvechii Indii au. creat inaintea erei,:noastre mai multe sistemede calendare,dintre care.;c€lmai interesant,.ni
  • 12. IERtlS$ lo8Af.{cu a cotNEL s^hrortA l Er{rLpo€l(ARU s,epare cel care a anticipat cu mii de ani lnainte calendarulnostru actual. In acest sistem anul era compus din luni de 29 qi 3t de zile, avlnd durata de 365 de zile, an la careso apliee o corecfiecu o zi la 4 ani, dar nu cu regularitate, ci ln funcfie de ptrstrarea stricti a coincidenfeicu exactitatea astronomicl. Astfet ra ajuns la valoarea mcdic a anului de 3652 6h 12m36s,valoarefoarte apropiatd de valoareaexactd a anului sideral, care este de 3652 6h9m18s.ln concepfiacreatorilor acestuiealendaranul reprezenta o zi gi o noapte a zeilor. Anul zeilor era de 360 de ani orneneqti, i*r marea perio'adade timp numiti ,,maha-yuga" era formatS din 12 milioane.deani ai zeilor,adicl 432x107 ani omenepti.Un ciclu de 100Ornaha-yuga;deci un numir de 432x1010ani ome- neEti,reprezsntadurata unei,,creafiil',perioadi numit[,,kalpa". In fine, o kalpa valora o zi din liala lui Brahma, caro av€a e durata de 100 de ani gi nu reprezentadecit o,,clipd" ln viafa lui Yiqnu Ei Shiva. Valoareaacesteiclipe este de 31104xl0rr ani o- menegti. ln afard de primul calendar atribuit de legendelntemeiete' rultri flomei. romanii au cunoscut un calendar datorat lui Numa Pompiliu, inspirat de calendarelegrecegti,cu deosebirec{ lunile elau de 29 gi 3t de zile, iar anul lunar de 355 de zile, pentru mo- tivul ci romanii evitau ca nefastecifreJepare, cs 30 Ei3M. Pentru coreclie, la fiecare.2 ani, dup[ 23 februarieselutroduce alternativ cite o perir.radi d,e22 sau 23 de zile, dar, astfel corectat, auul devene&prea ltrng, adici in mediede 366,5zile, in tirnp de 4 ani ajungindu-sela 5 zile avans.Pon[ifii au primit lncredintareade a opera noi corectii, insi fie din nepricepere,fie din interes (916- trirea plafii dobinzilor cimltiregti), acestea s-au s[vlrgit arbi- trar, aiungindu-sela o adevlratd confuzie.Devenind mare pontif, CaitrsIulius Caesara conceputo reforml structural[ a calendarului, recurglndin acestscopla un an detranzilie del5 luni, numit dec{tre unii autori antici,,anul incurcat", dupa carea intrat in uz calen- darul intocrnit de Sosigenes,calendarcarepoarti Ei astizi nirmele tutorelui slrr - calendarul iulian. Valoarea anului a fost stabi- CAI.,E}IDARI,,LD€ LA SARMIZESTUSA RESIA l', liti la 3.65,25zile, intr-un ciclu de 4 ani intrlnd 3 sni de 365 ztle 9i t an de 366 ztle. ln tinpul consulatului lui Marc Antoniu s-a , propus ca luna a Fa, ast{zi a 7-a,s[ dobindeasctrnumelereforma- torului calendartrlui(binenfetesnu a fost vorba de numele astro- nomulni din Alexandria ci de numelelui Caesar)9i astfel a apErut r donurnirealunii ,,iulie". Ulterior, senatul a considerat ci trebuie ' irnortslizat prin calendarqi lmp[ratul August 9i astfel a aplrut luna ,,august",dup{ lulie. Dar, s-a observatc[ ln timp ce luna hichinatd lui Caesaravea 31 de zile, Iuna prin care se omagia impdratul August avea numai 30 de zile, ceeaee putea fi consi- derat in sensul unei mai micl dimensiuni a gestului omagial 9i dc aceealuna februaile a fost slr{citi cu o zi, deplasati in luna dugust" Situafia de asimetrie introdusl 'astfel ln calondarul con- ceput de Sosigenesdlinuie pin[ astizl. Cind au fixat data echinocliului de primivar[ Ia 24 rnartie, romanli eonsiderauc[ au obtinut c concordant6 durabilf, cu tirnput astronomlc.Ei nu gtlau lnsAc[ anul mediu al calendarului iulian era mdi lung cu aproximativ 11 minute gi 14 secundedeclt ruul tropic, oe€ace f{cea ca echinocfiiuls[ se deplasezecu circa I ii la I2E de anl.sParticipantii la conciliul din Niceta, ln arrul 525 e.n., degi au dezbltut problema echinocfiului, au r{rnas' to' tugi la sisteuul caleudarului lulian, presupunlnd cA deplasarea c"ar fi datorat unor erori ln calculareaauilorbisecfi.Dar, depl*sarea c,ontiuuind,ln anul 1582 s'a constatat c[ echinoctiul de primd- var[ a c[rut la l1 martie. La propunerea ashonomului italian Luigi Lilio gi a fratelui acestuiaAntonio, s-a luat in disculie re- forrna.celendarului 9i In urma consultliilor 9i dezbatorilor orga- nizate de papa Grigoie al XIII-lea, printr'o hotirlro a acestuia sFadispus ca dup6 data' ds 4 octombrie s[ urmezeln anul 1582 data de 15 octombrie, eliminindu-se astfel eele 10 zile de inbir- ziere, gi ca diferenla sl nu se mai repete, s5,se scadi in viitorii 400 de ani diferenla de 3 zile, dispunindu-seca de atunci inainte, nnii seeulart,degi bisecil, s{ uu fie considera}i ca atafe decit o datl la 4 secole.Dar valoarearnediea anului calendaristicnumit 2t
  • 13. 24 $ERBANBOBANCU ' CORNELSAMOILAO. EMII POENARU ,,gregorian",,qra cu 26 de secunde.mai mare decit anul tropic, aceast_5eroar€ ducind la .un av4ns de o zi la 3323 de an-i.lenlr4 a.cest trnotiv, in anul 192p, Congresul panortodox {e la Co.nslAn: tinopol,; adoptind calendarul gregorian, i-a adus o corec{ie,.in sensul c[ din 9 ani seculari, ,numai 2 sI fie c-onsiderati bise,cli, gi astfel diferenla fa!5 de anul tropic s-a redus gi mai rnult,..,. . , ,ln Grecia. l,eche,. primele sisteme calendaristice erau bazatq p.e,anullunar de 354 de zile, alcituit din l2luni a 29;i 30 de zile, Pgptru a se realiz'a un acord cu anul sola.r,in a doua jurnltate a secolulgi al Vl-lea i.e.n. astronomul Cleostrat din Teiredos..a conceput ciclul denumit,,octoetris", compus din 8 ani, la sfiqgitul g, 3. din .aceqtia (anul 3,.anul i5,qi anul 8) introducindu-se..cile.o lugd suplimentarl (a 13-a). Cum ciclul octoetris era totugi,prea scurt, in anul 432 i.e.n. astrongmul Meton a introdus ciclul c.are ii poq$6 numel-e(dar cunoscut..debabilonieni inc[ din secolul al VIIf-tea i.e.n.),:co,mpu! din 235 lunalii, care echivaleaz[ cu, 19 ani solari" rt - Galii aveau un calendaplunar, anul fiind compus..lln ,l? luni, 6..de29 9i 6 de 30 de"zife.In spop.ulde a ob{ine.o oarecare goncorda4ld.cu anul solar, intercalau.cite o lunii. la rtgi ani E! jqm[tqtg. t: . : i , .$rgbii au gvut in epoca preislamici un calendar lunqr, .c,u 4ni, compugi.din' 12 luni, ciruia pentru corelare.cu .calendarul solar"iiintroduceaula3aniciteolunl in plus.Mahgmeda suprimat aceasti lund adilional[ (care,asigurao.relativl preciziea cqlgq darului), gi de atunci lncoaceanul islamica rlmas cu 11 zile,mai scurt decit anul solar gi de aceea,in rdstimp de 30 de ani,..inqe-, putul anului in acest calendar;stribate toate :anotimpurile. '', A'm rezumat,.clteyainformatii asupra principalelor calend4re ale antichitS{ii gi corec}iilece s-a.uadus unora dintre ele ulterior,, pentru doui -motive:, : . r. j :.: .tn primul rind, pentru a sublinia .ideeag[ au existat calpn; dare la toate popoarelecu un anumit grad de organizare+.fie$i socialg gi de afirmare a.spiritualitdtii. CALEN^PAR{,ILDE l+ SARMIZ-EGETUSAREGIA ,ln rrl doilea rind, pqntru ca ultelior cele spuseaici sI poltq fi utitizate ca termeni de cqmparatie eu calendargl "inscrisl' ln ,mpnumentelede la Sarmizegetusa,Regiao , - Dgzyoltarqa cultural5 a popoarelor din antichitate "ar fhcut sd p-e.,iygasc[ .necesitatea.conservlrii, tezauqizdrii cunoqtintelol dqbin{i}e, astfe[,caqcestecuno;ti4fqsI poati fi transmisein mediul sociaf.dg la o generaliela alta, si fie imbogdlite. 0 primi mpdali- 1afs.dq fixare a fost memorareacunoqtintelorqi transmiterea.lors-a facu1, prir1,,,invd!are". Sistemul foralit[fii a fost cunoscut;.o bunl bucati de vreme in vechea Indie 9i in vecheaGrecie9i este de presupuscd 9i.i4 Dacia. X,o,este locul sd facem aici q incursiune in semioticd 9i nu intrd in limitele lucr[rii noastre si amintim modul in care ,'au e,yol.u4tsistemelede,,,semnificare'1,-.deconstituire a ,,insemndrilor" ln zo-riiistoriei. ;, . '.Cee,a.,ge, .pe,relineatenqiaestefaptul cd uneoriau fost ${icate rnonur4enlecare ,?u'servit qi scopul de a ,,incorporal'cunoqtinle Etiintifige.gi, in spgcial, de natura astronomicS.9i caleudarislica- In ce privegte monumentelecare ,,incorporeazS"cuno$tinle qtiinfifice, ele au de cele.mai .multe ori qi o,destinalie cultuald, servind...degiunui scop religios; dar,cum cungflin!-qle astrono- mice,li. ialendar:isticeerau direct implicatg.in cullele respeciive, ele prezentau,,dgcl ',s,upr?puneri de semnificalii"i-Al,tel-e'cum sint unele no.lumente egiptene,au .9i destinalii.fqnerale., i i . {oqumentul- cql maf intens comeltat in literatura de ,.spe- cialitate.este Marea Piramidi a faraonului Kufu (Keops), pentru faptul cI pe mdsuri ce se constata .c[ arhiteciii lui au utilizat numerpase,exacte qi surprinzitor de avansate cqnoqtin{e qtiiry liilice s-a ajuns la unele exagerdri, datoritd unei .erori mqtgdo- logrpq,in sensulci de Ia un moment dat 4q s,-Qulpai util.izat da- tele rgalq ale misurltorii monumentului, ci s-a,operat cu un ,pre- supus,,plan ideal" al piramidei. Dincqlo d9 pesle exageriri inter- pretatip'e(9i chiar a unor speculalii ieftine ficqte cu scopul ,,sen-
  • 14. n26 $EkaAN 'oIANCTJ a COEI{EL3r"H6rLl a ElvfirpoENAnu zationalultri"), rimln la fel de necllntlto ea 9i nonumehtulf realela cuilogtiute ;tiinlifice incorpofate ln arhiteetur8 lui, care dovedese lnaltul nivel al cunogtintolor de astfonoude, matematicl gi geo. glefie a constructorilor lui. Hadrian Daicoviciu scrie c[ ,,roflectarea uuor obeorva$ii astronomice ln monumentcle arhitectoulco, tn special in moqur montcle destinate cultului, este un fenomen destut de frecvent in vechime" [12], opiniiud etr aici ar trebui s{ fie amintite qi mo- numentele megalitice, citlnd in eontinuare altarul de sacrificli vedic, care reflecti vechiul calenddr inilian, fiind astfel inter', protat de CatapathaBrAhmana,,Altarul foeului esteanu1............ nopfile sint pietrole lui dr: lmpreJmuiro9i acesteaslnt 360, penku ci sint 360 de nopfi tntr-un an; eileleslnt c{r{miaile..," c[ci aces- tea slnt 360; or, sint 360 do zile lntr-un aa". ln acelagisenspoate fi amintit 9i Templul Cerului (Tien Tal) din Beijing, ln arhitectura cAruia eole patru eoloanecu dragoni reprdiintl cele patm anotimpuri, iar un eerc corrrpusdin lZ co- loane simbolizeazEcele 12 luni ale anulul. Uu al doilea cerc corF centric, compus tot din 12 eoloauo,reprezinti eele lZ diviziuri de clte 2 ore alo zilei 9t nopfii. In orizontul civilizatiei amerioane precolumbhne, monu- montcle erau atlt de-legate de str{dania mlsur{rii cufger.lifir pului lnclt pe drcpt cuvlnt un autor $erie: ,,Fiocareedificiu meya era un calendar pieitrificat t Nici o inbinare nu 6te lntlmplittoarc, estetica era suhordouati matematicii" [5J. Astfel, de pild6, pira- rnida de la Tajin, edifieati in tropte, se conpuno din 6 corpuri orizontale, fiecare avlnd cite 52 de nige (numdr ce simbolica valoarea seeolului). Adunate" gi considerete ca valorind o zi, aceste nige dau 312 zile, Ia care lnsumind gi cele bl de niSo ale p{rtii superioare a piramidei, avem 384 de zile, adici afit clt ora valoareaunui an solar in calenderultotonac gi in cel mayal (neeorectat).Ansamblul cultual monumental de la Teotihuacan estedominat de piramida Soarslui gi de piramida Lunii.,nstelele'. maya5enu erau ,,stelefunerare"agacum sa erezutla prima ve- CATENOARUI D€ LA SARMIZEGETUSAIEOIA dere, si orau monumente care marcau trecorea de la o perioadl cqlendaristicdla alta. Pe una dintre aceste,,stele" mayagede la Peton, s-a putut descifraun calcul al timpului pe o durati de 400 de milioane de anl Corelafia dintre calondarulprofan (,,Haab") qi calondarul religios (,,Tzolkin"), cu un an ds 260 de zile, era ilustratfi prin stlictura numittr,,Roata calendaristic[". calendarul aztec. a fost descifrat de cltre cercetntori intsrptetlnd Piatra Scjarclui,un disc de piatri cu cercuri concentrice,alclttritl din simboluri calendaristice.La Machu Picchu ln Templul soarelui, un monolit sculptat in forme ce par ciudate serveqtela calcularea poziffui agtrilor, fiind un fel de ,,computer" astronomicdin piatrl. La nacca, s-a descoperit c[ templul subteran are o nigd astfel construitl lnclt se poate vedea la intenrale fixe luna plini sau ansmite stolo 9i Planete. Exomplele ar putea coutinua. Cele prezentatepin[ acum le considerlm lns6 a fi suficientepentru a sustineipoteeaci lncorpo' rarea ln momente a unor cunogtinfe gtiinfiflco, in cazul de fafa celend.aristico,etra un fapt des intilnit la popoareloantichitltii qi deci cu nimic snrprinzitor la daci 9i pentm monumeutelesarmi- zegetuseiRegia. 1.3, UNEIllt nEl-ERInl AsuPfL{ clvll,lzATtlil cAnrilA h nnenlln DrtrNul{}xrlnt.n F[ri a intra in aminunte 9i evitind a aminti - pe cit posi- bil - lueruri cunoscute, rememord.m rezumativ citeva irfonnafii care legitimeazE afirmafia ci dezvoltaroa bazei economice, evo- lufia organizarii sociale pin6 la stadiul de stat csntralizatqi unitar' cit gi afirmarea unei spiritualitili superioare au permis, ba chiar au necesitat, organizarea calendaristici a vietli sociale prin in- tocmilea unui sistem calendaristic. Aga cum pe drept cuvint se susf,ine, inci de la inceputul epocii bronzului puted identifica cristalizarea populafiei ptoto- tracice gi tracice, confirmindu-se viziunsa lui Vasile Pirvan ca putem vorbi despre traei lnc6' din epoca bronrului [29]'
  • 15. 9ERBANBOBAN€U . CORNELSAMOITA ' EMIL POENARU i . ln acest sens Dumitru, Berciu scrie cd:,,,ln.cursul rnileniului gl doilea, s:au format cult.Uritracice care cu t,oateaspectele,parti_ culare, au alcdtuit o mare unitate nord-tracici, fdri nici'n hotar despgrlitor al Carpafilor sau al Dundrii, cuprinzind gi:,2erra;djntre DunIre gi Muntii Haemus., Aceste cu,lturi reprezintl . o : sintezd etqoc4lturali. qriginall .cari€,pg plan lingvistic,, n clobindit un aspect indoeuropgan, din care a derivat, ca rezultat al continui_ tdlii. etnice, limba traco-daeicil Mai bine die opt secole aeeste culturi s-iu dezvoltat f.IrI nici o, intrerupere, intrelinincl pelrr&: Fente 'schi.mburi econorrice, ce de'in tot mai puternicc. ,cdtre sfirqi{ul bronzultri traciq... Pe l,atra tracicd a bronzului sia dez; voltat cultura din ,prima epoc{ a fierului, a clrei creato,ri sint fgt traci, descendcnfi:direcfi ai celor din epoca bronzului,, i4tre cele doul epoci existind o perfectl continrritate. [2]_ :.t :i ,j! ' Mrrturii in sensul.celor exprimate mai sus ne starr nufneroa- sele: culturi. cu vechimea qi indir,id'alitatea lor. Unele :dintre piesele.descoperite'de arheologi sint .unanim :admirate, cuTn.sint statuetele numite ,;,Gindito,*r1..gi ,,Hq1a,r,iar altele, ca thblitelercu scriere picto.grafici de la .firtdr:ia l-au flcut pe Ronald S'ch;lte.r si scrie dI ,,strlmogii romAnilor au inventat probabil o.scricre cu sute de ani inaintea sumerienilor,, l12l. ln pragul mileniului al doilea i.e.n. nearnurile tr.acice rds_ pindite in spa!iul carpato-barcino-danubian erau purtatoar€le unei civilizafii materiale pi, spirituale superioard gi unitaril ln cadrul acestei unitd{i se individuarizeazd. geto-dacii, despre care intemeiat a scris vasile'pir'an ch ,,geto-dacii, strpinitorii rnarelui drum de civilizalie al Dundrii; de la inceput, deqi urmlreau:'d politici a lor gi co'stituiau un stat bine inchegat, care cir todte invaziile strdine gi 'disensiunile interne se menlinea pe 'acelagi intins teritoriu, primea puternice inriuriri grecegti pe Dundie in sus - gi apoi romane pe Dundre in jos - dar in aceeasivreme oferea la rindul lui gi grecilor 9i romanilqr.o consiste-rr1aspiriiuaie superioari gi foarte caracteristicd, pe care literatura anticA. a CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA consetnnat-ocu mirare gi admira[ie, ficind din geli un popor ap.roapefabulos, prin vitejie, inlelepciune gi spiritul lui de drep- tate" [341. ., l. perioada secolelorII-I i.e.n., asistlm la o deosebit4 dezvoltare a bazei materiale a civilizaliei geto-dace.Metalurgia fierului, avind indelungi tradilii, cunoaqteacurn un inalt stadiu de dezvoltare,ceeace duce ll rdspindireacoaselor,secerilorgi armelor din fier. Megtegugullucrlrii aurului gi argintului ne este dovedit de finetea cu care sint realizatemonezile,brlfirile pluri- spiralice, inelele, pandativele, fibulele, vasele$i lanturile imple- tite din fire de argint. Megtegugulollritului, bazat pe folosirea rolii otaruluipe caredacii o cunoscinch din secolulal IV-leai.e.n., se exprimd printr-o mare varieba[ea produselor,unele caracte- ristice, specificlocale, albeleinspirate din modelestrline. Arba constructiilor s-a materializat in ridicarea centrelor intdrite, dintre care cele mai insemnatesint apdrate prin ziduri din blo- cqri de piatri intr-o imbinare cu totul originald. ln ceea ce priveqte organizareasocial6, dupd cum scrie A. Vulpe:,,...in jurul anului300i.e.n.,gefiierauconstitui$iintr-o fdrm[ de organizarepoliticl radical deosebitdde societateagen- didie. Oace nu o numim incd ,,stat" in deplinul inleles al cuvin- tului acesta, se datoregte d4telor insuficiente privind relaliile econornicegi,socialeexistente in acea perioadi. Avem suficiente temeiurisprea releva.accentuareasensibill a puterii centralizatoare prin perrnanentizareade-alungul mai rnultor secole a traditiei unional-tribale, o orientare politicl relativ unitarS,in raport cu itrtereseleunei arii largi (deci noliunea de teritoriu) un inceput de organizareadministrativ[ concretizatin emitereaprimelor mone- de de'factur['locali, dezvoltareanegolului gi inmullirea contactelor cu lumea elenistici 9i" de aici, aparilia unui fast de curte... Prin dezvoltareaformaliunilor politiqe in fruntea cdrora am glsit un Dromichaites,un Oroles,un Rhemaxos,Tiamarcossau Zalmode- ghicos, se accentueazdtendinla centralizatoare." Acelagi autor scrie cd:,,... saltul calitativ spre o formd politic[ mai avansati,
  • 16. 3t30 'ERBAN BOBANCUO CORNELSAMOIIA.. EMIL POENARU reprezentat prin statul lui Burebista, igi gdsegte explicalia fi- reasci ln desfdgurareaindelungatului proces de dezvoltare a fie- cirei grupdri geto'daceln parte. Actul istoric infdptuit de Bure. bista a constituit uuirea sub conducereaunitari a unei populalii avind aceleaqi interese politice Ei economice, vorbind aceeagi Iimbi, implrtdgind aceleagicredinle qi aspirafii.. [561. Dupr perioada de afirmare a unitdtii statale sub Burebista, pini la cucerirearomanr, agacum subliniaz{Hadrian Daicoviciu, [12] societateadacici a cunoscut o deosebitddezvoltare pe toate planurile. ln ce privegte organizarea.sociallgi politicd ne re{ine atenlia indeosebiafirmalia cI regeleDeeebal a numit ,,prefec!i., la conducereacet5tilor gi supraveghereamuncilor agricole.in afa- rr de reforma organizatoricrin scopul intiririi centralismului pu- terii statale, informalia istoricului antic ne sugereaztro spoi"irea dirijrrii activitS{ii soeiale, dirijare ce nu se putea dispensade criterii calendaristice,deci presupuneaexistenfa unui calendar. ln ce privegte spiritualitatea dacicr, autorii antici o conserrF neazdcu nedisimulatr mindrie, de la Herodot (carescriein secolul al V-lea i.e.n.), ptn6 Ia Iulian Apostatul (secolul IV e.n.), printre cei care o elogiazr numrrindu-se platon, clemant din Alexandria, Xenofon, Atheneu, Theopomp, Mnases din patras, Dyo Chry_ sostomul, Hellanicos, Strabon, Iordanes, Heraclid ponticul, Plutarh, Hesychius, Suidasgi chiar marele invingitor al dacilor, imp[ratul Traian, suslinind ci slnt cei mai viteji dintre toate neamurile, iar aceasti vitejie a lor nu se datoregte calit6tilor fizice, ci calitdlilor spirituale pe care le au; Chiar dacl am accepta,agacum sustin unii autori, ci lorda_ nes a exagerat ln laudele ce Ie aduce activitifii gtiinlifice a lui Deceneu Ei, ln general, atunci clud vorbegte despre calitdfile CALENDARULO€ tA SARMIZEGETUSAREGIA moraleqi cunogtinleleEtiinfificeale dacilor,seimpune s[ observim c[ scriind desprecunogtinlelelor astronomicetrebuie s5 fi existat anumite informalii sigure pe care s-a bizuit, fiindc[ autorul antic nu face referiri de ordin general, ci precizeazi ci Deceneu i-a inviiat pe daci cele 12 semne ale zodiacului; cum cregtegi des- creqtefala lunii; cu cit globul incins al soarelui deplgeqtein mF rime planeta noastr[ terestr[; numele a 346 de stele qi sub ce nume luneci ele de la risirit la apus pe bolta cereasc[. In aceeaqiordine de idei se poate aminti gi informalia lui Strabon in sensul c5 Zalmoxis invilase de la Phytagoras ,,unele gtiinte ale cerului". Ne afl[m deciin prezenlaunei spiritualitIli capabilea cumula si sistematiza cunogtintele qtiinfifice necesare alcatuirii unui calendar, clt gi a ,,inscrie" acestecunoqtinle ln construcfii rnonu- mentale cum slnt monumentele de la SarmizegetusaRegia.
  • 17. I CAPITOLUI, 2 MICUL SANCTUAR CIRCULAR 2.1. ANALIZA NUMI]RICA r STRI.]CTURII lnainte de a se expune pe larg corelatia dintre structura numericd a micului sanctuar circular qi ipoteza autorilor asupra modalitdtii misurdrii timpului, se lmpune o scurti trecere tn revisti a cercetdrilor ce au avut acela$i obiect. Uncle cercetAri leagi micul sanctuar circular de un calendar lunar [21]. Se presupune cd fiecare din cele 13 grupe de sttlpi (fig. 2.1) reprezinti o luni lunartr' echivaientd indilerentd ln raport cu componenla inegalh a grupelor (de 8'7 Sl 6 stllpi); penttu cleterminarea valorii ln zile a unui stilp, valabild pentru toatc ccle 13 grupiri, s-au presupus doui ipoteze de calcul: a) o lund lunard : 28 zile, echivalenli inspirati de epoca Vedelor indieue, clar care contravine tluratclor astrononice tte 29,5 zile pentru luna sino- dicr{ 9i de 27,33 zile pentru luna siderali; b) o luni de 28 zile : o grupare de 8 stilpi. Aceste doui ipoteze de calcul conduc la valoarea de 3,5 zile atribuiti unui stllp, valoare aplicatd Ei Ia grupele de 6 qi 7 stllpi. Ca urnare, componenla anului lunar, format din 13 luni, este: 11 luni de 28 zile liecare :308 zile, 1 lund de 24,5 zile (7x3,5) : 24,5 zile, 1"lund*.tle 21 zile (6x3,5) : 2l zile, Total 353.5 zile Ipoteza este inleresanti doar prin plisma rezultatului global, apropiat de cele 354,37 zile ale anrrlui lunar mediu astronomic. Alte cercetiri se referi la posibilitatea existenlei a 13 luni (numirul de grupe de stllpi din rnicul sanct.uat' circular) de 28 zile fiecare [11, p. 2621, rezultlnd un an solar de 364 zile. insd, chiar autorii acestei presupuneri se lndoiesc de vaia- bilitatea ei, deoarece in acest caz, fiecare stllp din cele 11 grupe de ctte 8 stllpi ar reprezenta 3,5 zile, ficcare stilp din grupa de 7 sttlpi ar reprezenta 4 zile, iar fiecare stllp din grupa de 6 sl"ilpi ar rcptezenta 4,66 zile, fapt inacceptabil pentru ci indiferent de tip, calendarul presuprtne o sirnbolizare identictr pentru durate ldentice. Sttlpii micului sanctuar circul.rr slnt identici dimensionali deci, fiecare ar trebui sI reprezinte o aceea;i lrnitate de timp. ln legAturi cu micul sanctuar circular, acestea ar fi principalele sale ipo- teze de funcfionare In colitate de calendar lunar sau solar. Ele conlin elemente ! - Colendoruldr lo SormizegeturoReglo
  • 18. 2E 34 SERBANBOBANCU ' CORNELSAMOITA ' EMI! POENARU tnteresante;i au ficut ca sludiile ultcrioare si aibi un punct de plecare,un ma- terial de analizat, bineinlelesatlt cu defecteclt gi cu calitili. 88 CATENDARUT DE LA SARMIZEGETUSP. REGIA Atunci o circumfcrinld a rnicului sanctuar circular reprezintd 101 zile; parcurglnd 3 sau 4 circumferinle (101x 3:303 Zile gi 101 x4:404 zile) se observ6 cA valorile oblinute slnt prea Indepertatc fafd de valoarea aproximativd in zile a unui an tropic (365,25 zile) - valoare dealtfel cunoscutd de unele civilizafii arrticc. Daci 3 cit'cumferinle reprezintd nlai pulin declt un an iar 4 mai mult, rcspcctarea primului principirl conduce la lntrebarea: cxistd (gi dacd cxisti clt cste) un multiplu M de circumlerin{e rnaxim apropiat (ca valoale ln zile) de un nurnir R lntreg de ani?* Aceastl intrcbare este ilustratd prin relatria: 365,25R; 101n/. (2.1) Deoarece tn (2.1), numerele R 9i .7tf stnt lntregi gi pozitive (adicd Il,M e N -- rnulfimea numcrelor naturale), iar cocficientul lui R (valoarea aproximativd ln zile a anului) cste fraclionar, translormarea relaliei (2,.1) lntr-o egalitatc se facc prin: 365,251?:101j1.1+I" trr care Y e Q (multimea nnmerelor ralionale). (2.2) Ildrinrta y (rxprimati in zilc) dinrelafia (2.2),replczintdtn scns calenda- ristic ,.intirzierea" - l'(0 sau ,,avansul" - y>0 dupi I? ani a timpului cuan- tilical dc cdtre calcndar (un calcndar este de fapt o convenlie dc misurarc a tim- prrlui) Iati Co timi:rrl aslronomic deternrinat expcrimental (la diferite nivele <lc prccizie). I'na din plobicrnele centralo ale calcndarelor, indifercnt de epoca in care au frisl.rrcate, este aceea a constmirii unui sistem in cale Y (ln valoare absoluti) sir Iie rit mai apropiat dc unitatea de mlsurd a calendarului, adici zirta, pentnr r:i numai in acest caz corectalea tirnpului calendaristic ln raport cn ceI rrstronornic, se poatc cfcctua comod, prin addugarca sau scoaterea unei zile (urcntual mai multe) nrimai din sistemul de numirarc care cstc calcndarul, {iri n se clistmgc imaginca scurgerii continue $i ncintrcrupte a timpului. Accastd rorclie crr o zi (sau mai multe i:r calendarele mai pu{in prccise) rcspectl deci rrl <.loilcapiincipiu cle cuanl-ificare a timpuhii (t'nunfat mai inainte) $i este dovc- riiiir t'le majoritatca sistemclor calendaristice cunoscutc. * DacI in lucrare sc ut-ilizeazd unele proceduri :rlgebrice, aceasta nu inseatnni cir qi cleatorii monumcntelor luale in studiu posedan cuno$tinle Ei proceduri dc rucola;i tip; prin analogie cu alto civiliza{ii de aceeagi vechime, de la care s-au pistrat materiale scrise, sc poate indrituit bdnui ci ;i dacii au utilizat la consti- tuirea sistemului lor calendaristic'aceleagi proceduri simple: observalii astro- nomice milenare, sinteze repetate a acestora in scopul unor imbundtSliri succe- sivc etc. De altfel lucrarea lgi.propune doar explicarea funclionririi sistemului cnlcndaristic ;i nu gdsirea mctodei concret.e utilizate la constituirea (elaborarea) Iui. 3r 6 grupe de cite 0stitpi c% t",il. r.ir,1'rsrlF,e l 1,, 1ff.*,1; ; / / sstire' '.$',I s* :Qry'/ <:,e*.*r*;? -' ---.--- J-; Fig. 2.1. Considerlnd critic ccroctirile prezentate mai sus, prin prisma unei logici matematice clt mai pu{in sofisticate gi corespunzatoere niYelului de dezvo}tare al Stiinlelor din perioada istoricd a construirii ;i utilizirii calendarului, sc poate enunfa un prim principiu: fiecare element arhitectural - sttlpi ln cazul micului sanctuar circular - Lrebuie sd reprezintc un nurnir nefraclionar de unitdfi de timp. tln al doilea principiu este: pe planeta Pdmlnt' cea mai mici unitate natu- rald de timp, imediat sesizabild gi instalatd biologic probabil dintotdeanna, este zfua (24 de ore ln accepJia actuali) $i ca urmare orice calendar trebuic si rndsoare sclrrgerea timpnlui cuantificat ln zile. S-a considerat ci orice abaiere de la aceste doui principii de cuantificare' echivalare genereazd doar ipoteze cu caracter teoletic, cu probabilitate foarte mici de veridicitate gi dc aceea se adoptd aceste principii ca prime criterii de analiz5 ln lncercarea de explicare a monumentelor. ln cazul micului sanctuar circular se propune echivalenla: t lespede (un stllp mai lat):1 tnsemn de separare (cagi ln [I7, p,245 9i262]) qi un stilp de andezlt :1 zi (cu lnfelesul de zi + noapte)'
  • 19. 36 SERBANBOBANCU ' CORNELSAMOTLA ' EMII POENARU in tabelul 2.1. slnt date valorile lui JPentru care Y este mirlim' conside- rlnd ca variabili independentd pe R. Solutiil.b ecualiei (2.9) stnt de doud tipuri: independente (adici R,lu respectiv Y nu au nici un divizor comun) qi dependente {obtrinute prin amplificarea cu acelagi numir natural a oricdrei soiufii indepen- dente); ln tabelul 2.1 slnt prezentate soluliile independente pentru R{99 ani- din urmitoarele motive: - calendarele aceleiagi perioade istorjce nu utilizau cicluri convenfio- nale (si imediat itrmdloare anultri) mrri; _pentruunobservatoralcerultriacelorvremi(ctrnoscutiiindcidu- ratamedie,devialderamicd)unciclupreamaredevencainoperant, ln ceea ce priveqte aplicarea unei eventuale corecfii' ln domeniul de varialie propus pentru y'1, intereseazd acea solulie care tl are pe Y clt rnai apropiat cle valoarea 7 (o zi), aDa cul1l S-a precizat mai stts. se observd ci solulia care satisface ln cea rnai mare m5surd dezideratul enunl.at €ste: P:13; X,1:47; Y:+7,25' (2.3) care, tradusi ln elementele constructive introduse de rnicul sanctuar circrtlar lnseamnd: dup6 13 ani lropici rotunjiti, mdsurafi, prin 47 de rotatii complete (1 rotalie completd:1 circumferinli valorlnd 101 zile), timpul caiendaristic rdmine ln urma timpului astronomic cu o zi qi un sfelt. All"fel spus, dupS 47 dc circumferinte, numdrul de ziie ale calencltrrului micului sanctuar circrtlar este rnaxim apropiat de durata a 13 ani tropici rotunjili' Datorit5 acestei apropieri maxime lntre valorile comparate prin relalia (2.1), corec].ia calendarului se poa[e face dupi 13 ani prin adiugarea unei singurc zile - ziua de coreclie. Ecualia (2.2). consitterlnd valoarea mai exacti a anului tropic, se trans- {ormd ln: 365,242198_lt:101M+ y. (2.4) in acest caz se obtin soluliile din tabelul 2.2, care pentr' J?{99 dau un singur optim (ln sensul Y:1): .P:13; 1q:47 ; Y:+1'148574. (2.5) Modulglobaldeabordare<leplniacum,datprin(2'1)'conducelaoprimi concluzie importanti: calendarul reprezentat de micul sanctuar circular avea probabil la baz{ un ciclu de 13 ani tncheiat printr-o zi de corec}ie,posibil a fi fost zi de mare sirbitoare (zi lastd sau nefasti)' Pentru tranzifia de la abordarea calendamlui organizat ln cicluri de ani (adice organizat pe numir lntreg de circumlerinle-rotatii eomplete), la aborda- rea anuali a acestuia, se deduce din propozilia odaci R ani se m[soari cu ]lf circumferinfe, atunci un an se mesoare prin K circumferinte": M tl:-. p I 2 5 11 1' l3 1A 7i 18 1() ,1 23 )7 2B 29 31 JJ 34 35 .1 1 l]8 (2.6) 41 Tabelul 2.1 4 11. 1cS 29 ,10 .tt 61 65 69 83 98 101 105 172 119 1ra 72i 137 1418 -3 8,75 23,50 -1 5,25 8,25 31.7 5 7,00 -2 2,25 40,00 IrPS -3 7,50 ,18,25 9,50 .)cD< 5,75 | 7,75 -3 6,25 26,00 -t 2,7 5 10,75 34,25 _ 4,50 -4 3,2 5 -1 9,75 42,50 27.25 I JU 159 163 170 1t'i 181 184 192 1!1 9 208 273 277 227 D't1 ., ') (l 242 250 253 257 264 2i 1 2/5 278 286 289 -5 0,2 5 12,00 -2 6,75 20,25 -1 8,50 43,7 5 -3 3,75 -1 0,2 5 13,25 36.75 2,00 -4 0,7 5 45,00 -3 2,50 2 9,7 i'; 1 .1,5:0 _)._tt5 4,7 5 nt: i. -1 6,00 46.25 11nf] 293 t(1 300 307 JI I 2tt JJJ 3414 347 JJI JDd -4 6,50 I D,/ A 39,25 0,50 -l 4,'t5 -3 0,00 -4 b,25 .+4 15 49 50 51 55 59 60 ()l 6il 60 67 69 81 82 83 85 86 89 q, 95 96 99 17,00 *2 1,?5j 1.75 7l 75 77 tu 80
  • 20. '1 2 'J 7 B 11 I2 l3 .A 18 19 ql 23 2i 28 ,)q JI .lJ Q/ JJ 38 4 7 11 18 t( 29 !10 43 47 51 61 65 69 /i) B3 98 101 105 7t2 119 723 727 134 148 43 44 +ll 47 /o 50 JI 55 59 60 ti1 0rt 66 o/ 69 70 77 /c 1J 76 *38,75780 23,48439 - t 5,27 3 40 8,21099 31,69538 7,06217 -22,33582 39,90637 t,t 4857 - 37,60922 48,1 1736 9,35956 -29,39823 5,91:J841 17,57055 ,30,46065 25,78751 -12,s7$25 10,50813 33,99253 4,76526 - 43,52307 - 20,03867 12,20352 26.93011 77 tq 80 155 159 163 170 177 181 184 792 199 206 213 217 227 a.t 1 239 250 264 271 2'.15 27 8 286 289 50,4 1451 11,65671 *27,1 0109 3,61669 19,86770 -18,89110 4:1,35209 -34,1 6350 -10,67911 12,80528 36,28968 2,46812 - 4I,22592 ,14,50067 -33,0 1.{93 29,2272() -48,28833 13,95386 -24,80394 1,31954 2 2,1 6,-18 -16,59295 ,15,64924 -31,86635 30,37584 81 82 83 85 86 89 92 95 96 ot QQ 293 tot 300 307 al J JJJ 333 :]51 358 Tabelul 9.9 8,381S6 -17,13976 15,1 024:l 38,5868:l o,1709? - 15,44137 -30,7 1778 -.1 5,99119 16,25100 -22,50679 0,97760 CALENDARUTDE LA SARMIZEGETUSAREGIA 39 inlocuind pe (2.3) tn (2.6) rezultd: Ii:47 =+r{:3 9i '-L circumfcrinle' . s: Ir'/i. Pnt g': 113 siptdmini, deci rezultd: S:13, .K:47 sdptdmini; (2.7', 13 Solufiile (2.3) 9i (2.?) nu depind de numdntl de gmpe ln care cste divizat' prin lespezi despirlitoare, micul sanct[af circular; dar acesta este divizat ln 13 grupe deqi eI putea fi ciir,izat qi alLfel, f5ri a fi alterate soluliile (2.3) qi (2'7)' implicate derar de totalul de 101 stilplzile a cifcumferin{ci sanctuarului. A tloua concluzie importantd ai celor de pini acrlm este cd aceastd divi- zare tn 13 gnrpe nu este lntimplitoare ci ciutatA, deoarece numai astfel: a) anii dacici aveau invariabili acelaEinumir de "sdptimlni", dac{ se accep- ti echivalenla: o grupi:o sdptimind. Nttmdrul S dc sdptdmini ale unui an se calculeazi inmulfintl numdlul de siptdmini lI/ al unei cir- cumferinte cu valoatea untti an cxprimati ln circumferinfc 'li' adici (2.8) b) anii dacici lncepcau irrtotdeauna cu prirnt zi a uuci slptiltnini iii se sfir$eau cu ultima zi a unei siptdmini, proprictate interesanti de carc nu se ltttcurS.nici calendarttl actual: c) toate ccle 13 zilc de inccput a cclor. 13 sirptimini erdu, itt ciecursul unui an, ciclu, o singurir dali zile de inceput dc an Aceasti proprietate se clatoreazi dispunerii circtilarc a stilpiior micuiLri sanct"rar 5i condtlce la ideea asocierii clintre scurgereacontinui a timpului qi rotirea continud qi unisens* (un fcl cle proieclie pland a rtnei,,spirale" a timpului) po circumlcrinla sanctuarului circuler; d) cei 13 ani dintr-un ciclu puteau Ii lnsemnafi pe ccle 1l) lespezi despdr- fitonre, urmind ca cpuizarca marcirii tuturor accstor lcspezi si semna- ieze lncheierea ciclului gi efectrtarea corecIici; e) apirea o succesiune irnuabili (indiferentS de an sau cicltr) a slptitml- nilor:8 siptimini de 8 zile, l siptirnind de 7 zilc,3 siptdmini de 8 zilc, l sdptdmind de 6 zile, dupd care urmart din nou:8 sdptlmini de 8 zile' g.a.m.d. A,ceasthimuabilitate a scurgerii siptiminilor (punctrtl c) de mai sus)' ufor de mcmorat clc cdtre popor, a constituit snporLul propunerii de a se donumi ,ca- lendar dacic civil,,, sistemul calendaristic al mictilui sanctoar circulat. * in lucrarc, sensul de rotalie consiclerat cste cel trigonometric (antiorar) tn toate si[uafiile. De fapt sensul de rotafie a lost ales arbitral, deoarece el nu modificd calitativ rezultatele obtinute.
  • 21. 414'i) $ERBAI{BOBATICUO CORNELSAMOILAO EMILPOENA,RU Datorilri idcii rotirii ccntinur, a faptului cd fiecare an are tntotdcauna 47 sdptlmini si a celor 2 sdptdnrlni de exceplie (de 6 $i 7 zile), valorile ln zile ale anilor dacici -- cupringi lnh-un ciclu de 13 ani - slnt fluctuante, Considerind ca punct cle plecare in rnisnran'a timpului, punctul (a) riin figura 2.2, !e constatd cd primul an incepea in ptrnclr:l (a) 9i se termina ln punc- Iiig. 2.2 tul (i), al doilca lnccpca ln punctul (i);;i se terrnina ln punctui (r1),...,Lrltinul an (al 13Jea) lncepea in punctul (/) qiise termina ln punctul (n) -- inceperea anului ln punctul (d), sprc excnrplu, trebuie lnleleasi ca o lnarcare a primului stilp-ziud, luat ln sens tr jgonomctr.ic, dintre lespedea (o) ;i (D), iar terminarea anului tn ;runc- tul (a), ca o marcarc a riltimului stllp-ziud dintre Iespezile (m) qi (o) * si se mai constati cd anii alcau, in ordine, urmitoarele valori ln zile: 346*366-365- 366*365-364*:166-365-364_367_364_3e6_365. in tabelul 2.3 se prezintd succesiunea sdptimlnilor din cadt:ul liccdrtri an dintr-un ciclu cle 13 ani. sc cbscrrd cd fluctuanla tn zile a anilor daci cste irnpli- catd de structura ultimclor 8 siptdmlni alc anului: clac:i In aceste I sdptimlni nu este nici o slptimlnd dn extcl:tie, anul are 36T de zile; daci ele confin o strp- CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA mlna de 7 zile, anul ate 366 zile; dacd ele contin o sdpttrmtnede 6 zile, anul e 365 zile; qi ln sflrgit dac6 ele contin o sf,ptimln5 de 7 9i una de 6 zile, anul e 364 zile. Aceasti fluctuanfi a anilor dintr-un cicl[ de 13 ani ln jurul valorii medii ull apropiatS <le valoarea anului tropic, avea consecinla cd utilizlnd valori Iiig. 2.:| tntrcgi (perltru zilele unui an), clupi 13 ani apropiere a tirnpului calendaristic de timpr:l astronomic era apr.oximativ cle o zi, astlel lnclt se putea face corecfia. Procedura cle a utiliza ani fluctrianli (aici incluzindu-se qi anii de valoare fixi drr corectali anual) este proprie aproape tuturor calendarelor $i este generatd tl|'iruposibilitutea obiect.ir,i a masru5rii exacte cri valori tntregi (anul ln zile) a llnci rndrimi nclr]tregi (anul tropic); imposibilitatea este lnldturatd considerlnd rrrcclia unor mhrirni intregi, clar neegalc, ce trebuie si se apropie clt mai mult rlo mirimea neintreage. ln fontl qi calendarul actual utilizeazi ani fluctuanti de l|05 ti 366 zile (ani bisextili). Datoriti alegerii ca ptrnct de plccare a prnctului (o)' un ciclu de 13 ani coul.ine urmdtoarca lmpir!ire'simetrici: :r(i,1+366+365366+3651304+366+365 364+307-384+q66+645 1d95 737 1095 731 1095 tA T N iiilil il
  • 22. ANUL Bt8 818 818 3ls s 18 8 t8 6t8 E 17 8 i8 B 18 8 t8 8lG 8 tB 818 8t8 718 1a 18 19 20 8 8 8 6 8 Tabeittl 2.'j (.cotlli ltulr e )I'abelul 3.3t' B 8 ^at (; 8 s --. E 8 8 8 8 8 8 .5 8 ANTIL Prrnctttl clc in ceput Prrnctttl de slirsiI F o I F" F F" F tr. :irl J z z L 4.. 8 8 8 ^6 T- 8 s 8 8 8 'l z F o )6 6 i I F. 4 tr ra E I F" 4 Fr 8 6 8 8 8 8 ^6 I --:_ 6 8 8 8 8 8 B18 8t8 7ls 818 8ls 818 Gt8 817 818 slB 818 B IG 8lB 818 818 718 818 B 18 8i6 ri 18 817 B --- ti ; ^d ?- t; I 8 8 -8 8 8 8 8 27 --^ :16 ,), ---a-' :JO *Jt - :xl J.I -^; itC -- JN 8 7t8 8IB sl8 Slri rilS 817 818 8 d 8 6 8 8 8 6 f.i 8 8 8 8 8 8 8 s 8 8 * -t8 a)v 40 -* 1' a B 8 ---:- 8 G 8 ^IJ 8 .-^ IJ 8 --:- IJ 8 ^6 . 8 8 E 6 6 8 8 8 8 8 8 8 818 818 _-l__ 818 718 8i8 818 u It *lt -t-617 ult_t_ 8lB 8i8 816 818 s ls tlu ? 18 tlt E t8 818 $ls_.-l_ elz-l- 8ls 818 818 8lc 8 --:- tJ il ^IJ 8 ;-lJ 8 u 8 8 8 . s 8 8 6 8 8 8 8 8 8 8 8 8 5 5 ;at 8 8 ai a B ^IJ 8 8 8 8 8 8 8 8 8 tl 8 8r 8 8 s lz s18 s18 s 18 s 16 Elii 818 sl8 zi8 s 18 s ls tl 18 Gt8 8 t7 rilS ul8 81817 81818 fllBl8 E ft 8 ^6 6 ^ft El6 8lu 818 8 8 2 I ^6 8 6 8 .J --:- ?t 8 ^.' a 8 6 ^*a5 8 8 8 U slti s 18 s18 zl8 81818 sl8l8 lsl8l8ttr 8 ^'tt 8 ^6 8 It 8 8 8 -..- 8 8 6 8 1,,l- lnn t- I r" t- l+o 147 8 8 8 p 6 8 7 8 8 8 8 b 8 a 8 8 8 B 23 24 25 26 I I'i'al ztr-nJ :lo''t t I I ,rrlrrrlrfi +l*l--l 7l 8l sl 8l 6l i*l 'l8l 8 (; 8 ^l.' s ^6 8 ^i5 8 8 6 8 364
  • 23. $ERBANBOBANCUO CORNELSAMOILAO EMILPOENARU ln 5 subcichrri allcrnantc de cl{e 3 9i 2 ani, arind durata de 1095 $i rts5}cctiv 737 zile. liicul sanctuar circular tste dcci o struclurA nrtmericd astlei alcdt.uitd, lnclt si mesoare scrirgereacontinud a timpului prin rotalia ccntinul pc o circurn- ferin!d, constituiiS din 13 grripdri-siiptdmini de stilpi-zilc. Se reaminteqte ci 8 fiecare an este parcurs prin 3 rotatii completc plLrs * dint"r-o rotatie (tig. 2.3). Iraptul cd lotali.ile sint contjnue, mascind intr-o oarecare mIsuLd inctputu- rile qi sfirqiturilc de an, face neccsari existenla unrii sistem de r.nemorarea scur- gcrii sdpliminilcr, astfrl lnclt si sr pcali cunoa$te ugor momenl.ul stirqitnlui unui an ;i al lnceputului anulrri urmitcr. Aceasti problcmd sc :a rclua ln clpi- tolul rrtnrilor. 2.2, ]|IECANISI,II][, FUNOI'IONANII De la inceput menlionim cI utilizarea micului s&nctuar circular (ca de altfel ;i a celorlalte monumente pe carc ie-am studial) ca sistem calendaristic nu neccsitl cunoptinfe matern.ltice compiicate, opera[ia principali gi unic[ fiind adunarea unilirtii. $i astdzi, claci facem abstrac!.ie dc conven,tiile calenclarului, adicl cleslptirnini ;i luni, utilizarea acestuia inscamni adiugarea unei zile (uniLatea de bazi a oricerui calendar) la zilele trccute. Faptul cd dacii, ca gi toate popoarele vremii lor, ca gi nr-riastiizi, aveau probabil un calendar cu utilizare fireasci, constituie unul din algumentele logistice ale acestei cerceteri. ,A.dunarea,la zilele trecute, a unei alte zile, di'i calendarului un caracter accesibil,cl fiind la indemina tuturor. Totuqi, momen- tul sfirgitului de an, al corecliei etc., adicd toate elementele nlsu- ririi timpului care depind de observaliile astronomice, erert pro- babil gi la calendarul dacic, apanaiul conducltorilor spiriluali ai popoareloracelorveacuri, preolii, care-$ijustificau gi prin aceasta ascendenla lor asupra maselor. Posibilitatea de a prevedeft eve- nimente ciclice biologice, astronornice, a fcs,t, milenii intrr:gi, sursl de pulere. CAIENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA Micul sanctuar circular este (din punctul de vedere al cerce- t[rii noastre) Lrn calendar solar. Pentru stilpii sii se utilizeazl cchivalenfa despre al clrei firesc am mai vorbit ;i asupra c5reia vom mai reveni: I stilp :l zi (zif noaPte) I'IicuI sanctuar circular are, dupd cum u;or se poate vedea in figura 2.1, un numdr total de 10i stilpi' Faptul cii aceqti stilpi sintlr'upa1i, cu ajutorul unor stilpi mai lali (pe care i-am de- nurnit lespezi), cite 8 (marea majoritate), cite 7 9i cite 6' conduce in acest stadiu al explicaliei, doar la o a doua convenlie de simllo- lizare ce o ProPunem: I lesPede:l insenn ile seParare urmind sI revenim asupla motivelor (cirrtate presuprtnem noi, anticipind explicaliile ulterioare) care au determinat asimetria in constituirea numeric[ a grupelor de stilpi' De altfel 9i m5'sur5- torile topometrice precise (dac[ ar fi s[ nu lulm in seamd dezve- iirile arheologice atente ce s-au efectuat in zond) pe care le-am ficut la monlrmente, exclud o asimetrie intimplltoare sau acci- dentall; asimetria a fost ciutatll Problema urmetoare este cum se ,,citesc"' cum se adunl stilpii-zile, ca sI ajungem la valoarea in zile a anului' adic5' Ia momentul cind, peniru observatorul de pe plmint' soarele ajungea in aproximativ acelaqi Ioc de pe bolta cereasce' Pentru aceasta alegem un sens de parcurgere (de rotalie fiindci.micul sanctuar este uncerc) qi propunem sensultrigonometric (antiorar); propunerea noastra are doar rolul de a determina cititorul sI efec- tueze calcllele viitoare in acelagi mod ca ti autorii, in cazul in care cloreqte aceasta, sensul neinfluenlind rezultatele' A treia convenlie de ,,citire"ce o propunem, este deci: 45 Sensulde parcurgere:anfiorar (trigorometrie)
  • 24. 46 9ERBANBOBANCU ' CORNELSAMOILAO EMIL POENARU E,vident ce nu putem aduna acurn zilele Ia inlimplarc, ci trebuie si incepem de under,a. Penlru funclionarea solitar:j, independentS. a calendarului simbolizat prin micul sarrcl.uar circular, inceputul numlrlrii zilelor unui an este indiferenl. Cir- cumferinla micului sanctuar circular are 13 lespezi, gi se poate incepe numdritoarea pornind de lingl oricare din acestea.(lnsi, spre sfirgitul lucrlrii, se va demonstra cd ,,inceputul" numlrlrii zilelor este unul singur pentru un ciclu de i3 ani; el, stilpul rrr. 1 ziua nr. 1 a ciclului, det,ine impusl qi singulari, numai prin corelarea accsl.uicalendar cu celelalle monumente de la Sarmize- getusa Regia, fapt care intlregte ipoteza utilizlrii mai multor monumenl"e corclate in scop calendaristic ;i confirml unitatea de gindirc a celor care au construit aici, in virful unui munte, line:i cetatea regala,pe teraseartificiale, stilpii, lespezilegi tamburii sanclurrelor. I.'acemprecizareaaceasta,a e.xisten{eiunui,,inceput,', aici, acum, inbr-ln stadiu pufin avansat al expliclrii mecanismului c:tlentlalulLti,p'.tnit'ua nll crea ulterior nedumeriri, confuzii, sau irnprt''sia unei schiinbIl i dc al-itudine a autorilor). Ir,rrzuntincl,pu [em enunla deci: lJumirrarea zilelor unui an se poate ineepe, de Iingei oricare dintro eele 13 lespcz-i ale mieului sanetuar Vom prezenta acuur, ajuta[i de scheme (fig. 2.4), numirarea zilelor unui an. Alegind, spre exemplu, lespedea notata cr (d), ca loc de incepcre a numdrf ii zilelor unui an, pllnind la expirarea primei zile a anului un insemn caracteristic pe plimul sliip, cel de lingi iespcde (marcaj cu dubli barare pe fig.2.4), inscamna cd am realizat evidenla unei zile (prima) a anului. A doua zi a anului va fi stilpul urmitor, gi aga mai departe, pini se y3 gpuiza prima grupare de stilpi (autorii au asernlnat o grupare rtc stilpi- zile a micului sanctuar circular cu o sdptlmini; aceastl asociere se recomandd cititorului pentru a-i ugura reprezentlrile saic rls1lpra trecerii timpului, in conformitate cu conven{iile de asiiez,jalc structurlrii calendarului). CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA Procedind in continuare ia insemnarea stilpilor, vom ajunge sI efectuim o rotalie completi pe micul sanctuar circular, echi- valcntl cu trecerea a 101 zile, deci: O rotalie eomplet[:101 zile Cum aceastl rotalie este departe de valoarea in zile a anului, cvident cI insemnarea stilpilor continul, zi de zi, neintrerupt. DupI incl o rotalie se obline: Doud rota{ii eomplcte:202 zilc iar dupi inci o rotalie: Trei rotalii eomplete:303 zile Ne apropiem tot mai mult de momentul incheierii anului' Astfel situalia insemnirii zilelor urmltoare termindrii a trei rotalii complete, rezulti succesiv: - dupl epuizarea primei gmplri:303*8:311 zile, - dupl epuizareaceleide a dona gruplri: 311f B:319 zile, -- dupl epuizareaceleide a treia gruplri: 319*B:327 zile, - dupi epuizareacelei de a patra grupdri : 327*6:333 zile, - dupd epuizareacelei de a cinceagrup[ri:333*8:341 zile' - dupd epuizareaceleide a Daseagruplri:341f8:349 zile, - dupi epuizareaceleide a gapteagruplri:349*8:357 zile, - dupl epuizareaceleide a opta grupdri:357f 8:365 zile. Iatd deci cI: Dupi trei rotafii eornplete pe mieul sanctuar circular, adduginil incd B grup5ri-sf,ptimini stilpi'zile, se obline valoarea in zile a unui an calendaristie dacic La terminarea anului, dac5.marclm cu un insemn caracteristic Iespedea (l) de lingd stiipul ce a semnalizat terminarea anului, vom avea un sistem de eviden!5 qi pentru anii calendarului. 47
  • 25. I tt '*1 CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA 48 9ERBANBOBANCUa CORNELSAMOTLAO EM|L POENARU ^atEts:*86*l;*F$*to^ 'g{' t *f}' J'i h"o% J- : {u c-"- of? ";i3 r0 St prinroa o $ ! onulu' Eoa' o m :dt't o*J-oo- O /tY ^ b t- ^.ndf-ttoof;ro".r,a6ar' t ..."rto1t*t"tott"tt {u o$,. "9a .'c i 3: g, Prrmosdpiominode8 zite " t I!a i! 35-gm 'g i^goa '...; o^o€ .-%'.nn 3.r.. r.. rt.t"tl- ^o*Euf da3'J 5ce&c- - -tQ- ' -"*, f- t h -e'- od -$ "O x o '9ro ot* h rdq F rs {l t Primele dcu6 zile ele E E o"ulu' F a: "- efi 'q ,rn ooJ a.^o :'f,E- c -"n"an--oaa.- b -"!Qii:t=:ro?t Ftg.2.1 -f=*. /;%;,*e=Rtr{{. '-w ffiL utmees:dpr6rn?!ce J#i :v..1*,.00"."d","ffiw "*, ' Fig, 2.4 (continuare) 4 - Colcndorul de lo Sormizegetuso Rcaio
  • 26. 9ERBANBOBANCUO COR"ELSAMOILA ' EMILPOENARU ln exemplul considerat, deoarece am inceput linerea evidenlei de lingi lespedea (d), am oblinut un an de 365 de zile. Deqi se pot trage acum citeva concluzii dupl acest prim calcul a unui an dacic, vi propunem ca mai inainte s[ numlrim in acelagi mod gi zilele anului urmdtor. Evident, pentru anul urmltor nu se mai pune problema locului de inceput a numdrdrii zilelor-stilpi, deoarecenumdrarea zilelor se va face in continuare, pe micul sanctuar circular, una urmind celeilalte, aga cum le triim noi oamenii. Pentru mulli dintre noi, sfirgitul unui an este gi azi un eveniment calendaristic nu unul astronornic, iar acestui sfirqit de an, ii urmeazl o altd zi, care, dacd n-ar exisla ideea de an, impusd in ultiml instanld de miqcarearelatir'5 a sogrelui gi p[mintului, ar fi o zi ca oricare alta. Considerdm ci aceasti stare de fapte era gi mai accentuatS pe treapta de dezvoltare istoricd a strdmogilor nogtri, cind nici cele mai elementare nofiuni Etiinli- fice nu pltrunseserd masele, stipinite de misticism. Este deci firesc, gi biologic gi conceptual, ca ultirnei zile a anului care a trecut, s5-i urmeze gi in sisternul de eviden!5, viitoarea zi, prima zi a noului an: NouI an ineepe de lingd lespedea, Iingd eare s.e terminat vechiul an Si procedlm deci Ia numdrarea zilelor anului urmltor celui din exemplul de mai sus. Dacd s-au efectuat trei rotalii' com- plete, pornind de aceastl datl de la lespedea (l), la finele lor ajungem tot la lespedea(l), dupi scurgereaa 303 zile. Considelind in continuare, adiliile succesive de gruplrisdptimini, oblinem: - dup5epuizarea primei grupdri: 303*8-311 zile - dupd epuizareaceleide a doua gruplri: 311*8:319 zile, - dupd epuizareaceleidea treia grupdri:319*8:327 zile, - dupd epuizaiea celei de a patra gruperi : 327*8:335 zile, - dup5 epuizarea celeide a cincea gruplri: 335*7:342 zile, - dupl epuizareaceleide a gasea grupdri : 842S8: lbO zile, CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA - dupi epuizareaceleide a ,aptea gruplri:350*E:358 zile, - dupd epuizareaceleidea opta gruplri: 358*8:366 zile. ln acest an, lespedea care marcheaz[ incheierea anului este Icspedea(9). Acum se pot trage c.oncluziilepe care le-am aminat cu intentie, mai inainte. Prima, este aceeh ci anii dacici, rezulta{i din numirarea continud a stilpilor micului sanctuar circutrai.,nu au valori egale ln zile. A doua, este aceeacd valoarea inegali in zile a anilor dacici, este datorat[ impliclrii diferite a grupdriior de 6 sau Z zite, in &cesteultime 8 grupdri care se adaugd de fiecare dati la trei ro- ta[ii complete (afirmam mai inainte cI acestegmplri ,,rup" sime- tria numericd a stilpilor micului sanctuar circular). Astfel in primul an al exemplului nostru (an de 865 zile), avem in aceastd ultimd secvenli a anului formati din 8 grupdri de stilpi. o grupare de 6 zile, iar in ai doilea an al exemplului, o grupare de 7 zile. $i dacd continudm si numlrlm neintrerupt zilele pe stilpii micului sanctuar circular, in sistemul extrem de firesc propus, ob{inem urmitoarele valori in zile ale anilor dacici: 364- 366- 365- 366- 365- 364- 366- 365_ 364_ 36?_ - 364-366-3G5. Succesiuneaaceasta a rezultat considerind ca punct de ince- 1trrt.,stilpul-ziud de lingl lespedea (a) (tig. 2.2). ln exemplele rlrrl.r:mai inaiute, am prezentat al 3-lea gi al 4-lea an din aceast[ srrcr:osiune. ln tabelul 2.3, sint sintetizate calculele tutriror acestor ani, ;lrr:cizindu-seprin accentuare modul in care grupirile de exceplie (rltr / q; 6 stilpi-zile) jntri in fiecare an. Dc ce ne-am bprit dupl 13 ani cu ingiruirea anilor? Pentru ((.rl co a reflcut calculele, rlspunsul este evident. Celui care nu a E{
  • 27. procedat a$a, ii atragem atenlia ci nu mai avem nici disponibili, pentru a semnaliza incheierea cite unui an, utilizate (fig.2.5). f.l Atl tl tlU STR8ANBOBANCU ' CORNELSAMOILAO EMIL POENARU CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA ror lespezilor, deci dupi trecerea a 13 ani, eviden{a zi}e}or, a s[p- tlminilor gi a anilor se relua identic, reincepind din nou de la les- pedea (a), unde s-a incheiat ciclul de 13 ani. ln interiorul unui ciclu distingem 4 tipuri de ani, de 364, 365, 366 9i 367 de zile, ultimul tip (cel de 367 zilc) fiincl implicat numai o singurd datI. Se pot trage acrtm o seriedc concluzii: mareheazi, prin lespezilollicul sanctuar eircular salo, treeerea a 13 ani Anii numfira{i pe mieul sanetuar circular au duratc diferite in zile, fiind de 364, 365, 366 9i 3{i7 zilc (de' numili ani fluetutnli) Fieeare an ineepca cu prima zi-stilp a unei gru' pflri-s:iptimin[, ;i se ineheia cu ultima zi'stilp a unei gruptrri'slptf,mini Valoarea fluetuant{ in zile a anilor daeici este dati de grupdrile de fi Pi de 7 zile Suecesiunea anilor fluetuan{i in interioml unui eielu, este dat{ de pozilia rclativl a gruplrilor- sdptlmini rle {i ;i 7 stilpi'z.ile gi de punetul ile ineeput eonsiderat, pe eireumferinla mieului sane' tuar cireular DupI aceste clarificlri, se mai pot pune incd cel pulin doul lntrebiri esenliale: 1) De ce anii calendaristici dacici aveau valori inegale in zile? 2) De ce cercul de stilpi al micului sanctuar circular a fost divizat in 13 grupiri? De ce nu s-au pus cei 101 stilpi singuri' fird lespezi, tot intr-un cerc, fiindci gi in acest caz ar fi o lespede toate fiind o wu ro #{) , ,/ O /a h# "d I I I 8"/ k E& Fig. 2.5 Micul sanctuar circular, serveadeci $i la numirarea anilor unui ciclu de 13 ani, dacl acceptim ipoteza cI la trecereafiec5- rui ,an insemnamlespedeacorespunzltoare.Dupi epuizareatutu- I F---*--_ J 7*r tu
  • 28. 5554 $ERBANBOBANCUC CORNETSAMOILA ' EMIL POENARU dus la rezultate numerice identice, cu toate cI in acest caz nu qtiam unde sd incepem gi unde s[ ne oplim in fie- carc an? Arnbele intrebdri conduc de fapt la acelaqi rdspuns, rdspuns legat de problema fundamentald a orici.rui calendar, indiferent de treapta de civilizafie pe care a apdrut el. Este vorba de mdsu- rarea rru mirimi intregi - zilele, a unei mirimi neintregi, zecimale - anui as[ronornicerprirnat in zile. hi L:rma unei aborddri global- algebrice(sulicap.2.1), ani constatat cii dupd 13 ani, intre timpul mdsui'at pe micul sanciuar circular prilr numirarea neintreruptd a zilelor gi timpul astronomic, existl o apropiere minimi de cca 1,25 zile. O difcrenIri dc circa o zi in{re o erenluala inLilnire, aliniere, a soarelui cu reperele astr-onomice(de exemplu doi stilpi drepfi amplasali vcrlicai avind o antimiti distanlI intre ei) ale creatorilor rnonurncntelor, ela usor scsizabili, in momentul de referinfl cind toate lespezile micului sanctuar circular fuseserl lnsemnate. rutoi'ii au denumil aceasti perioadl de timp de refe- linfl pentrn micul sanciuar circular',,ciclu" de 13 ani. Deci: Ilicul sanctuar eircular simbolizeazI gi consti, tuie un memorator al scurqerii a 13 ani solari llupi un ciclu de l3 ani, diferen{a dintre ealendar gi timpul astronomie trste dc c.irca 1 zi lficul siinctuar circular a fosl cleci divizat in 13 pIrli cu les- pezi-insernne de separale, pc dc o parte pcnti'u a simboliza un ciclu de 13 ani,;i pe cle al{.aparte, pentm ci. numai astfel se asi- gura inceperea 9i incheierea oricirrui an, de lingd un insemn de separare, de lingi o lcspede (in ipoteza unei alte impdrliri, in 12 de exempiir, nu s-ar fi putut asictira aceastl proprietate, iar valorile in zilc erlc anilol ar fi fost rnult depirrtate de valoarea reala a anului rncdiu astronomic). Anii acestui ciclu aveau valori fluctuante in ziie; ei oscilau in plus sau in minus in jurul valorii in zile a anului tropic, astfel incit Ia terminarea ciclului, se ob- linea ar:ea apropiere remarcabild de aproape o zi. CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA Analizind incd o datd func[ionarea, in ipotezele propuse, a micului sanctuar circular drept calendar cu ajutorul tabelului 2.3, constatim ci degi anii au valori in zile diferite, ei au caracte- lisbica cornunl de a avea fiecare acelaqi numer de grupdri-sdptd- trrini, 9i anume 47. Deci:. Fieeare an daeie arc 47 de sdptdrnini ln aceastl etapd .a explicaliilor mai remarcdm cd micul sanc- tuar circular nu oferea gi un sistem de evidenlI al numdrului de slptlmini ale anului, Ideea ciclului de ani - 13 ani - in care era organizat ca- lendarnl dacilor (9i sistemul calendaristic actual uLilizeazd'cicluri de cite 4 ani:3 ani de 365 zile qi 1 an de 366 zile), ne-a condus ln un alt rafionament: dacl sistemul calendaristic descris pini acum este cel pe care il reflectd monumentele, atunci o parte din proprietifile comentate erau cunoscute qi de creatorii lor (spunem,,o parte" din propriet[fi, deoarecedin cauza diferenlelor mari de cunogtinle dintre noi, an:rliqtii cestor construclii, 9i ei, dacii, creatorii monumentelor, s-ar putea ca noi si fi descoperit gi funcfiuni ale sanctuarului necunoscute constructorilor lui, dar confinute in el, din moment ce .reflect[ miqcarea aparentd a soarelui pe bolta cereascd- care gi atunci - ca 9i acum, respecta aceleaqilegit5[i). Revenind la ralionamentul de mai inainte, inseamni deci cr't, in aceastl situalie, divizarea in 13 a circumferinlei micului sauctuar circular a fost f[cut6 inten[ionat, fiindcl se cunogtea difcrenfa de circa I zi ce se oblinea la 13 ani gi pentru cd se obti- neau valori rezonabile ale anilor exprimali in zile. ln continuare se pune intrebarea esenfial5: '* * i f' La 13 ani, se eorecta calendarul dacic?
  • 29. 56 'ERBAN BOBANCU ' CORNELSAMOIIA ' EMII POENARU DacI se corecta. atunci trebuie sd acelei zile de corec{ie. Dac[ se corecta, inseamni cd tot pinl acum capltd un sens, se apropie incit gi cel mai sceptic analist ar trebui contraargumentelor. Cum micul sanctuar circular nu oferi analizei suplimentar date numerice,autorii gi-auindreptat atenlia din nou cltre marele sanctuar circular, mai mare, mai complicat in componen{i, mai impresionant. CAPITOLUL 3 MARELE SANCTUAR CIRCULAR 3.1. ANALIZA NUITERICA A STNUCTURII ca gi micul sanctuar circular, marele sanctuar circular a constituit obiectul runorsus{innte cercetdri privind semnifica}ia sa calendaristicd. tr{otivul principal pcntru care lnsd acest sanctpar a atras mai mult cercetitorii decit micul sanc- tuur circular este existenfa cercului de 180 stilpi (cercul B - rig. 3.1) separa{i r:rrregularitate tn grupiri de ctte 6 stllpi, prin lespezi (30 in total). Prirrtr-o dublS ptrt"urgeie se ob{ine anul de 360 de zile, lnti)nit la aproape toate popoarele untichitdtii gi corectat dup{ diverse procedee. Cercetdrile din ultimul timp }cgate dC marele sanctuat circrtlar au avut un nnmitor cornun - acceptarea dc citre nrajoritatea cercetdtorilor a ideii existenlei anului de 360 zile, deosebirilc dintre pdreri fiind cauzate do modalitatea de corecfie a acestui an. ExistS binelnfeles gl alte ipoteze dupi cum sc va vedea mai jos; srtrsa principald de inlornalic va ll tlin nou [11], cea nrai completd sintezi din acest punct de vcdere. D. I{. Teodorescu [53] a ernis ipoteza cd marelc sanctuar circttiar era un nronument solar, dar cxplicalia dat5, clegiinteresautd, nu a rezistat IiindcS pe vrctnca sa se cunopteau (din cauza sipdturilor incd neterminate) doar 28 de gnt- prlri de cite 6 stilpi si nu 30 cum s.a constatat Ia lncheiei'ca s5pSturilor. Ill a tegut grupirile de 6*1 stilpi de exprcsia numirultri mistic 7;i, impins de cifra 28 coreleazd sanctrianrl si cu perioada de rotalie a tunii in jurul pirrnintuiui. c. Daicoviciu, bazart pe rezultatui sipdtur.ilor din 1950-1s58, cintl s-au dcscoperit toate cele 30 de gmpdri, a I.elinut gi a acccptat in fondul ei ideea rnonu- nrtrrrtului solar, precizind rolul marelui sanctlar circular drept templu calendar ul dacilor. H. Daicoviciu, demonstreazu "5 pnrcrle sanctuar circular conlinca un an dc 300 de zile; cornbitind algumentat o serie de teorii care lncercau sd clarilice tn alte modalitdfi aceeagi problcml [11]. G. Charridre [6] a acceptat anul de 360 zile qi a propus ipoteza Llnui sistem dr: corecfie a acestuia bazat pe un ciclu de 3'1 ani. Practic dup{ epuizarca unui $sttcl de ciclu, simbolizat de absida centrali, calendarul dacic riinrinea ln urmi cu aproximativ 180 de zile fali dc timpul astronomic qi, prin parcurgerea inc{ orlat{ a cercului cu 180 stilpi, calendaml ajungea rclativ aproape de timpul astro- nornic, Ilvidenla ciclului de 34 ani se f5cea Ei pe cercul de 68 stilpi ai sanctusrului, h care un stllp reprezenta rtn ciclu de 180 zile (semestru). O analizl criticd rigu- roasd a acestei ipoteze se gese$te tn [11]' glsim urma in piatri a edificiul explica{.iilor de de credibil atit de mult sd-9i revizuiasci valoarea
  • 30. CALENDARUL OE LA SARMIZEGETUSA REGIA 61 60 SERBANBOBANCU ' CORNELSAMOILA ' EMII POENARU calendar. in adevir, popoarele antice lEi stabileal calenda.il pe baza miqcdrii aparente a soarelui sau pe baza migcirii lunii ln juml pimintulrti, miqciri care, potrivit cunogtinlelor din acea vreme, se efectuau pe orbite circuiare". I)e ase- mcnea: ,,... intrarea dificild in sanctuar peste cercrl continuu al stilpilor de ande- zit, constituic 1n indicil al caracterului deosebit al monttmentllui. Acesta nu pare si fie rrn simplu 5i obi;nuit ldca$ de lnchinare accesibil uniti ntare numir de oameni". in capitotul 2, ln cadrul studiului micului sanctuar circular, s-a remarcat faptul ci momentele de inceput Ei <te sfir;it de an nu erau cvidenfiate con- structiv in lrod specia!, Micu'l sanctuar circular asigurd o scurgere inruabilS a sdptiminilor, nelntrerupti, in cadml fiecdrui an, respectiv eiclu. s-a remar- cat de ascnenea, ln acelagi capitol, cd un an dacie lnsuma lntotdearma 47 de sap- ttrmini, oblinute in urma a 3 circtrmfelinlc complete plus lncir 8 grupSt'i-sipti- mini, ale micului sanctuar circular. Din car:za strccesiunii continuc a sdptdrnini- Ior gi a taptr,rlli cil Un an nu lnstltna un num[r lntreg de circumferinle (o cir- cunfer.inla:o rotalir: complet5), se pune ploblema gisirii modalitSlii prin care se melnora trecerca siptdminilor ficcdmi an dacic, astfel lncit si se poati deter- mina rapid pozilia oricdrei zile in cadrul unui an 9i sd sc poatS comunica popo- rllui momentul sfirgitului anului 9i lnceputului anului (sdrbitori traditionale ce au persistat plntr !n zilele noastre gi lntilnite la aproape toate popoarele tl Fig. 3,2 (continuare) Fig. 3.2
  • 31. CALENDARULDE LA SARMIZEGETUSAREGIA 62 $ERBANBOBANCUO CORNELSAMOILA ' EMILPOENARU lumii). Cum trecerea de la ,,vechiul an" la "noul an" este asociatd ln folclorul nostru itleii de ,,salt', dc ,,schimbare' a poziliei noastre pe scara timpului' s-a considerat ci aceastd moptenire filozoficd trebuie sd fie instrumentul princi- pal de depistare a modalitiiit de eviaenfi, de memorare' a sf,ptdmlnilor unui an.Cumatitlamiculsanctuarcircular,citgilamarelesanctuarcircu}ar,constfuc- liile rotunde, cercurile, induc evident ideea de continuitate' s-a acordat atcntie absideicentraleamareluisanctuarcircrrlarcare,prinasimetriasagclome- tricA gi prin discontinuitatea 9i asirnetria sa numericA' marcatl parce pentru a atrage atenlia ln acest sens, se leagd de ideea de discontinuu' de salt' de schimbare. S-1 refinut ci absida centrali este compusd din doui grupdri neegale' lorrnate din 13 qi respectiv 21 sttlpi' Separarea celor doue grupir"i se face prin cite doud perechi de lespezi' Se propune ca evidenla celor '17 sdptdmini ale unui an si se facd pc absida centratd, numirtnd mereu cele doui grupiri de stilpi tn succesiunea 13*21*13-47' Daci se menline ca sens de parcurgere a pie- selor absidei (o piesd a absidei:o grupare-siptdmlnd de pe micul sancttlar cir- cuiar) scnsul trigonometric, atunci succesiunea propusi pentru evidenla celor 4? slptdmini, detel'mine ca purlct de lnceput aI numirdrii' primul stilp din gru' parea de 13, pe linga p..""i." de lespezi sudicd (fig' 3'2)' Dupi o primd astfel de parcurgere a absidei, pentru reinilializarea sistemului 9i lndeplinindu-se ast- fcl ;i condi{ia ,,schimbdrii', a ,,saltului", se sale de la prechea de lespezi nor- dic5, ltngi care s-a incneiat evidenla s6ptdminilor unui an' la cea sudici' relulndu-se (in ac.clafi sens) identic,modalitatea de evidcnld propusi mai sus' Rezumind.deci, se observd cd absida indeplineqte condi{ia ttumeri'c5 nece- sard evidentei celor mereu 4? de sdptdmini, concomitent cu necesitatea saltu- lui care, simbolic, are rolul de a sugera schimbarea' lnnoirea anului; din punct de vedere numeric saltLrl reinilializeazi sistemLrl' Dacd $e lenunla (numai de aceastd dati 9i numai ln cazul absidei' plectn- du-se din nou de Ia torma ei speciala singularx ln complexul monttmentelor) la menl.inerea aceluia$i sens de parcurgere' se mai poate propune qi o altd inte- resantd rnodalitate de reirrilializare (fig' 3'3) a sistemului de evidenli a s{pt5- mrnilor: trup6 ce in prim*r an s_a procedat ca mar s*s, parcurgtnd absida ln sens irigo,r"*.tti" (deci doar pentru un prirn an)' pentru urmitorul an se recurge - de aceasth datA pornindu-se la evidenla sdptdmlnilor noului an din locul de unde s-aterminateviden}asdptlmlnilorvechiuluian_lasensuldeparcurgereanti. trigonometric, obfinlndu-se de asemenea succesiunea 13+21+13:47' in con' tinuare, ln anul al treilea se procedegzd ca tn primul an' ln anul al patrulea ca ln anul al doilea, $.a.m'd. $iia aceastd modalitate de evidentd se plstreazA' la trecerea de la un an ta altul, ideea de oschimbare"' de otnnoire"' dar de aceastA dati vizlndu-se sensul de parcurgere al absidel' €-- -& / I / r. ${ {} iltl LI ANUt ANII 3,5, ,. ANUL 1 ANll 4,6,.,...".,. gs ANUL 2 Fig. 3.3
  • 32. 6564 9ERBANBOBANCU ' CORNELSAMOITA ' EMIL POENARU CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA S-a clarificat deci rolul absidci, ca sistem de "evidenti" a sdptlrnlnilor (lluctuante), ln numir de mereu 47, ale fiecdrui an dacic, dat de micu) sanctuar clrcular. ln aceastA etapd se poate concluziona c{ micul sanctuar circular gi cu ebsirla marelui sanctuar circular erau sistemele de mernorare ti evidenl,i ale unui caltxdar, ce prezenta urmetoarele caracteristici: - avea zilele grupate tn ,s6ptimlnl" fluctuante, care lnsi aveau o suc- cesiune fixi: B sdptdmlni de 8 zile - 1 s{ptdmln{ de '7 zile - 3 sdptl- mlni de 8 zile - 1 sdptimlnf, de 6 zile gi din nou 8 sdpt{mtni de 8 zile, $.a.m.d.; - fiecare an avea 47 s{pt{mlni; - anii dacici erau, ca valoare ln zile, de patru tipuri: ani de 364, 365, 366 Ei 367 zile; - 13 ani dacici formau un ciclu, care avea proprietatea remarcabild, ctr dupd lncheierea sa, apirea o diferen|tr de aproximativ o zi (lnfirziere) lntre timpul calendaristic ai cel astronomic; - un ciclu de 13 ani dacici avea 4747 zile, iar ln ipoteza corecfiei calenda- rului cu o zi la sflrEitul ciclului (ipotezA fireascA pentru c{ tntlrzierea cu o zi - de fapt 1 zi*3h 33min 56,45sec calculatd dupi convenliile actuale de mlsurare a timpului - putea fi ugor observati, dacA se avca preocuparea mdsurArii timpului, Ei cu mijloace de observare rudi- mentare), acesta ar fi avut 4748 zile. Se trece ln continuare la analiza rolului cercului al doilea (cercul B-fig. 3.1). Actsta este compus din 30 de grupdri, fiecare avlnd 6 sttlpi. Pleclndu-se de la constatarca cd majoritatea nnarilor popoare ale antichitilii aveau clte doui sau chlur mai multe calendare, ce funcfionau concomitent, se reia ipoteza ctr gi acest cer() sorvea tot ca sistem de evidentd, dar al unui alt calendar, dife- rlt rlc cel dat de micul sanctuar circular. Menlinlnd echivalenta (11, 37..48) cnrc n condus Ia rezolvarea micului sanctuar circular: 1 sttlp:1 zi (o zilo noapte), lo observh cd printr-o dubli parcurgere (rotalie) a cercului B, se ajunge la evi- denln unei perioade de timp de 360 de zile, grupate uniform tn 30 de "sdpttrmlni' dG clte 6 z.ile.Cum qi alte popoare au avut calendare ln care anul avea 360 zile, rG rcline nceastA ipotezd [11] ca plauzibili. Acest calendar, avlnd ani de durate llxc (tle <:lte 360 zile) qi constituind tn fapt un calendar.putin precis, se poatc Prcfillpune a fi fost construit gi utilizat lnaintea calendarului micului sanctuar elterrlrrr. (krnstruirea gi loloslrea mai apoi a unui calendar precis, cu ani fluctuanfi - rG punc acum gi aceasti chestiune - a lnlllturat sau nu utilizarea calendarulul cu nni flcgi? | -. Colrndorul dc lo SormiregeturoRegle Grupareainegaliastllpilorabsidei,ceacaredeterminSevidenlasiptd- mlnilor ln succesiunea 13,21,13, implici o divizare originali a anului dacic ln treiintervale(pdr'i)cudurateimplicatedeaceastisuccesiune'Secrrnoa$tecd maricivilizatii,contemporanesaumaivechidccltceadacicS,avearrobiceirrl de a-Ei axa structura anului calendaristic, pe periodicitatea unor practici agricole' fenomene naturale sau alternanie vegetale dominante ln viata lor sociali' Din astfelderatiunisepuneproblemadeaacceptaosirnilitudinelntleasemenea obiceiuri gi lmpirlirea gIsitd pentru anul dacic, sau de a considcra aceasti divi- zafe a anului ca fiind formald, eventual legatd de rituri. Timpurile la care se refcr.e rezultateleprczenteicercetdrislntatitd'elndepdrtate,tncltseconsidereca$i o astfel de ipotezi (Iegati deci de ciclicitdli naturale) trebuie luat{ in considerare' fali de dovezi de aceast[ naturd la egipteni 9i la altii' Se supune atentriei urmtrtorul citat l27l: "Prin perioada de vegetalie se tnlelege acea perioadi din cadrul ciclului biologic anual ln care fenomenele de viatisemanifestdatltdeputerniclaexterior,lncltpotfisesizateqimdsurate. ln fapt, perioada de vegetalic reprezinti tot o adaptare biologicd a plantei la perioJi"itat"a termici anual5 Ei ln primul rind la temperaturile ridicate diu pri- mivari qi vard. Perioada de vegetalie incepe cu miscarea de primivarl a sevci (pllnsul)qidureaz5pindlacidereaultimelorfrtlnze.."Acestpasajdinlucrare' constituiedefaptsuportulipotezeiautorilor:celetreiintervalealeanuluidacic erauprobabillegatedeperioadadevegetalieavileidevie,plantidesprecare se $tie ca era cultivatd lnci cu 3000 de ani Le.n. (perioada prefiloxerici), cd era implicatiputerniclncultulgiri|uriledacilorEicdeaaconstitrritpevremealui Burebistaobiectu}uneiinterven}iireformatoate,cazfirlprecedentlrtistoria altor PoPoare. Ipoteza enunlata se I'tazeazd pe faptul ci perioada dc vegetatie a vi[e i de vie, pentru zonele dovedite astizi a fi fost cultivate lnainte de domnia lui Burebista,eracuprins5lntrc160Eil?0zile(cifrevalabilepentruzonamontane gisubmontani).Aceste-cifresesuprapunmaimultdecltsatisficitorpestedurata lntervalului de 21 de sdptdmtni dacice, marcat ln absida centrald (21 s5ptimtni dacice:162. . 165 zile). Pentru ca vita de vie si devini o problemi cle stat' din cauza cultivirii sale excesive, este neindoielnic ci epoca lui Burebista a lost o perioadi de vlrf a unei practici cu o vechime de mii de ani (dupd [27], din vremea agatlrgilor)' Urmarealogiceaacesteiconstatdri,coroboraticrripotezacelortreiintervale aleanului,estecdaceastistructuriaanuluidacic,reflectat{lnsanctuarelede laSarmizegetusaRegia,areprobabiloriginicesesitueazicumultlnainteadom- niei lui Burebista' Decicalendarulmiculrrisanctuarcircrtlar,datoritdabsideirnareluisanctuar, avea fiecare an structurat pe 3 intervale: unul scurt de 13 siptimini' unul lung tle 21 siptimlni qi din nou unul scurt, tot de 13 shptdmtni' I